Page 97 - Drumul_socialismului_1983_07

st

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! în întîmpinarea Pe şantiere Activitate de partid
măreţei sărbători
naţionale susţinută, eficientă pentru
a poporului nostru
îndeplinirea sarcinilor ae plan
S W M L B M B L vestiţii municipiul sînt de desti­ la Ţesătoria minier, de mătase,
în
se
Deva
piese de schimb şi repa­
realizează în acest an in­
rat
dezvol­
utilaj
de
în
valoare
a-
finisaj
capacităţii
tarea
miliard
proape
lei.
un
de
fonduri
Aceste
moara
grîu,
de
extinderea
principal
în
nate
fabricii
nutreţuri
de
rii capacităţilor de dezvoltă­ binate, noi baterii la com­
produc­
fer­
fll COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOflRA AL P C. ţie din sectoarele energetic mele nr. 3 şi 4 de la „A-
şi minerit, modernizărilor vicola", precum şi date în
din domeniul materialelor folosinţă 786 apartamente.
de construcţii, creării unor Pe de altă parte, conti­
capacităţi noi în industria nuă un important volum de
Anul XXXV, nr. 7 998 VINERI, 29 IULIE 1983 4 pagini — 50 bani uşoară şi alimentară, din lucrări începute anii tre­
transporturi şi telecomuni­ cuţi.
caţii, construcţiilor de lo­ îndeplinirea ritmică, in­
cuinţe.
tegrală a planului de in­
CUVÎNTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, în acest an sînt prevă­ vestiţii, concentrarea’ acti­
PREOCUPARE zute să fie puse în func­ vităţii asupra obiectivelor
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. SUSŢINUTĂ PENTRU ţiune depozitul de zgură şi începute anterior şi asigu­
RECON DIŢION AREA cenuşă (tranşa a 8-a), ter-
în
Şl DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ PIESELOR DE SCHIMB moficarea grupurilor de rarea punerii lor una func­
ţiune
constituie
dintre
condens, instalaţia de des­
Pentru ca activitatea cărcare prin culbutare a preocupările centrale ale
PROGRAM DE L U C R U M O B IL IZ A T O R de producţie să se desfă­ a vagoanelor de cărbune la Comitetului municipal de
pentru
şoare
partid Deva. Se urmăreşte
ritmic,
se realiza producţia fi­ I.E. Mintia, o parte din
zică şi sortimentală la secţiile întreprinderii de (Continuare în pag. a 2-a)
PENTRU T O Ţ I O A M E N II M U N C II nivelurile de muncă co­
planificate,
lectivele
din
cadrul atelierelor de în­
treţinere ale uzinei nr.
Producţia fizică - realizată 4 — laminoare (C.S. Hu­
nedoara)
preocupat
s-au
în mod deosebit de creş­
terea fiabilităţii în func­
ritmic, la toate sortimentele ţionarea liniilor de lami­
nare,
executat
la
au
termen sau în devans
La plenara C.C. al P.C.R. consecinţe negative în rea­ statistice din primul semes­ lucrările de reparaţii,
de la SfîrşitUl lunii iunie lizarea planului de către tru al anului, ca şi pe lu­ îmbunătăţind mereu ca­
a.c., secretarul general al multe alte unităţi econo­ na în curs, ne îndeamnă şi litatea acestora, au
partidului nostru, tovară­ mice. la alte reflecţii. Nerealiză- asigurat piesele de
şul Nicolae Ceauşescu, sub­ Să argumentăm doar cu rile planului fizic de fire schimb, ansamblele şi
linia cu fermitate şi jus­ un exemplu, dar deosebit de vîscoză (la I.F.A. „Vîs- subansamblele necesare
teţe : „Trebuie să înţelegem de semnificativ, din indus­ coza“ Lupeni) şi de ţesă­ reparaţiilor curente şi
că se impun măsuri hotă- tria judeţului nostru. Ne- turi crude (la Ţesătoria de mijlocii.
rîte în vederea lichidării Tftdeplinirea plantţlui la mătase Lupeni) au cauzat Colectivele de muncă
rapide a lipsurilor şi a în­ producţia de cărbune de nerealizarea planului fizic de ia „întreţinere" au re­
făptuirii neabătute a pre­ către minerii Văii Jiului şi la Ţesătoria de mătase condiţionat in atelierele
vederilor planului la toţi livrarea către beneficiari a Deva, cu urmări negative proprii, de la începutul
indicatorii şi în primul rînd unor cantităţi insuficiente asupra producţiei de con­ anului, peste 500 tone I M. Barza, atelierul de prelucrare pietre semi preţloaso.
la producţia fizică, la pro­ de cărbune, în mod nerit­ fecţii. Şi alte restanţe pe piese de schimb. în Comunista Sofia Golda, fruntaşă în întrecerea socialistă,
ducţia marfă, la indicatorii mic şi de slabă calitate care unele întreprinderi acelaşi timp, oamenii execută diferite operaţii de prelucrare a pietrelor.
de calitate". au dus la perturbaţii în din judeţ le înregistrează muncii de la atelierul
Este un imperativ cit se procesul de producere a la producţia fizică (mobi­ de cilindri au recondi­
poate de clar şi de necesar, cocsului metalurgic la Com­ lier din lemn, utilaje mi­ ţionat prin sudură şi
deoarece economia naţio­ binatul siderurgic Hune­ niere, tricotaje, încălţă­ tratamente termice un
nală are nevoie, înainte doara, cu repercusiuni mai minte, produse alimenta­ număr de 132 cilindri (a Pasiune în meserie, dublată
de toate, de produse fizi­ departe, asupra produc­ re) se datorează, în bună căror greutate depăşeş­
ce, concrete, îrttr-o sorti- ţiei de fontă şi oţel şi măsură, neaprovizionării te 1 000 tone). La sec­ de responsabilitate în muncă
mentaţie largă, complexă, asupra producţiei de ener­ tehnico-materiale in ca îti- ţia strungăria de cilin­
Se
pentru continua sa dezvol­ gie electrică pe bază de tăţile suficiente de la dri s-au nmsat 800 ci­ centralelor efectuează modificarea rienţa acestuia acumulată
termice
în
vede­
tare. Nerealizarea ritmică ' cărbune la termocentrala lindri. Şi încă un rea tcrmoficării oraşului De­ de-a lungul anilor prin mun­
ca depusă îşi spune cu mul­
şi la nivelurile de calitate Mintia şi la Uzina electri­ TRAIAN CÂDARIU fapt semnificativ : în va cu agent termic do la tă precizie cuvintul.
stabilite a producţiei fizi­ că Paroşeni. Deci nereali­ director adjunct atelierele de întreţinere termocentrala Mintia. Este Zilnic, la începerea lucru­
ce de către unele între­ zarea planului la un pro­ al Direcţiei judeţene din cadrul uzinei de la­ o lucrare complexă şi a fost lui, fiecare muncitor ştie o-
specialiştilor
de xact ce are de făcut, pentru
încredinţată
prinderi dereglează între­ dus fizic a generat nerea- de statistică minoare s-a realizat, la G.I.G.C.L. Una din cele că, înainte de a inccpo iu.
gul circuit al aprovizionă­ lizări în lanţ de producţie prin autodotarc, un vo­ trei echipe de muncitori ca­ crul, şeful de echipă s-a
re
execută
transformarea consultat cu colegii săi, sta­
rii tehnico-materiale, cu fizică sortimentală. Datele (Continuare in pag. a 2-a) lum de lucrări a cărui centralelor in puncte termi­ bilind de comun acord co
valoare depăşeşte 1,2 mi­ ce este cea care lucrează rol are flecare. Programul
lioane lei. în prezent la centrala termi­ prelungit de lucru nu-i spe­
că nr. 10. rie, iar pauza de masă nu
Şeful echipei este comunis­ se prelungeşte, ci, dimpotri­
MATERIALE tul Constantin Crihan. Insta- vă. Şeful de echipă spune:
RECUPERATE latorii-sudorl Haerec Toader, „dacă am venit la lucru, lu­
Dudaş Ion, Dumitru Pîrlea, crăm". întreruperi în proce­
în secţiile de lami­ iar mai noi intr-ale mese­ sul muncii din lipsa mate­
noare ale Combinatului riei, tinerii Adrian Ion Lucaci, rialelor se sau a vreunui uti­
Lucaci
şi
foarte
rar.
Şuteu laj
întîmplă
Viorel
siderurgic Hunedoara au alcătuiesc echipa, un mic Şeful de echipă a prevăzut
fost întreprinse acţiuni colectiv uman animat, de la totul. Concomitent cu cen­
susţinute pentru creş­ primul Ia ultimul compo­ trala termică nr. 10, are în
şi
centrala
de
termică
terea gradului de valo­ nent, de şl dragostea pentru lucru bulevardul Lenin. In caz
meserie
responsabilitate pe
rificare, recuperare şi faţă de muncă. Cot Ia cot că din lipsa unor materialo
refolosire a unor mate­ cu ei, îndcplinindu-şi sarci­ nu ar putea continua lucra­
rii prime şi materiale. nile ce-i revin atît ca mun­ rea la CT 10, echipa nu
cit
şi
citor
ca
răspunzător pierde timp aşteptind, ci tre­
S-au reintrodus în principal pentru calitatea ce la cealaltă centrală şi
circuitul productiv peste muncii fiecărui muncitor, cit continuă acolo lucrul.
şi a întregii echipe şi a lu­ O echipă de muncitori ca­
370 000 tone fier vechi, crării, Constantin Crihan nu re impresionează prin echi­
50 tone deşeuri nefe­ lipseşte nici un moment de librul sănătos dobindit, prin
roase, 1 500 tone de­ acolo unde e mai greu sau dăruirea absolută cu caro
şeuri de feroaliaje, 300 mai complicat. în echipă sar­ munceşte. Asemenea oameni
primită
se
nu
cina
discută sfinţesc locul pe unde trec.
tone de cărămizi refrac­ întrucît este recunoscută, fă­
tare şi peste 300 tone ră invidie, superioritatea, LUIZA LANDT,
uleiuri uzate. capacitatea profesională a şe­
fului de echipă, iar expe­ corespondent
„Vidra" Orăştie. Aspect din atelierul confecţii velur, unde
lucrează peste 190 de femei. Preocupările pentru calitatea CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
produselor realizate sînt aici cuvint de ordine pentru în­
tregul colectiv al atelierului.
Praşilele făcute la timp sînt acum hotarîto&re
pentru creşterea culturilor duble
PRODUSE DIN MATERIALE
în unităţile Consiliului grijă deosebită ca prăşitul Atît culturile de po­ ţă de toamnă), care la noi
REFOLOSIBILE unic agroindustrial Hune­ mecanic şi manual să se rumb, plante de nutreţ şi dcupă o suprafaţă de 10 ha
doara s-a acţionat în mod facă la timp şi de calitate. legume se prezintă bine şi — ne spunea tovarăşul Ioan
în perioada trecută de la începutul anului, colec­ hotărît la efectuarea ară­ „Acordăm o atenţie deose­ promit o recoltă bună. Furca, inginerul şef al
tivele de muncă de la întreprinderea chimică Orăştie turilor, pregătirea terenu­ bită — ne-a spus tovarăşul Au fost realizate pînă a- C.A.P. Peştişu Mare —,
au obţinut importante depăşiri de plan la toţi indi­ lui şi semănatul culturilor Ştefan Şerban,--preşedinte­ cum praşile pe aproape 150 precum şi prima praşilă
catorii. în acelaşi timp au acţionat cu insistenţă duble. Acum, mecanizatorii le consiliului unic — exe­ ha. Cu cele mai bune rea­ mecanică la porumbul din
pentru valorificarea deplină a materiilor prime, pen­ şi cooperatorii, angajaţi cu cutării în cele mai bune lizări se prezintă la ora cultura a doua". Activitatea
tru recuperarea şi refolosirea produselor uzate din răspundere în muncă, lu­ condiţii a lucrărilor de în­ actuală cooperativele agri­ de întreţinere a culturilor
mase plastice. Preocuparea constantă a chimiştilor în crează de zor la întreţine­ treţinere la toate culturile. cole din Boş, Hăşdat, Peş- duble trebuie intensificată
această direcţie se regăseşte în depăşirea sarcinilor rea culturilor de porumb Avem o bună organizare a tişu Mic, Buituri şi Peştişu însă în cooperativele agri­
planificate la producţia fizică sortimentală cu peste şi legume. Pentru a asigu­ muncii şi cooperatorii, me­ Mare. „Am făcut toate lu­ cole de producţie din Te-
500 tone mase plastice, din oare mai mult de jumă­ canizatorii, îndrumaţi per­ crările de întreţinere — liuc, Nandru, Izvoarele şi
tate au fost realizate prin reintroducerea în circuitul ra o bună creştere a cul­ manent de către specialişti, praşile mecanice şi manua­ Cinciş.
economic a maselor plastice uzate. turilor şi a obţine produc­ îşi fac în mod conştiincios le la culturile de legume
ţii sporite se manifestă o datoria". (morcov, pătrunjel şi var- N. BADIU