Page 98 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 98
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. J
Sînt necesare acţiuni energice pentru Pe şantiere Activitate de Aflăm
de la B.T.T.
a s p o r i cantitatea ş i calitatea la m in a t e lo r partid susţinută 15.00 Telex
® Elevi al şcolii generale
(Urmare din pag. 1) eărcare prin culbutare a din comuna Buceş şi Liceu 15,05 Chimiştii
coropetiţi
conducerea activităţii eco vagoanelor cu cărbuni — lui agroindustrial din Haţeg nalu
Bilanţul activităţii lam inatorilor în primul semes nomice, au tolerat diferite permanent îmbunătăţirea la I.E. Mintia, iazul de 15.50 Emisiune
tru al anului : o 2 960 tone de laminate finite reali abateri de la disciplina coordonării tuturor efortu decantare a apelor rezi se află, în aceste zile, în R.P. germană
zate peste plan • Depăşirea planului la export cu tehnologică şi a muncii. rilor factorilor implicaţi în duale de la exploatarea Bulgaria cu prilejul unei ex 17,25 Tragerea
aproape 51 000 tone lami nate e S-a obţinut o pro într-adevăr, trebuie să executarea ritmică, de ca minieră, capacitatea nouă cursii tematice, organizată 17.35 La voiai
17.50 1 001 de
ductivitate a muncii suplimentară cu aproape 11 tone se acţioneze cu mai multă litate, a lucrărilor. în a- de finisaj de la ţesătoria sub genericul „Pe urmele e- 20.00 Telejurn;
laminate pe om al muncii • La producţia sortimen fermitate pe această linie, cest scop sînt organizate a- de mătase, hotelul şi altele. roilor români participanţi la 20.15 Strălucit;
tală se înregistrează plusuri de 37 800 tone la profile deoarece în acest semestru nalize, în comandamente, O recentă plenară a Co pace, pr
laborare.
grele, 11202 tone la profile mijlocii şi uşoare, 5100 sarcinile de plan şi anga direct pe platformele prin mitetului municipal de războiul de independenţă". şcdintelu
tone sîrmă de trăgătorii, 4 500 tone oţel beton cu jamentele ce revin colecti cipalelor obiective, la care partid, care a analizat în Asemenea excursii au mai Ccauşcsc
profil periodic. vului de muncă din lami participă membrii biroului deplinirea sarcinilor de fost organizate în această CU tOY
Ceatişesc
noare sînt sporite conside comitetului municipal de plan pe anul în curs, a pus perioadă a vacanţei de vară africane
Dcsfăşurîndu-se în lumi zarea scoaterii de metal rabil. în primul rînd tre partid, membri ai activu în evidenţă şi o serie de şi pentru elevii Liceului in 21.00 Partid -
frint : C
na documentelor adoptate au condus la înregistrarea buie să se acţioneze, aşa lui de partid care răspund lipsuri existente în acest tice şi r
de Plenara C.C. al P.C.R. unei restanţe la disciplina cum precizau participanţii de lucrările in cauză, re important domeniu de ac dustrial nr. 4 şl Liceului pe 21.15 Revista
tică Tv.
din 29—30 iunie a.c. şi a contractuală de aproape la dezbateri — subingine- prezentanţi ai forurilor tu tivitate. La 12 obiective se dagogic Deva, Liceului in 21.35 Film ar
legilor votate de Marea A- 55 000 tone metal. însă de rul Petru Olaru, maiştrii telare, proiectanţi, construc înregistrează o rămînere în dustrial nr. 1 Hunedoara ş.a. selul“.
dunare Naţională privind toate acestea nu pot fi în Emilian Onea şi Rafael tori şi beneficiari. Aseme urmă în valoare de peste studiour
aplicarea fermă a princi vinuiţi lamimatorii. S-au Chiţu, Ioan Barbu şi Mihai nea analize se ţin cu re 26 milioane lei, alte 17 u- • In perioada 2-14 au 22,30 Telejurn
piilor autoconducerii mun manifestat, în schimb, alte Pleşca — pentru utilizarea gularitate la I.E, Mintia, nităţi beneficiare nu şi-au
citoreşti, întărirea şi per deficienţe pe fluxurile de mai eficientă a capacităţi întreprinderea de morărit îndeplinit sarcinile prevă gust a.c., un grup de 33 ti
fecţionarea autogestiunii e- laminare. Deşi măsurile şi lor de producţie şi a re şi panificaţie, Ţesătoria de zute. Cele mai pronunţate neri fruntaşi în producţie de
conomico-financiare şi a acţiunile desfăşurate pen surselor materiale, pentru mătase. Ele s-au soldat de restanţe se localizează la la mai multe unităţi econo JI A D
întregii activităţi economi- tru îmbunătăţirea calităţii întărirea ordinii, disciplinei. fiecare dată cu măsuri me I.E. Mintia, Centrala mine mice din judeţ va participa
co-sociale, adunarea gene au fost numeroase, iar pre Măsuri deosebite trebuie nite să îmbunătăţească a- reurilor, Fabrica pentru BUCUREŞ1
rală a reprezentanţilor oa ocupările colectivelor de luate pentru funcţionarea provizionarea tehmico-ma- producerea nutreţurilor la o excursie organizată în diojurnal;
1983. La pai
menilor muncii din cadrul laminatori — îndeosebi ale corespunzătoare, în condi terială, organizarea produc combinate şi Direcţia ju R.D. Germană. re al munci
uzinei nr. 4 laminoare, a ţii de siguranţă deplină a ţiei şi a muncii, să întă deţeană sanitară. presei; 8,10
Combinatului siderurgie tuturor utilajelor şi insta rească ordinea şi discipli • 30 de tineri din cadrul diilor; 9,00 1?
9.05 Răspuni
Hunedoara a prilejuit o laţiilor, pentru realizarea na pe şantiere. în mai toa Plenara a stabilit măsuri întreprinderii miniere Barza rilor; 10, u ,7, i
analiză profundă şi exigen ADUNĂRILE la termen şi de calitate a te locurile a fost suplimen noi care să asigure atît vor efectua, în perioada 12— 10.05 Ştiinţa
tă, atît a realizărilor obţi GENERALE ALE reparaţiilor şi reviziilor, tată forţa de muncă, după recuperarea restanţelor, cît Atlas folcloi
nute, cît, mai ales, a lip OAMENILOR respectarea riguroasă a in cum unele lucrări au fost şi desfăşurarea în condiţii 20 august a.c., o excursie în dui, inima ţ
de versuri;
surilor ce s-au manifestat MUNCII strucţiunilor tehnologice şi preluate de către benefi bune a lucrărilor aferente Uniunea Sovietică, în regiu de ştiri;
in unele secţii şi sectoare de lucru, subliniau la rîn- ciari, în special lucrări de obiectivelor prevăzute să nea Doneţk, regiune înfrăţi ştiu; 11,35 P
de activitate în primul se dul lor manev-rantul prin montaj. intre în funcţiune în a- tă cu judeţul Hunedoara. Buletin de
toate pentn
mestru al anului. cipal Mihai Ciorogaru, sub- După cum se apreciază cest an. 12,30 Din co
celor din ajustaje — mai lui; 12,15 Ay
Realizarea în mod ritmic intense ca oricind, efectul inginerul Sergiu Ignat, in la comitetul municipal de dio-tv. ; 13,f
a producţiei fizice, sorti ginerii Florin Morcovescu partid, marea majoritate a 23 August
mentale şi a planului la acestora nu s-a regăsit în şi Alexandru Toma, mais organelor de partid de la dent club;
export, îmbunătăţirea ca sporuri de calitate, multe trul Victor Rusu. obiectivele aflate în con ştiri; 10,05
lităţii producţiei, creşterea din realizările semestrului Un accent deosebit tre strucţie se ocupă cu mai 10,25 Nc-am
gust spre
mai accentuată a produc I situîndu-se sub niveluri buie să se pună pe econo multă răspundere de asi gram de ci
tivităţii muncii şi reduce le Înregistrate în anii tre misirea metalului, pe va gurarea condiţiilor mate ordonate cc
rea consumurilor specifice cuţi. lorificarea lui cît mai com riale şi umane necesare Buletin
tru pat;
au fost cîteva dintre pro — Pentru lipsurile şi ne- pletă, pe gospodărirea ju derulării corespunzătoare a populară,
blemele care au polarizat realizările înregistrate, pre dicioasă a combustibililor lucrărilor prevăzute, desfă * Radiojur
discuţiile. Nimănui nu i-a şi energiei, arăta inginerul şoară o muncă politico-or- internaţiona
ciza inginerul Ionel- Cîn- * Azi, în
fost indiferent faptul că dea, directorul uzinei, răs Nicolae Neghină. Se găsesc ganizatorică mai eficientă instrument!
pe lîngă realizările deose şi acum prin ajusta jele !*• pe şantiere, pentru de mobili populară; 2<
con
colectivelor
* Seară cu
zarea
bite în producţie şi-au gă punderea revine in bună minoarelor stocuri de me gonişti ai ;
în
îndeplinirea
sit loc şi unele carenţe şi parte consiliului oamenilor tal fără mişcare. structori la bun a sarcinilor O zi intr-(
ritm
mai
neajunsuri care le-au di muncii, biroului său exe Activitatea de producţie" de plan. gini din o{
na Valeria
minuat din eficienţa mun cutiv, inginerilor şi celor din acest semesţru va fi norul Ion
cii. Neasigurarea oţelului lalte cadre din conducerea marcată şi de „ aplicarea în prima jumătate a a- 3.00 Non s
lingou la nivelul necesaru noilor măsuri de perfecţio nului în centrul atenţiei TIMIŞOA
eco-
lui, declasările de la o secţiilor, care nu au dove nare a mecanismului gene organizaţiilor de partid a maţille zilt
nomico-financiar,
fost aşezată, ou mai multă
de
marcă la alta, laminarea în dit fermitate şi suficientă ralizarea acordului global, fermitate, realizarea inves tatea in i
„Vatră
de
afară de program,- nereali- exigenţă în organizarea şi de creşterea părţii varia tiţiilor productive şi a vo Prezintă
bile în totalul veniturilor lumului de locuinţe, acţio- Stan ; 18,41
ţcnesc : c
personalului muncitor, a nîndu-se mai bine pentru ment, miji
Producţia fizică - fondului de premiere. Toa spr i j i n irea constructorilor autocondui
ti un ii ; 19?
te aceste măsuri constituie cu echipe suplimentare de tru casetol
realizată ritmic tot atîtea elemente de mo meseriaşi, mai ales pen 20.00 Intilr
bilizare energică şi respon
tru lucrările de finisaj. Aşa
Prime aud
sabilă a colectivelor de oa s-a procedat la complexul stagiunea
şcană.
(Urmare din pag. 1) sitate determinată, la rîn- meni ai muncii din lami comercial agroalimentar,
dul său, de întreţinerea şi noare pentru îndeplinirea hotelul recent dat în folo
alte întreprinderi din ju exploatarea raţională a ma integrală şi exemplară a sinţă, precum şi la alte o-
deţ sau din ţâră. şinilor, agregatelor şi insta sarcinilor de plan, pentru biective.
Ce trebuie făcut pentru laţiilor şi de repararea lor realizarea producţiei de la Ca urmare a acţiunilor DE
ca. în toate unităţile noas la timp şi de cea mai minate în condiţii de efi întreprinse, în prima ju tru ap.i gr
tre economice să se reali bună calitate, grijă neslăbi cienţă sporită. mătate a anului, au fost pu I.C. Orăştie, secţia scul&rlc. Eleonora Arsu, strungar?, exc cana (Ari
zeze ritmic planul la pro tă pentru pregătirea temei se în funcţiune sau date îu cută picso de fineţe şi cora plexitate. RA: Mare
ducţia fizică, la toate sor nică a cadrelor şi folosirea DORIN CORPADE folosinţă instalaţia de des- ra); Bule
(Siderurgi
timentele şi la un nivel lor la locurile de produc fricanul -
calitativ superior ? ţie potrivite. Dai' pentru ca ta); Tată
Nu avem pretenţia de materiile prime şi materia structoruV
Imperitii
a spune noutăţi. Cu sigu lele să satisfacă necesarul Sub semnul continuei perfecţionări a activităţii le I.II (Ui
ranţă, toţi conducătorii de producţiei este nevoie şi alb (7 I
B.
întreprinderi ştiu în ce di de folosirea lor eu foarte PENI; (Culţii
ne
recţii trebuie să acţioneze, multă grijă. în aceste zile şi pînă la ce Roşie din toamna aces consolidarea în continuare Participanţii la conferin Ţapinarii
au chiar planuri concrete Orientarea prioritară a la 26 august, în toate or tui an, adunările şi confe a organizaţiilor respective, ţele pentru dare de seamă NEA; F
(Minerul)
de măsuri întocmite pe activităţii productive în ganizaţiile de Cruce roşie rinţele ce au loc în între la sporirea contribuţiei lor şi alegeri, reprezentanţi ai Piedone .
baza sarcinilor desprinse aceste direcţii — cu re din judeţ au loc adunări prinderi şi instituţii, în u- la apărarea sănătăţii oa celor peste 170 000 de mem
din documentele partidului zultat final, concret în rea şi conferinţe pentru dări nităţile agricole socialiste, menilor. bri de Cruce roşie din ju le I-II (IV
CÂNI :
şi statului, a indicaţiilor lizarea ritmică, la înalt de seamă şi alegeri. Ele se în comune, oraşe şi muni Pregătite şi desfăşurate deţul nostru au datoria să ardelenii
şi orientărilor date cu nivel calitativ şi de efi vor finaliza odată cu Con cipii constituie prilejuri de sub îndrumarea organelor analizeze cu exigenţă în BRAD :
(Steaua
diferite prilejuri de tova cienţă, a producţiei fizice ferinţa organizaţiei jude analiză obiectivă a activi şi organizaţiilor de partid, ce măsură consiliile şi co Fantoma i
răşul Nicolae Ceauşescu. — este puternic stimulată ţene de Cruce roşie. tăţii desfăşurate de la ul în colaborare cu instituţii mitetele de Cruce roşie au (Patria);
Dar nu peste tot se ur de hotărîrile şi măsurile Adunările şi conferinţele timele alegeri pînă în pre le de stat, cu celelalte or contribuit la consolidarea riile I-ii
măreşte cu fermitate şi adoptate de plenara C.C. pentru dare de seamă şi zent. ganizaţii de masă şi ob organizatorică, la instrui GIU-BAI ('
sorului
răspundere înfăptuirea pro alegeri în organizaţiile de Cu înalt simţ de răspun şteşti cu care Crucea roşie rea practică a formaţiuni HAŢEG;
gramelor stabilite, în une al P.C.R. de la. sfîrşitul Cruce roşie au loc în con dere, în spirit critic şi au conlucrează, adunările şi lor sanitare voluntare şi a atacă (D;
le unităţi mai persistă lunii iunie a.c. şi de Ma diţiile aniversării-de către tocritic, ele au menirea să conferinţele trebuie să re surorilor de Cruce roşie. pillon —
Naţională,
LAN : O
Adunare
neajunsuri în organizarea rea stabilesc atribuţii şi întregul■"nostru popor a 18 Adunările şi conferinţele de cultur
care
şi conducerea producţiei. ani de la Congresul al IX- ADUNĂRILE SI CONFERINŢELE PENTRU DĂRI de dări de seamă şi ale pasta (M
clare
pen
Tocmai de aceea consi responsabilităţi care concură lea al partidului, eveni DE SEAMĂ SI ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE geri urmează să aleagă în gela mei
tru
toţi
cei
(Lumina)
derăm că este imperios ment politic crucial în edi comisiile şi comitetele do ţe din I
necesar ca, în primul rînd, la realizarea producţiei ficarea noii Românii. Pe DE CRUCE ROŞIE Cruce roşie pe cei mai
materiale, stipulează o se
să se eşaloneze judicios rioada care a trecut de la buni membri şi activişti
planul pe trimestre, luni şi rie de avantaje materiale istoricul eveniment a fost aprecieze modul în care liefeze experienţa valoroa
decade şi să se urmăreas pentru depăşirile de plan rodnică în înfăptuiri în comisiile şi comitetele de să acumulată de la ulti obşteşti ai organizaţiei, ca
re s-au remarcat în activi
că riguros îndeplinirea sa şi re'ducerea cheltuielilor toate domeniile de activi Cruce roşie de la toate ni mul congres încoace, stilul tatea de Cruce roşie prin
ritmică săptămînă de săp de producţie. In acest spi tate, România afirmîndu-se velurile au aplicat în viaţă şi metodele de muncă efi Timpul
tămână şi zi de zi, ca şi rit se cere să acţioneze cu printr-o impetuoasă dez orientările şi sarcinile cc ciente, acţiunile şi iniţia iniţiativă, competenţă, pa azi, 29 i
siune.
livrarea operativă a pro toată hotărîrea şi responsa voltare economico-socială, le-au revenit din Mesajul tivele, rezultatele obţinute va fi în
duselor către beneficiari. bilitatea patriotică şi oa cîştigîndu-şi în lume un adresat de tovarăşul Nicolae precum şi contribuţia or în întâmpinarea acestui cu ceru'
Local vc
Aceasta presupune însă menii muncii din industria prestigiu binemeritat. Ceauşescu, secretarul ge ganizaţiei de Cruce roşie eveniment, în cursul des ploaie şl
preocupare constantă, res judeţului nostru, care rea Adunările şi conferinţe neral al partidului, Con la perfecţionarea vieţii so făşurării lui şi după aceea, descărca
sufla
ponsabilă pentru asigu lizează o gamă largă şi le de dări de seamă şi a- gresului Societăţii de Cru ciale a ţării. Pregătirea şi în întîmplnarea Congresu va nord-'
şi
rarea la timp şi în complexă de produse fizice legeri în organizaţiile de ce Roşie din R.S.R. din no desfăşurarea lor trebuie să lui Societăţii de Cruce Ro cări dc
sortimentaţia planificată pentru multe sectoare in Cruce roşie constituie un iembrie 1978, din Rezolu contribuie la lărgirea co şie, toate organizaţiile au timpu!
a materiilor prime şi dustriale, adueîndu-şi con potrivit prilej de evaluare ţia adoptată de Congres, laborării cu instituţiile de datoria să-şi intensifice ac 00—90 ic
min
materialelor, pentru utili tribuţia la îmbunătăţirea a contribuţiei aduse la în precum şi din prevederile educaţie politică şi cultură tivitatea de propagandă şi rile între
se
zarea la capacitate a do sistemului general al apro făptuirea politicii sanitare Legii privind asigurarea socialistă, cu instituţiile sa educaţie sanitară, de pre iar cele
tării tehnice şi menţinerea vizionării tehnico-materia- şi demografice a partidu sănătăţii populaţiei, au da nitare şi de învăţămînt, cu venire a îmbolnăvirilor şi şi 32 gr;
bovite
ei permanent în funcţiune le, în contextul economiei lui. Prefaţînd lucrările Con toria de a stabili măsuri organizaţiile de masă şi accidentelor, de igienizare log de sc' î
la parametri optimi, nece noastre naţionale. gresului Societăţii de Oru- noi care să conducă la obşteşti. şi ocrotire a mediului.