Page 96 - Drumul_socialismului_1983_07

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 997 ® JOI, 28 IULIE 1983

© însemnări ®

© Informaţii O
La Rabat, convorbiri ale ministrului Ştiri © Note ®
afacerilor externe al României din tarile © Microinterviuri ©
«
cu nersonalităti marocane socialiste INIŢIATIVE MATERIALIZATE
«
RABAT 27 (Agerpres).— tinuare a raporturilor de VARŞOVIA. — Agenţia — Pînă în urmă cu cinci, unei mari şi moderne cres­ activitatea fermei, am ho­
Tovarăşul Ştefan Andrei, colaborare dintre Româ­ PAP informează că, po­ şase ani era un teren nici cătorii. Aceasta e istorioa­ tărît să ne ocupăm şi de
ministrul afacerilor externe nia şi Maroc, în special trivit comunicatului Direc­ arabil, nici agricol. Doar ra fermei recent înfiinţate, creşterea raţelor, al căror
ial Republicii Socialiste căile şi mijloacele de ex­ ţiei Centrale de Statisti­ stufăriş şi alte plante iu­ fermă a cărei capacitate număr a ajuns, deocam­
România, preşedintele păr­ tindere şi adîncire a coo­ că a R.P. Polone privind bitoare de apă. Mai mult va ajunge în final să cu­ dată, la 750 de capete, cu
ţii române în Comisia perării economice şi creş­ situaţia social-economică în mlaştină. Să laşi pămîntul prindă 10 000 de animale. bobocii la un loc - con­
interguvernamentală ro- tere a schimburilor comer­ primele şase luni, s-au să stea degeaba e un ma­ Deocamdată, hala spaţi­ tinuă interlocutoarea noas­
mâno-marocană de coope­ ciale bilaterale. consolidat tendinţele favo­ re păcat şi-o mare nedrep­ oasă amenajată după cri­ tră. Inventivitatea localnici­
rare economică şi tehnică, Ministrul român al afa­ rabile din economia ţării, tate. Aşa că am hotărît să-i terii şi exigenţe dintre cele lor n-a contenit încă. S-au
ce îşi desfăşoară lucrările, cerilor externe a avut, de s-a înregistrat o creştere dăm terenului respectiv o mai moderne, găzduieşte gîndit c-ar fi bine să creas­
în aceste zile, la Rabat, asemenea, întîlniri de lu­ a producţiei industriale şi cu totul altă destinaţie. Şi un efectiv matcă de 400 că şi ceva iepuri pînă la
s-a întîlnit cu Maati Boua- cru cu ministrul comerţului construcţiilor, a sporit pro­ o altă înfăţişare. de nutrii. vremea cind toate cuştile
bid, primul ministru al şi industriei, ministrul e- ductivitatea muncii, a spo­ ...In vremea de început, — Dar cu atît, n-am fost, vor fi populate cu nutrii.
rit
în
eficienţa
activităţii
Guvernului Regatului Ma­ chipamentelor, ministrul numeroase ramuri. In pri­ despre care ne vorbea to­ totuşi mulţumiţi. Terenul era Primii urecheaţi au şi fost
pescuitului, ministrul edu­
roc. In cadrul întrevede­ varăşa Valeria Secan, pri­ mult mai vast, tocmai în­ aduşi în fermă. Constantin
caţiei naţionale, ministrul ma jumătate a anului, pro­ căpător şi pentru ampla­ lzvoreanu, medic veterinar,
rii, au fost abordate pro­ muncii şi ministrul trans­ ducţia realizată de indus­ marul comunei, localnicii se sarea bazinelor de creşte­ şeful fermei Zeicani, Ma-
blemele dezvoltării în con- porturilor. tria socialistă a fost (în apucaseră de creşterea nu- re şi înmulţire a peştelui. rioara Toteşteanu, Maria
preţuri stabile de desface­ triilor. In vecinătatea mlaş- Păstrăvi şi crapi. Suprafaţa Lupulescu, Rodica Boceat,
Lonvorbiri româno-thailandeze re) cu 8,2 la sută mai tinei Zeicaniului au apărut amenajărilor piscicole mă­ cîteva dintre cele mai bu­
mare decît în perioada si­ primele cuşti pentru ani­ soară acum un hectar de ne îngrijitoare de animale,
BANGKOK 27 (Agerpres). multiple planuri, îndeosebi milară a anului trecut. malele mici. apă. Iar pentru a întregi au acum în grijă averea
Tovarăşul Nicu Ceauşescu, pe plan economic. Producţia de oţel brut a Cu timpul însă, după ce valorificarea condiţiilor na­ fermei a cărei bogăţie tre­
secretar al C.C. al U.T.C., în cadrul întîlnirii, au crescut cu 14,6 la sută, de primele eforturi au rodit, turale ale terenului, pentru buie să sporească necon­
preşedintele Comitetului fost abordate, de aseme­ cupru electrolitic — cu 7 a apărut ideea construirii a rentabiliza cit mai mult tenit.
consultativ al O.N.U. pen­ nea, unele aspecte ale si­ la sută, de maşini şi unelte
tru Anul Internaţional al tuaţiei internaţionale ac­ agricole — 13,3 la sută, AICI, ISTORIA PĂMINTULUI COSAŞII
Tineretului, s-a întîlnit cu tuale. de automobile — 35,1 la
Siddhi Savetsila, ministrul Totodată, s-a efectuat un sută, de mase plastice — MAI CLĂSUIEŞTE ÎNCĂ Străbătînd drumurile ce
afacerilor externe al Thai­ schimb de vederi asupra 26,1 la sută. duc dintr-un sat în altul
în prima jumătate a anu­
landei. stadiului pregătirilor pen­ lui s-a îmbunătăţit şi apro­ Soarele ardea necruţător. ...Lingă marginea săpătu­ al comunei, la ceasul a-
miezii şi după el chiar, la
Internaţional
al
tru
Anul
Cu acest prilej, au fost vizionarea agriculturii cu Spinările dezbrăcate ale rilor proaspete, un opaiţ vremea cînd prin porţile
evocate bunele relaţii din­ Tineretului, evidenţiindu-se maşini şi unelte, materia­ arheologilor răbdau, in în­ roman păstrează încă ume­ uzinelor şi combinatelor
necesitatea intensificării e- covoiata lor, usturimea ar­ zeala pămintului în care a
tre România şi Thailanda, forturilor de soluţionare a le de construcţie, cărbune şiţei. Miinile căutau febril, fost păstrat de-a lungul din împrejurimi oamenii
precum şl necesitatea şi problemelor care confrun­ şi piese de schimb. cu migală. Săpăligile şi tir- mileniilor. şi-au predat unii altora
schimburilor
ştafeta
de
insu­
cantităţii
Datorită
posibilităţile de dezvoltare tă tînăra generaţie în în­ ficiente de furaje, în iunie năcoapele încetineau rit­ Dorin Alicu, de la Mu­ muncă, la ceasul cînd din
şi diversificare a lor pe treaga lume. a.c., şeptelul a fost mai mul cind ochiul avizat şi zeul de istorie din Timişoa­ autobuze şi maşini coboa­
mic faţă de aceeaşi lună curios zărea primul semn: ra şi lectorul loan Piso, de ră navetiştii în satele lor
a anului trecut. un colţ de obiect, un ciob la universitatea cluieană îşi de baştină, liniştea cîm­
La sfîrşitul lunii iunie, de ceramică, o monedă. continuă observaţiile. Urmă­ pului se tulbură în foş­
bancnote a explodat, îm- populaţia ţării număra 36,6 Orice urmă care mai poa­ netul pajiştilor culcate
proşcindu-l cu un jet de milioane locuitori, ceea ce te spune ceva in plus, ceva resc, Îndrumă felul cum mi­ sub tăişul coaselor. N-am
gaz lacrimogen şi cu vop­ înseamnă o creştere cu nou despre existenţa îna­ cuţii şi vîrstnicii scormoni­ spune că niciunde ca în
tori de istorie işi fac me­
sea, ceea ce a uşurat prin­ 171 000 în comparaţie cu intaşilor noştri pe pămintul seria. Îndeletnicirea din pri­ comuna despre care
derea sa de către poliţie. sfîrşitul anului 1982. Sarmizegetusei, e un eve­ scriem astăzi n-am văzut
Cine sapă groapa altuia... niment. Şi, asemenea eve­ măvară pină spre iarnă a oameni mai chibzuiţi cu
★ nimente in perioada aces­ Elisabetei Corni şi Martei rodul pajiştilor şi al fî-
PERSOANE BEIJING. — Şantierul tui an, de cind arheologii Trimbiţoni; ocupaţia de-o neţelor, cu bogăţia ier­
BANCNOTE... MUŞCATE DE CÎINI naval din Shanghai a rea­ clujeni şi-au reluat campa- vară, atit cit fine vacanţa bii crescute pe marginile
nip de săpături, au fost
lizat, de curînd, prima şcolarilor, pentru Voin De- şanţurilor, care însoţesc
EXPLOZIVE In fiecare an, in Franţa navă rapidă fluvială de mţ^ero-ase : descoperirea drumuri şi şosele ! Vrem
transportat pasageri, infor­ celor două altare de mar­ linescu, Afilică Dănescu, doar să zicem câ oamenii
aproximativ 500 000 de per­
Un răufăcător a, amor­ mează agenţia China Nouă. mură închinate unor divi­ Daniel Brăilă sau pentru aşezării acesteia nu ştiu
sat o bombă intr-un restau­ soane sini muşcate de Avînd o capacitate de 80 nităţi necunoscute in Da­ oricare dintre cei 30 de co­ ca cineva să fi cumpărat
rant din Las Vegas pentru clini, relevă un raport sta­ de locuri, nava atinge o cia, altor două valoroase pii care, in arşiţa fiecărei vreodată, pentru hrana
a distrage atenţia poliţiei tistic publicat la Paris şi ci­ viteză maximă de 55 kilo­ inscripţii care deja au din iarnă a animalelor,
şi a putea opera o spar­ tat de agenţia France Presse. metri pe oră. Ea este des­ fost aduse la cunoştin­ veri, caută, caută in vatra vreun car cu fîn de la
gere la o bancă înveci­ tinată transportului de ţa lumii întregi... Alte o- aşezării lor de-acum şi a vreun gospodar din veci­
nată. Potrivit raportului, una pasageri pe fluviile şi rîu- biecte mai mărunte, dar Înaintaşilor de-atunci, in nătate. Laolaltă adunate,
Răufăcătorul a fost prins din opt persoane muşcate rile navigabile interioare, deosebit de importante au pămintul care mai glăsu- animalele C.A.P. şi ale
in stradă cind pachetul cu de dini este spitalizată. constituind o realizare va­ fost scoase la iveală din ieşte incă despre Începutul gospodarilor numără pe­
loroasă a constructorilor pămîntul prea plin de isto­ ste 8 000 de oi şi aproa­
chinezi de vase fluviale. rie al Sarmizegetusei. istoriei neamului nostru. pe 1 500 de bovine. Să
îndestulezi atîtea guri pe
cerinţa ca Peninsula Co­ organizată de organele lo­ vremea iernii şi a zăpezii
reea să devină o zonă li­ cale ale puterii, de comite­ AM AFLAT, îmbutelia zilnic circa 800 pînă spre timpul înverzi-
beră de arme nucleare, o tele italiene de luptă pen­ de sticle cu băuturi. rii pajiştilor înseamnă să
zonă a păcii. tru pace şi de alte organi­ VĂ INFORMĂM chibzuieşti acum la orice
zaţii democratice din Italia. • Cetăţenii Sarmizege­ braţ de fîn ce se poate
13 ROMA. - in localita­ In cadrul cursurilor, semi- • în satul de centru al tusei şi-au amenajat, cu cosi şi aduna în căpiţe,
El HAVANA. - La San­ tea Moio Alcantara, din nariilor şi dezbaterilor ce comunei au început lu­ forţe proprii, pe margi­ în anul trecut au fost
tiago de Cuba au avut Sicilia, a fost deschisă o vor avea loc, vor fi exami­ crările de construcţie a nea pîrîului Hobiţa, care pregătite pentru ier­
loc, la 26 iulie, festivităţile expoziţie de carte româ­ nate cele mai variate as­ noului han turistic, a că­ trece şi prin satul de nat 1 000 de tone
centrale marcînd aniversa­ nească, la loc de frunte pecte ale menţinerii şi con­ rui capacitate va fi de centru, un plăcut loc de de fîn. în vremea de a-
rea a 30 de ani de la sal­ aflîndu-se scrierile preşedin­ solidării păcii. 60 locuri pentru cazare şi odihnă şi recreere care cum socotelile cosaşilor
tul asupra Cazărmii Mon- telui Nicolae Ceauşescu, La activităţile acestui for 100 pentru servirea me- cuprinde ştrand şi plajă, „bat“ spre 2 000 de tone
cada - Ziua insurecţiei apărute în limba italiană iau parte peste 200 de re­ . r „ terenuri pentru jocuri fîn adunat, plus alte tone
naţionale cubaneze. şi în limbi de circulaţie prezentanţi din Italia, alte sei. . sportive. din recolta coasei a doua.
Din România a fost pre­ internaţională, lucrările ţări vest-europene şi S.U.A. Ion Macra, Romulus Bog­
zentă o delegaţie condusă ştiinţifice ale tovarăşei • De cîteva zile, în ca­ • în vremea cind mun­ dan, Romulus Boşorogan,
de tovarăşul Gheorghe Ră- Elena Ceauşescu publicate fi WASHINGTON. - Se­ drul cooperativei de pro­ cile cîmpului vor lua sfîr- Ionuţ Crăciunel şi alţi
dulescu, membru al Comi­ în Italia, volume din dome­ natul Statelor Unite a vo­ ducţie, achiziţii şi desfa­ şit, locuitorii Kobiţei vor cosaşi ai Hobiţei şi ai
tetului Politic Executiv al niile istoriei, artei, culturii, tat, marţi seara, în favoa­ cerea mărfurilor din lo­ continua lucrările de con­ Păucineştiului adună a-
C.C. al P.C.R., vicepreşedin­ precum -şi cu caracter so- rea unui buget militar glo­ cum, în miez de vară. bo­
te al Consiliului de Stat. cial-economic prezentînd as­ bal pentru exerciţiul finan­ calitate a fost înfiinţată strucţie la noul magazin găţia pajiştilor şi a fîne-
pecte actuale ale dezvol­ ciar 1984 în valoare de o secţie de răcoritoare, pe care au şi început să-l ţelor, a ierburilor cres­
^ PHENIAN. - In cadrul tării României. 200 miliarde de dolari. unde se pot produce şi zidească în satul lor. cute pe te miri unde.
reuniunii lărgite a Comite­ Anterior, Senatul aprobase
tului Central al Frontului SEUL. - Tribunalul din credite de 4,6 miliarde să-şi facă serviciul pro­ străvechii cetăţi Sarmi-
Democratic pentru Reunifi- Seul a condamnat un nou dolari pentru producerea gramat cu vreme înainte. zegetusa am reţinut pro­
carea Patriei (F.D.R.P.) din grup de studenţi cu vederi şi desfăşurarea primelor 27 Chiar dacă primejdia punerea referitoare la or­
R.P.D. Coreeană, desfăşu­ patriotice şi democratice de rachete balistice inter­ rea n-a bîntuit prin nici ganizarea pe viitor a u-
rată la Phenian, a fost de la Universitatea din Seul. continentale de tipul MX. unul din amintitele sate, nei tabere de tineret la
adoptat un apel către toa­ Ei sînt învinuiţi că, 4 în II Cu toate că prezen­ în nopţile cînd paznicii care să participe şcolarii
te guvernele, partidele po­ cursul lunii mai a acestui gjg ATENA. - O amplă ţa la efectuarea pazei obşteşti nu se aflau la pasionaţi de istorie, co­
litice, organizaţiile de ma­ anî au demonstrat, împreu­ demonstraţie pentru pace şi obşteşti este obligatorie datorie, refuzul îndeplini­ pii din judeţ şi din în­
să şi popoarele lumii — nă cu numeroşi alţi colegi, pentru desfiinţarea bazelor pentru toţi cetăţenii co­ rii obligaţiei cetăţeneşti treaga ţară, care, pe lîn-
transmite agenţia ACTC - împotriva măsurilor antide­ militare americane din Gre­ munei, cu toate că de a- rămîne o abatere pe ca­ gă odihnă şi recreere, să
în care se cheamă la in­ mocratice ale regimului dic­ cia, la care au participat cest fapt aveau cunoştin­ re obştea nu o poate tre­ fie antrenaţi şi în activi­
tensificarea luptei pentru tatorial şi a represaliilor peste 30 000 de persoane, ţă şi Eugen Crăciun, din ce cu vederea.
retragerea trupelor ameri­ poliţieneşti. a avut loc, marţi, Ia Atena. satul Hobiţa, Octavian H Din discuţiile pe ca­ tăţile arheologice desfă­
cane din Coreea de Sud, Pe pancartele demonstran­ Lăzăroni şi Dorel Lăză- re le-am avut cu cei ca­ şurate în localitate.
pentru înlăturarea perico­ ROMA. - In oraşul ţilor se putea citi „Afară roni, din Zeicani, nici re coordonează activita­
lului de război şi instau­ italian Peruggia şi-a înce­ cu bazele morţii ! Afară cu unul dintre cei trei să­ tea de săpături, descope­ Rubrică realizată de
rarea unei păci durabile put activitatea „Universita­ N.A.T.O. 1" - scrie agenţia teni nu s-a încumetat riri şi reconstituiri ale C. POPESCU
în Coreea. Apelul reafirmă tea de vară a păcii", United Press International.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclel. Tiberiu Istrate (edocto- şef) Lueio Eleno Liciu. Gheorghe Povel (redacto' şef adlunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tlrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢlAi 2 700 Deva, ftr. Dr. Petra Groza, nr. 35 Telefoanei 11275, 11585, 12157. Telexi 72288. TIPARULi Tipografia Deva, str. 23 August, tir. 257.

-ir