Page 13 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 13
ViîJtetesa Jral a»
'•ALA zm ir
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
\ ÎN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI
| NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU
\ MINERII DEVENI va realiza suplimentar
, ISI AMPLIFICĂ prevederilor o producţie \
SUCCESELE
> IN PRODUCŢIE marfă în valoare de cir \
S O C I A L I S M U L ( oamenii muncii de la Ex DEPĂŞIRI DE PLAN \ \
\
ca 30 milioane lei.
Mobilizaţi puternic de
IMPORTANTE
’ organizaţiile de partid,
\
De la Brad, Florin To- \
ploatarea minieră Deva
ţ îşi amplifică în aceste zi- dea, şeful brigăzii com
tfRfiftN AL COMITETULUI JUDEtEAI\I^HURIEDOARA Al P C. i le eforturile în muncă plexe de cercetare geolo
1 pentru a întîmpina „Ziua gică a I.P.E.G. Deva, nc-a
Ş l A L C O R I S I L I U L U I ţ minerului ' şi sărbătoarea comunicat telefonic că, pe \
1
l de la 23 August cu rezul- primele şapte luni ale a-
? tate de prestigiu. După nului, colectivele de mun s
1 ce au încheiat primul sc-
Anul XXXV, nr. 8 004 VINERI, 5 AUGUST 1983 4 pagini - 50 bani că din această zonă a ju
ţ mestru cu realizări dintre deţului au obţinut reali s
1 cele mai bune, care i-au zări bune în producţie,
/ situat pe locul întîi pe ju-
pe care le dedică .Zilei
ÎN LUMINA CONSFĂTUIRII DE LUCRU PE PROBLEMELE 1 deţ şi pe locul trei pe CU PLANUL PE OPT minerului". Beneficiind de \
ţ ţară în întrecerea socia- LUNI ÎNDEPLINIT
MUNCII ORGANIZATORICE Şl DE PROPAGANDĂ i listă, în luna iulie minc- o aprovizionare ritmică \
1 rii deveni au extras pes- Ieri, oamenii muncii de cu materiale la toate \
fronturile de lucru, utili-
) te prevederile planului la întreprinderea de mo- zînd deplin timpul dc \
bnoerative majore ale creşterii rolului l 3 000 tone de minereu cu- rărit şi panificaţie Deva,
i prifer şi 250 tone de mi- după cum ne-a comuni muncă în subteran, lu \
1 ncreu complex. De ase- cat ing. Dorin Pisoiu, di crătorii de aici au reuşii \
conducător al partidului, al tuturor ) menea, ci şi-au depăşit rectorul unităţii, şi-au în să-şi depăşească sarcinile
1 sarcinile la toate sorti- deplinit şi depăşit sarci de plan la galerii cu 97 \
’ mentelc fizice, extrăgînd nile asumate pe primele de metri, la foraj cu 407
organelor şi organizaţiilor sile 1 peste prevederi 21 tone opt luni ale anului la metri, la puţuri de cer
\ de cupru în concentrate, toţi indicatorii de plan. cetare cu 240 metri, să
Desfăşurată din iniţiati ciente de mobilizare largă IX-lea al partidului — i 14 tone de zinc în con- Pînă la linele lunii aUr realizeze economii Ia pre
va secreta rului general al şi activă a tuturor oame consfătuirea de lucru a 1 centrate şi 7 tone de ţul de cost în valoare de
partidului, t o v a r ă ş u l nilor muncii de la oraşe subliniat, în acelaşi timp, * plumb în concentrate. gust, colectivul de aici peste două milioane lei.
Nicolae Ceauşescu, consfă Şi sate în vederea realiză necesitatea perfecţionării
tuirea de lucru pe proble rii sarcinilor de plan pe calitative a stilului şi me
mele muncii organizatorice 1983, au decis căile de ur todelor muncii organizato Depăşirile sarcinilor de plan demonstrează
şi de propagandă, care a mat pentru îndeplinirea rice de partid. Sub acest
avut loc la Mangalia în zi în condiţii exemplare a o- raport, consfătuirea a re capacitatea de mobilizare a unui colectiv de muncă
lele de 2—3 august a.c., a biectivelor adoptate de liefat, că în munca orga
concentrat atenţia partici Congresul al Xll-lea şi nizatorică continuă să se
panţilor — iar acum, a tu Conferinţa Naţională ale manifeste încă o serie de Realizarea ritmică a pro . an şi colectivul de muncă De la maistrul principal
turor comuniştilor, a în partidului, a orientărilor şi neajunsuri, că organele şi ducţiei destinate exportului al laminorului de profile loan Muriteanu, secretarul
tregului popor — asupra U- indicaţiilor date de tovară organizaţiile de partid nu constituie un factor de o mijlocii (a fost depăşit comitetului de partid de la
nora dintre laturile funda şul Nicolae Ceauşescu. s-au implicat permanent, deosebită importanţă în planul la export cu peste „profile mijlocii", am aflat
mentale ale creşterii rolu Relevînd faptul că parti cu fermitate, în înfăptui asigurarea unei balanţe co 20 la sută). că pe toată linia de lami
lui conducător al partidu dul nostru, în ansamblul rea sarcinilor economice merciale active. Laminato- Aici, ca de altfel în nare, cînd se desfăşoară
lui în actuala etapă de fău său, organele şi organiza prioritare şi n-au interve rii hunedoreni, acţionînd fiecare laminor, s-a acor producţia' pentru export,
rire a societăţii socialisto ţiile de partid de la toate nit întotdeauna, prin toate pentru înfăptuirea cerinţe dat atenţie maximă pre lucrează numai echipe spe
multilateral dezvoltate. nivelurile cu cîştigat o bo pîrghiile muncii organiza lor formulate de secretarul gătirii condiţiilor de fa cializate. De exemplu, li
în această orientare, gată experienţă în organi torice şi politice, pentru general al partidului, tova bricaţie, urmărindu-se zil nia de laminare a fost
consfătuirea a dezbătut, îm- zarea şi unirea eforturilor îndeplinirea integrală şi răşul Nicolae Ceauşescu, nic realizarea şi livrarea luată în primire de maiş
tr-un spirit de înaltă exi tuturor oamenilor muncii ritmică a planului în in cu privire la onorarea mărfurilor. trii Nicolae Culda şi Vio-
genţă, modul în care or pentru transpunerea în via dustrie, agricultură, con rel Muntean şi de lamina-
ganele şi organizaţiile de ţă a sarcinilor economico- strucţii, transporturi, a : ÂCTiyiTATEA DE EXPORT ; torii şefi loan Maier şi
partid au acţionat pen sociale — concludent re producţiei de export, a in Filip Bălăcescu. în ajus-
tru transformarea întregii flectate în marile succese dicatorilor de calitate şi e- v calitate • dinamism V eficienţa taje, und.e volumul de
munci organizatorice şi po- dobîndite de poporul nos ficientă. muncă şi gradul de fini
litico-educative în adevă tru în cei 18 ani care au sare solicită iarăşi o bună
rate pînrbii viguroase, efi trecut de la Congresul al (Continuare în pag. a 3-a) exemplară a sarcinilor de — Pentru fiecare coman pregătire profesională, s-au
export, şi-au intensificat dă 'stabilim, cîteva măsuri specializat. de asemenea,
eforturile în vederea înde noi, în vederea îmbunătă echipele pe producţia de
plinirii tuturor clauzelor ţirii tehnologiei de fabri export. Aceste lucrări au
contractuale, oricît de di caţie, întrucît clauzele con fost încredinţate unor mun
ficile, de complicate au fost tractuale diferă de la o citori capabili, cu experien
ele adesea. Dovada efortu comandă la alta, preciza ţă cum ar fi Alexandru
rilor depuse în cadrul u- inginerul Octaviah Iîera. Rczmcveş, Gheorghe Sime-
zinei nr. 4, laminoare, a Aceste măsuri vizează în ria, Petru Rotaru, lucru ce
Combinatului siderurgic călzirea . în cuptoare, lami asigură respectarea cu stric
Hunedoara, o constituie narea, încadrarea la greu teţe a tehnologiilor de la
realizarea la timp a pro tatea pe metru liniar, fini minare şi pe această bază
ducţiei de export sau livra sarea. Pot aprecia că nici — încadrarea în clauzele
rea în devans a zeci de mii o nouă comandă nu ne-a contractuale.
de tone de laminate (dc prins nepregătiţi. Pe lîngă
la începutul anului — peste toate acestea, ' noi ne-am Cu inginerul Adrian
50 000 tone laminate). Herban, energeticul-şef al
preocupat de aplicarea şi laminorului, discutăm de
O contribuţie deosebită generalizarea unor iniţia spre o realizare mai - deo
la îndeplinirea şi chiar la tive şi soluţii menite să sebită din cadrul secţiei —
devansarea livrărilor pen contribuie la sporirea pro modificarea instalaţiilor de
tru unele comenzi externe, ductivităţii muncii şi a reglaj — care a permis
expres solicitate de parte eficienţei economice, care
nerii străini (profile I.N.P., să impulsioneze cantitativ DORIN CORPADE
profil cornier, oţel rotund, şi calitativ producţia de
lat etc.) a avut în acest laminate. (Continuate în pag. a 3-a)
Miercuri dimineaţa o Roşcani după mere şi s-a
brigadă cîe reporteri a ur Drumul legumelor de la grădină la cumpărători este tot mai scurt, totuşi întors tot gol pentru că
mărit în cîteva unităţi pro merele se aflau depozitate
ducătoare din C.U.A.S.C. în locuri neaccesibile ca
llia şi în unităţi de des Pe fluxul recoltare-desfacere se imiune o mai bună organizare, mionului.
facere din localităţile De C.A.P. Zam avea de va
va şi Brad drumul legu lorificat 200 kg castraveţi
melor de la grădină către promptitudine, grijă deosebită pentru calitate şi cerea pentru aceasta ca
sacoşa cumpărătorului. Ia mion de la C.L.F. ! La Gu-
tă ce a constatat cu a- rasada o maşină de mare
cest prilej. peste 250 tone de produ valorificarea producţiei. Nu UNELE POTICNELI Aflăm însă şi lucruri ne tonaj a făcut un drum pen
se : fasole, varză, dovlecei, e păcat ca tocmai la cules ÎN RIDICAREA plăcute. De exemplu pe tru 700 kg de fasole verde.
EFORTURI SUSŢINUTE castraveţi. Aici, la recol unele neglijenţe să dijmu- ŞI TRANSPORTAREA platforma C.L.F.-ului se a- O altă maşină, tot a C.L.F.
PENTRU A PRODUCE tarea cepei uscate se aflau iască recolta ? CĂTRE PIAŢĂ flă 4 000 kg ceapă sortată
ŞI COMERCIALIZA în jurul orei 9,30 un nu La C.A.P. Lăpuşnic, în Din discuţia cu şeful cen necorespunzător. Ceapa pro llia a făcut drumul degea
LEGUME DIVERSE măr de 30 de cooperatori treţinerea culturilor este trului de legume şi fructe vine de la C.A.P. llia. Con ba la Vata după dovlecei
Şl DE CALITATE, şi, din cînd în cînd, mai ducerea C.A.P. acuză C.L.F. pentru că producătorului
DAR ŞI PUNCTE veneau cîte unul, doi. Din pentru refuzul de a o pre nu-i convine preţul (?).
DE SUSPENSIE conducerea cooperativei şi BRIGADA DE REPORTERI lua. în timp ce se discută
din partea C.L.F. nu se contradictoriu, ceapa se CÎTEVA ÎMBUNĂTĂŢIRI
Cum se face recoltarea, afla nimeni care să vadă depreciază. Am văzut cum NECESARE
sortarea şi livrarea produ cUfti se munceşte şi cum se bună, iar în această săptă- llia, tovarăşul Nicolae Cre- se face recoltarea, sorta ÎN DESFACERE
selor de grădină, cum ac face recoltarea şi sortarea. mînă a început livrarea ţu, aflăm că din unităţile rea în cîmp ; şi C.A.P. are
ţionează C.L.F. pentru pre Ceapa se scotea cu sapa. primelor cantităţi de legu de producţie ale C.U.A.S.C. partea sa de vină, dar cre în municipiul Deva apro
luarea şi trimiterea opera Treaba mergea anevoie, fă me : 6 tone castraveţi şi 100 llia au fost preluate în lu dem că şi consiliul popular vizionarea cu legume se
tivă a legumelor către pie ră spor, iar sortarea o fă kg ardei. Ferma C.A.P. Do- na trecută 349 tone de le comunal putea găsi un nu face din unităţi producă
ţele şi centrele de desfa cea fiecare cum vrea. Am gume faţă de 266 tone cîte mitor comun în această toare aparţinînd C.U.A.S.C.
cere, în fermele legumico văzut că multă ceapă se bra a dat pînă acum peste prevedeau graficele. î.n a- problemă, doar ambele u- Deva şi Simeria, dar şi din
le ale unităţilor din Consi tăia, o parte rămînea în 250 tone legume între care : ceastă săptămână s-au tri nităţi îi sînt subordonate. mutaţii. Am urmărit cu
liul unic agroindustrial llia pămînt. Teodor Poenar, 72 tone castraveţi, 36 tone mis şi se vor trimite în Mai aflăm că, deşi proble
şi la C.L.F. din localitate ? pensionar C.F.R., care re fasole păstăi, 72 tone var Valea Jiului 50 tone cas ma transportării legumelor Brigada de reporteri
Ferma C.A.P. llia este o colta ceapă spunea că nu ză, 16 tone vinete, ardei, traveţi, 20 tone varză, 15 din cîmp la piaţă e greoaie, NICOLAE BADIU
unitate mare. A făcut efor se manifestă interesul şi tone fasole păstăi şi alte totuşi mai sînt mijloace de ION CIOCLEI
turi lăudabile pentru a pro preocupare^ cuvenite din gulioare şi cartofi. Nici legume, iar la Brad 15 to transport care se plimbă VASILE PÂTAN
duce legume multe şi di partea conducerii coopera una dintre aceste unităţi nu ne varză, 4 tone ardei, 4 goale. Un camion al C.L.F.-
verse. A livrat pînă acum tivei pentru recoltarea şi au probleme cu livrările. tone vinete, 7 tone mere. ului a fost dc două ori la (Continuare in pag. a 3-a)
