Page 11 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 11
8 003 • JOI, 4 AUGUST 1983 pag. 3
„Şi la anul
FISIUNE 0 însemnări 9 ne veţi regăsi aici
® Informaţii ©
femeilor — încă de cînd am ve cart" la intrarea în tabără .*
ial : „Bulc- ® Note © DRUM...
aulişta" nit m-a impresionat plăcut „Ce v-a plăcut mai mult
! vacanţă ® Microinterviuri © cadrul natural al acestei în această tabără ?“ „To FERTILIZAT
minunate zone a Munţilor tul !“. „Dar mai mult şi
! vacanţă J Orăştiei, iar tabăra de la mai mult ?“. „Mîncarea !“. La mai puţin de trei
f kilometri de Almaşu Sec,
tineretului Sibi.şel, deşi mică, ne Şi voia bună se instau
I „ORDINEA DE ZI" ÎN BĂTĂLIA ELEVII DE AZI, oferă mari bucurii. Noi rează în timp ce din că peisajul drumului este
e din reali- nu beneficiem de un re suţele taberei zbughesc punctat cu... azotat de
>ortaje, intcr- PENTRU RECOLTE MAI BOGATE GOSPODARII amoniu. Sacii, vreo 50 ta
nsmisiuni di- lief ca acesta şi simţim spre bazinul de înot zeci număr, au fost descărcaţi
izică DE MÎINE nevoia liniştii de aici, a de elevi. Cu greu se des
liarde de oa- Aşa cum „ziua bună se pot fi luate de la distanţă, part de apă. Dar sînt obli cine ştie cînd pe margi
1
ezrădăcinaţii" cunoaşte de dimineaţă' , şi din birou. De aceea, „zi S-au născut şi cresc în aerului curat, a frumuse nea şoselei şi a pădurii,
te ale cultu lumină", noi ne aflăm aici, ţilor — ne-a întîmpinat gaţi : încep pregătirile pen şi lăsaţi in voia soartei.
rale măsura simţului de gospo cultul dragostei pentru Mihaela Mateescu, elevă în tru finala de înot. Profi
„Flacăra" al dari al celor din Sălaşu de alături de cooperatori şi munca în agricultură. lăm de... pauză. Cătălina Deocamdată, soarta nu
i revoluţio- Sus o dă, într-un anumit mecanizatori. Acum lucrăm Exemple de gospodari clasa a IX-a a Liceului este prea vitregă cu ei,
ccţiuni înre- „Vasile Alecsandri" Galaţi, Săvulescu, Claudia Liţă, pentru că vremea este
a manifestă- fel, aspectul general al la întreţinerea culturilor vrednici le sînt părinţii, liceu care în acest an şi-a Cornelia Badiu, Elena Sta
îizate Ia Ga- localităţilor ce compun co duble de pe cele 85 ha îndrumători pricepuţi le făcut recunoscută persona te, Mihaela Paşcală, A- bună. Dar dacă... în
muna. Ochiul celui care cultivate cu porumb pentru sînt dascălii, cei care orice caz, şi aşa, mai
1. străbate această aşezare boabe şi legume. aici, la şcoala generală litatea prin cei doi elevi driana Baciu, Daniel Rota- mulţi saci sint sparţi, au
ru, elevi din Vălenii de
înregistrează cu plăcută — Cum calificaţi rezulta de opt ani din localitatea ocupanţi ai locurilor I şi trecut peste ei roţi de
satisfacţie „efectele" mîini- tele obţinute din prima re centru de comună, le autovehicule şi o parte
sissssssa lor harnice ale gospodari coltă ? cultivă astăzi calităţile Raid prin taberele vacanţei şcolare din această hrană pentru
lor ; şoseaua asfaltată, bine — Pe comună, ca fiind native, dragostea şi pa sol este în aer, in loc
I : 6,00 Ra- întreţinută, casele şi gardu mai bune decît anul trecut, siunea ce caracterizează ţ să ajungă în pămint.
dimincţii; 6,30 rile vopsite, flori şi pomi în toate cele 4 unităţi oamenii acestor locuri
ci în agricul- Iii la olimpiada internaţio Munte, Ploieşti şi Galaţi,
Radiojurnal ; „însoţind" drumul. Dar ade C.A.P., dar nu atît de bune pentru munca pămîntului, nală de matematică de la se întrec în a ne împărtăşi \ RECUPERARE
1983. La pa vărata măsură a hărniciei pe cît le-am dori noi, pe pentru creşterea animale bucuriile oferite de tabăra \ PĂGUBOASĂ
re al muncii, sălăşenilor o dau preocupă cît ne stă în putinţă să lor. O * dovedeşte şi Paris. Colegele de tabără
trii.. sărbători, ale Mihaelei — Adriana de la Costeşti. „Cele mai \ La Centrul de recupera-
ociaîistă larg rile lor pentru sporirea obţinem. Aş vrea să re faptul că şi acum, în Ene, Gabriela Olaru, Da frumoase ? — drumeţiile la ţ re, colectare, achiziţii şi
8.00 Revista continuă a recoltei, bătălie marc cu acest prilej hăr plină vacanţă, Luminiţa
urierul mclo- în care se află angajată nicia de care au dat do Vlad, Doinei Basarabă, niela Bălan — ne împăr Sarmizegetusa Regia, la l desfacere Hunedoara mai
Buletin de tăşesc impresiile culese în Blidaru şi Costeşti ?“ „De ) toate întreprinderile şi
spundem as. toată suflarea comunei. De vadă la recoltarea orzului Mihai Iancu, Claudia Ţi- excursiile de la Sarmizege- neuitat sînt momentele de 1 instituţiile din municipiu
10.00 Buletin altfel, dialogul nostru cu şl griului cooperatorii Laura găreanu, alţi mulţi elevi tusa Ulpia Traiana, Caste la Ţebea, unde, împreună
' 95 Ir -reţi Petre Itul, secretar al co Badea, Gavrilă lovănescu, vin să vadă de porcii şi j predau o serie de mate-
9,30 lul Corvineştilor de la Hu cu Moş Toader Dragoşa, \ riale refolosibîle. Numai
itru a.,., co- mitetului comunal de partid, Emilia Boboc, Elena Dănău, păsările din microfermă, nedoara, Muzeul şi Cetatea am cîntat Marşul lui i că pe alocuri acest efort
letin de ştiri; primarul localităţii a avut mecanizatorii Antonie Cioa- să lucreze pe loturile Devei („care ne-au făcut Iancu". „Aţi uitat momen
copiii Soare- drept cadru de desfăşura nă, Petru Todoran, Petru cultivate cu legume şi J este diminuat de negii-
etin de ştiri; să îndrăgim şi mai mult tele de la Casa memorială 1 jenţa cu care unele sec-
moara folclo- re cîmpul, locul în care Mihuţ, Tiberiu Pali. De ase cartofi. O dovedeşte şi istoria patriei"), de la Aurel Vlaicu ?“ „Sau cele i toare de activitate privesc
lagazin tehni- se află instalat, în această menea, se cuvine să amin faptul că dintre cei 37 Parcul dendrologic Sime- de la Sarmizegetusa Ulpia
L3,00 De la 1 perioadă de campanie, tesc aici şi aportul elevilor absolvenţi ai clasei a I această latură a activită-
ib univers 30; ria, Rezervaţia de zimbri — unde ne-a uimit Ionuţ ) ţii. Spre exemplu, cei de
ie ştiri ; 1G,05 „biroul" primarului, al tu şi uteciştilor din comună, VUI-a, 32 au reuşit în Haţeg, Staţiunea Geoagiu- cu cunoştinţele sale în i la şantierul IV al I.C.S.H. \
ilinirc — mu- turor lucrătorilor consiliului tineri care prin tot ceea ce prima treaptă de liceu la Băi şi din drumeţii, ca cea arheologie 1“ „N-am uitat
romanească ; popular. fac demonstrează că Săla „agroindustrial". / in lac să adune sticla 1
edicului; 16,20 de la Prislop, („unde am şi nu vom uita nimic — ) (provenită de la tăieturile I
folclorul con. — Nici nu se poate alt şu de Sus va avea, peste fost „eroi"' ai împărăţiei nici apa bazinului, nici în de geamuri), ei o aruncă 1
6,30 Radioga- fel ! Măsurile ce se impun ani, gospodari harnici, oa fructelor-, de pădure !“). trecerile sportive, nici casa
:ă ; 17,00 Bu- pentru obţinerea unor re meni cu dragoste pentru şi masa cum n-au fost i pe haldă sau o lasă Ţ
; 17,05 Antena zultate mereu mai bune nu munca în agricultură. MÎNGUND Prof. loan Samoilesc.u, di 1 îngropată pe la punctele i
17,35 Te apăr rectorul taberei, contabilul altele, nici locurile aces ^ de lucru. La şantierul j
latria mea — O CARTE loan Timiş, administratorul tea de o frumuseţe ' rară". i „electr-o" al aceleiaşi in- )
ical; 18,00 O- Profesorii Dumitru Leon
Itevisla inler- Aranja cărţile in roituri. Viorica- Silvestru, bucătă l treprinderi nu se dezmem- l
lo ★ Ştiri * Pe domenii, in ordinea al reasa Maria Cîrţu şi între şi Emil Jugureanu conchid; ) brează cablurile uzate }
19,45 Radio- fabetică... Mingiia parcă, gul personal ajutător for „Minunat! Costeştiul ne-ă
iocenaclu. Va- oferit şi munte şi mare, i sau capetele de cablu, j
ţicii tinere ; abia atingea, fiecare carie. mează aici un colectiv care J Le predau cu învelişul de |
'-o oră ; 23,00 Intr-o saiă din incinta Că se străduieşte să răspundă iar educaţia patriotică, I material plastic pe ele. i
cale ; 23,30— minului cultural din Sălaşu unei dorinţe unanime : respectul pe.ntru tradiţiile
► muzical. ţ Dacă s-ar preda în con- »
de Sus, prof. Rodica Iancu, „oaspeţii noştri — copii şi de luptă ale poporului i fermitate cu prevederile Ţ
bibliotecara comunei, ne-a cadre didactice — să se nostru, aici se cîştigă cu > in vigoare, kilogramul de î
vorbit cu căldură, cu o simtă cît mai bine !“. cele mai curate senti \ material recuperat - cu- ?
mindrie uşor de sesizat „Dovada felului în care mente". Profesorul Aurel I prul - ar ii de 40 de lei, J
despre fondul de carte pus ne simţim ? — ne întrea Ursu, directorul taberei, • dar aşa primesc doar 0,55 ^
■a pa cia (Pa- la dispoziţia sătendor (peste bă răspunzînd prof. Lăcră înv. Eugenia Cădaru, di ) lei/kg. De la Intreprin- i
.a nop*- 11 (Ar- mioara Sînpetru : O parte rector educativ, prof. Va
1 - nto- 10 300 volume), despre ac ţ derea minieră Hunedoara, 1
Fla- tivităţile cu cartea organi dintre cei de faţă dorim sile Pantiloiu, administra i alte greutăţi. Se trimit ^
Ji. (Smierur- zate de bibliotecă despre ca la vara viitoare să re torul Viorica Dragomir, şi J materiale recuperate - l
urea nebună „obişnuitele“ locuri pe po nu în cele din urmă, dim
OŞANI: Pro- venim în această tabără. potrivă, iscusita bucătă \ metale, in special - ne- /
:
şi ardelenii dium ocupate an de an Dacă ne veţi vizita, ne l şarjate la dimensunile )
mezia (7 No- in Întrecerea dintre biblio reasă Sofia Manolescu sînt ? prevăzute. Acest lucru 1
rPENI ; Viraj tecile comunale. Vorbea, veţi regăsi aici !“. cei care fac ca, în decorul
Rural); VUL- La Costeşti am ajuns în 1 'îngreunează foarte mult I
Puma (Lu- şi, in tot acest timp, cu natural al Costeştiului, l activitatea din centrele de )
9NEA : Dom- OBIECTIVE NOI PE HARTA COMUNEI un gest involunta' mingiia timpul orelor de odihnă, copiii şi dascălii din ţară i recuperare, diminuind in- i
(Minerul) ; o carte... îi intervievăm pe elevii
muna Pctriei Getuza Mihordea şi Cornel să adauge la salutul de i tr-o mare măsură eli- l
; URICANI : 9 Fotografia de mai sus produsele răcoritoare fa „Este firesc, zic eu, să fiecare zi şi exprimarea \ cienţa economică. De ce /
riului Roman a fost făcută în urmă cu bricate chiar aici, la noua iubim cărţile. Nu doar prin Stanciu — de la Liceul bucuriei trăite aici. „E i se face a asemenea re- )
BRAD : Se- doar cîteva luni. Se lu secţie a cooperativei de prisma profesiunii, ci ca „Nicolae lorga" din Văle minunat!“.
ilului intim cra la fundaţia primului producţie, achiziţii şi des l cuperare păguboasă ? ţ
) ; GURA- oameni, pur şi simplu, lată, nii de Munte, aflaţi „de LUCIA LICIU
a (Minerul) ; bloc de locuinţe din co facerea mărfurilor; zilnic, 632 de cititori, de îndră
tletin de Bu- mună. Datorită ritmurilor prin punctele de desfa gostiţi de carte sint in
); Un saltim.
1 Nord (Fla- bune de lucru înregistra cere de pe întreg terito comună. Agricultori, munci
DA.GIU-BAI : te, astăzi, viitorul „bloc riul comunei se asigură tori, elevi, pensionari...
crede în la al specialistului", cu 21 peste 3 000 de sticle cu Pentru ei, pentru toţi locui FAPTE DIN INSTANŢĂ.
ie T-II (Casa apartamente confortabile, sucuri de lămîiţă, zmeu-
HAŢEG : Sa- torii comunei avem organi
■ului (Dacia); se află în fază avansată rel şi frucola. o Se află zată aici, la sediu, o expo
aventuri pe de construcţie: se lu în stadii avansate de ziţie permanentă - „Din
.n : CĂLAN : crează la tencuielile ex construcţie cele două SÎNT BUNE CURCILE, DAR... bere" o rnasă şi trei scaune pe care le-c
îodos — se- gindirea soci ai-poli ti că şi dus ia domiciliul său. Depistat de un lu
i de cultură) > terioare şi la acoperiş. • complexe pentru creşte filozofică a preşedintelui crător al miliţiei municipiului, care l-a vizi
ujbă tempo- In toamna acestui an va rea animalelor din Săla României" —, iar cu pri Stroie Lăcătuş, de loc din Gherla, ju
ul); ILIA : intra în funcţiune noua şu de Sus şi Rîu Alb. deţul Cluj, şi loan Tănase, din Simeria, tat pentru a constata veridicitatea faptului,
l,ru castelană. lejul diferitelor evenimente cunoscuţi ca indivizi certaţi cu etica socia recidivistul Costică Bobic l-o lovit pe aces
ELARI; Stra- brutărie din localitatea care vor adăposti cîte organizăm, la bibliotecile
locuim (Mi- centru 'omună ; la 500 vaci cu lapte fie săteşti, expoziţii de carte listă, au fost condamnaţi recent la cîte un ta, cauzindu-r leziuni corporale. Pentru noua
această dată se lucrează care. o Prin acţiuni de ştiinţifică, tehnică, şi bele an închisoare pentru furt din avutul ob sa nesăbuinţă a fost condamnat la un on
la montarea utilajelor şi muncă patriotică, locui tristică. Sint bucuroasă că ştesc. Din hotărîrea Judecătoriei Deva re şi zece luni închisoare, sentinţa rămînînd
:
finisarea clădirii desti torii din Sălaşu de Sus şi aici, la noi, pentru oa zultă că sus-numiţii, elemente fără caracter, defintivă. Cine face ca el> ca el să pă
JEXPRES după ce au consumat băuturi alcoolice la ţească.
nate viitoarei „uzine de lucrează la amenajarea menii aliaţi după o zi de
-
pîine". © De curînd, lo unui parc aflat în mijlo muncă, lectura unei cărţi restaurantul „Ursul negru" din Simeriar au I
tragerii ex cuitorii comunei Salăşu cul satului centru de constituie un plăcut mijloc furat de la unitatea de panificaţie din loca RĂZBUNAREA... SE PLĂTEŞTE
ilata de 3 au* de Sus beneficiază de comună. de relaxare". litate 4 curci pe care le-au „transportat" la Pr,n sentinţa penală nr. 329 din 12 a-
locuinţa lui Stroie Lăcătuş, consumîndu-le prilie 1983, Judecătoria ■ din Petroşani l-a
A I
15, 4, 38, 16. 8. cu multă poftă. condamnat pe Nicolae Crainic, şofer la
a : 5, 26, 34, 13 Recent, cetăţenii Gîja La numai cîteva zile, văzînd că „aface U.M.T.C.F. Iscroni, la 2 ani< închisoare pen
h o t e rea" prinde au mai sustras alte două tru infracţiunea de distrugere în dauna
A II-A Rădulescu, Augustim Mun
36, 31. tean, Scumpitia Muntean, curci, de la aceeaşi unitate. Prinşi de către avutului particular - prin incendiere -
tle cîştiguri : organele de miliţie tocmai cînd le pregă revocîndu-i-se acestuia beneficiul graţierii
ii care report {H Ne face plăcere să-i din satul Ciopeia, au fost teau pentru consumare, li s-au întocmit cu privire la restul neexecutat dintr-o pe
anunţăm pe iubitorii de prinşi cu... puii în sac. actele de dare în judecată. Recursul a- deapsă de 5 luni închisoare şi dispunindu-se
excursii în masivul Rete Cumpăraseră de la Arad dresat Tribunalului judeţean a fost respins ca inculpatul să execute 2 ani şi 5 luni
zat că, de curînd, prin nici mai mult nici mai ca nefondat. Sînt bune curcile, dar... închisoare.
5EA=
Sţ»liE2EffiSBS53l grija personalului de la puţin de 414 pui de găină Pedeapso aplicată recidivistului este pe
cabana Pietrele (Solomon CINE FACE CA EL, deplin meritetă. Element vicios, dornic de
labil pentru Tirea şi Vlad Ştefan, pentru a-i vinde în co CA EL SĂ PĂŢEASCĂ răzbunare de curind Nicofae Crainic, re
1983 ; Vremea cabanieri, Ion Tirea, elec mună la un preţ mai venit acasă de la birt, şi-a bătut soţia, \
va fi insta-
l schimbător, trician, Rusalin Stoica, mare. Le-a pierit însă... Pină în prezent, deşi are doar 22 de ani, fapt pentru care aceasta’ s-a refugiat
as. Vor cădea recepţioner) s-au încheiat piuitul cînd au aflat că Costică Bobic, instalator la Cooperativa „U- la mc;ma sa, în Vulcan. Furios, incul
i cu caracter lucrările de vopsire şi nirea" din Petroşani, tată a doi copii, adept patul — sub influenţa licoare! lui Bachus —
loţite de des- fapta lor se numeşte
ce. Vintul va zugrăvire a cabanei şi al paharului, a fost condamnat de ,3 ori s-a deplasat în apropierea casei unde se
nsiflcări pînă microcabanelor, precum „speculă" şi se „recom cu pedepse variind între 8 luni şi 1,5 ani afla soţia sa, a aruncat pe geam o sti
'oră din sec. şi repararea mobilierului pensează" conform legii. închisoare pentru furt, distrugere în paguba clă cu benzină, care s-a spart, şi apoi o
Temperaturi-
,r fi cuprinse din dotare. De asemenea, avutului obştesc şi ultraj contra autorităţii. cîrpă aprinsă, provocînd urv incendiu soldat
13 grade, iar a fost. marcat întreg tra Din pedepsele respective se vede însă că cu însemnate pagube materiale. Au inter
intre 17 şl 24 seul care duce de la n-a înţeles prea mult. Aşa se explică fap venit, însă, operativ vecini! localizînd in
dat sînt con- Rubrică realizată de tul că de curînd s-a dedat la un nou furt, cendiul care ar fi putut avea urmări şi
ru căderi de Ohaba de sub Piatră la
Meteorolog de cabana Pietrele. MIRCEA DIACONU sustrăgînd de pe terasa berăriei „Carul cu mai grave.
na Ţuţuriga)