Page 15 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 15
INERI, 5 AUGUST 1983 pag. 3
Aici lecţia de istorie trebuie să vibreze
IUNE CINE READUCE APA
LA FEREDEIE?
ssaseSs
Cînd au depistat izvo
Municipiul Deva şi aşe cursurile noastre — arăta ganelor locale de partid şi rul de apă, la locul numit
zările hunedorene pline de prof. Elena Goarnă, de la de stat, al Inspectoratului
împreu- mărturii palpabile ale Filiala Bucureşti a Socie şcolar judeţean şi al Casei Fesedeie, ce s-au gindit
continuităţii poporului ro tăţii de ştiinţe istorice — corpului didactic, importan SESIZĂRI ■ SOLUŢII vrednicii gospodari din
mba ger. satul Bobilna ? Să-l cap-
mân pe aceste meleaguri au Munţii Orăştiei înseamnă ţa vizitelor făcute la lo
tragerii fost, timp de 10 zile, gaz un nepreţuit eîştig. Apoi, curile de istorie trecută şi o Ioan Novăcesc — sa- alin. 2, litera A din Le- teze şi să amenajeze aici
dele tradiţionalelor cursuri Sarmizegetusa Ulpia Tra- contemporană, arhitectonica tul Rîu Bărbat, comuna gea nr. 3/1977, respectiv un plăcut loc de agre
emisiune Pui. Răspunsul solicitat în cazul în care între ment. De la gind la fap
ducătorii de vară ale Societăţii de iana unde noi, istoricii, modernă a oraşelor, buna vi s-a comunicat în mod data încetării activităţii \ tâ tă n-a trecut prea multă
Ştiinţe Istorice din Repu ara învăţat mult de la lor gospodărire au fost vreme. Sute de ore de
blica Socialistă România — unul dintre arheologii care evidenţiate de profesorii detaliat, prin adresa nr. retribuite şi începerea
ogramu- 10951/29 iunie 1983, de stagiului militar sau con- muncă a necesitat ame
cursuri iniţiate de Nicolae Mihai Cojocaru, Mana Oc- najarea celor două bazi
Iorga. La cea de-a XVI-a neanu (Iaşi), Maria Gheor- către Direcţia pentru pro- centrării nu a trecut o
:onomica ediţie — desfăşurată la Cursurile de vară ghe, Maria Dunilitrescu, Oc- bleme de muncă şi ocro- perioadă mai mare de ne de înot, betonate şi
i mea — tiri sociale a judeţului 90 zile. Dacă sînt înde- mozaicate, lucrare la care
ară Deva — 40 de profesori ale Societăţii tavian Sofronie, Gabriel Hunedoara. Drepturile de plinite condiţiile menţio- fraţii Ioan şi losit Lăscâu,
ial de istorie, reprezentînd Ioniţoiu (Bucureşti), Gheor-
„Conte- toate zonele geografice ale de Ştiinţe Istorice ghe Modorcea (Slatina), pensie şi alocaţie de stat nate mai sus (perioada oameni cu dragoste de
ă tv. pentru copii sînt bine şi stagiului militar, împreu- satul in care trăiesc, şi-au
ţării, au beneficiat de pre din Republica Leonata Chirvăsuţă (Ga
legeri de înaltă ţinută Socialistă România laţi), Gheorghe Sâvescu legal stabilite. Ele v-au nă cu vechimea în muncă adus deosebita contribu-
ştiinţifică, îmbinate cu ac (Drobeta Turnu-Severin), fost achitate la zi. de 30 de ani) vă puteţi
ţiuni practice de reală va Teodora Raţiu (Cluj-Napo- o Elena M. Radu — pensiona la împlinirea
loare informativă şi for de un deceniu efectuează ca), Clara Molnar (Lugoj), Hunedoara. Din datele ce vîrstei de 60 ani.
mativă. „Rolul parlamentu aici lucrări de descoperire. Ion Tudor, Ion Gheorghiu ni le comunicaţi rezultă « Aurel Nistoresc —
lui în viaţa politică a Zona Munţilor Apuseni, (Giurgiu). Iar lector univ. că împliniţi vîrsta de 60 Lelese. Avînd în vedere
6,00 Ra- României în perioada inter cu istoria ei bogată, cu
neţii; 6,30 Ion Gheorghe Şendrules- de ani dar că aveţi o ve- vîrsta şi vechimea dv. în
agricul- belică" (conf. univ. Ioan marile ei personalităţi, ne-a cu, secretar al Societăţii chime de numai 6 ani în muncă, în condiţii deose-
iojurnal ; Scurtu — Universitatea Bu impresionat profund şi va de Ştiinţe Istorice din muncă. Nefiind, deci, în- bite, vă informăm că nu Dar, bucuria de a se
5. La pa- marca, desigur, munca delecta într-un loc pito
I muncii, cureşti), „De la Imperiul R.S.R., adresa profesorilor deplinite condiţiile pre- sînt totuşi îndeplinite resc, de a se răcori pe
iărb&tori, otoman la Republica turcă" noastră viitoare, după cum de istorie din judeţul nos văzute de art. 1.3, alin. 2 condiţiile legale pentru a
Lată larg (conf. univ. dr. Mihail Moş Toader Dragoşa ne-a tru rugămintea de a pune din Legea nr. 3/1977, ca- beneficia de pensie cu vreme călduroasă n-a du
Revista Guboglu — Universitatea dat, la Ţebea, cel mai rat. Pentru că „delegaţi
:ul melo- mai mult accent, în preda re prevede că pentru a reducerea vîrstei de pen- de la ape minerale din
letin de Bucureşti) au fost de înalt model de predare a rea lecţiilor, pe elementele beneficia de pensie de sionare.
idem as. exemplu două dintre prele istoriei. Omul acesta ar de istorie locală pe care le limită de vîrstă, este ne Bucureşti" — după cum
) Buletin gerile al căror conţinut trebui să trăiască cît La vîrsta de 55 ani cît ne spun localnicii — au
\ oferă cu generozitate acest cesară o vechime minimă aveţi în prezent, cu forat, pentru prospectări,
J ştiinţific a suscitat un in munţii ! în inima lui încap ţinut hunedorean. „Dum de cel puţin 10 ani, nu anii lucraţi în grupa I,
v; teres deosebit pe tot par Munţii Apuseni. O impre neavoastră aveţi mari po aveţi dreptul la pensie. este necesară o vechime la mică distanţă de aces
... *, 11,05 cursul cursurilor. Iar va sie deosebită ne-a făcut sibilităţi de a realiza lec te bazine, fapt care a
,00 Bule- Legea nr. 3/1977, aflată de 17 ani şi 4 luni efec făcut ca apa să dispară.
De toate loarea acţiunilor practice a Muzeul judeţean, foarte ţii de istorie vii, la faţa în vigoare, nu mai regle tiv lucraţi în grupa I de
i ; 12,30 fost, după cum ne-au re bine conceput, bogat în do iocului, care să vibreze mentează dreptul de aju Acum cetăţenii aşteap
clorului ; latat interlocutorii, inco cumente şi bine integrat muncă. tă un răspuns din partea
3 ; 15,00 în sufletul elevilor, care să tor social. Din datele ce ni le-aţi celor care s-au mutat in
0 Buletin mensurabilă. „Din punct în istoria patriei". conducă la educarea lor
tlioreflec- de vedere istoric, judeţul Ospitalitatea, buna or patriotică în adevăratul • Dragomir Trif — Do- comunicat, avînd o vechi alte locuri, pentru fo
patrie-ţi Hunedoara are o importan ganizare a cursurilor în bra, sat Mihăeşti. Perioa me totală în muncă de rări, lăsindu-le bazinele
1 corale ; sens al cuvîn.tului, aşa cum da stagiului militar în peste 30 de ani, din care secate ; cine ii despăgu
:onomice; ţă deosebită, iar pentru judeţul nostru, sprijinul or- ne îndeamnă, cu fiecare
iri ; 17,05 prilej, tovarăşul Nicolae termen constituie vechi 13 ani lucraţi în grupa I, beşte, cine le readuce
45 Solişti me în muncă valabilă urmează să beneficiaţi de apa, captată prin efor
ră ; 18,00 Ceauşescu, secretarul gene turi materiale şi băneşti?
sta inter- ral al partidului nostru". l la pensie, însă, numai în pensie pentru limită de
Ştiri * Imperative majore cazul cînd sînt îndepli- vîrstă numai la împlini-
emnifica- nite prevederile art. 20 rea a 60 de ani. „ORNAMENT"
iojurnal ; LUCIA LICIU
* La su- (Urmare din pag. 1) tăţii socialiste, de înarma De peste un deceniu,
O zi în re a tuturor cetăţenilor cu
miea ca membri ai U.A.P. — filiala
ntul rea- Sînt pe deplin valabile concepţia ştiinţifică, revo Deva beneficiază, în car
îţiuni din pentru multe din organele luţionară a partidului nos Depăşirile sarcinilor de plan demonstrează tierul Gojdu, de un edi
veselă" şi organizaţiile de partid tru despre lume şi viaţă,
-3,00 Non ficiu in care şi-au ame
din judeţul nostru aprecie de formare a. omului nou. najat studiourile de crea
rile critice ale consfătuirii Pornind de la adevărul capacitatea de mobilizare a unui colectiv de muncă ţie. Şi aproape tot de
,00 Infor- referitoare la stilul şi me că în înfăptuirea politicii
Actuali- atunci „beneficiază“ şi
: Califi- todele de muncă folosite, generale a partidului un (Urmare din pag I) — Pentru a ne îndeplini ritmicităţii, a productivită de un... ornament deloc
tehnicii din care se degajă cu cla rol de însemnătate majo constant, în cele mai bune ţii muncii au acţionat şi inspirat, aşezat la intra
enţe ară- ritate faptul că nu întot ră o au oamenii, consfă condiţii sarcinile de plan, asupra costurilor de pro
ii de pe ducţie. Reducerea acesto rea in clădire — platfor
18.4" '"’a- deauna controlul de partid tuirea s-a ocupat pe larg creşterea siguranţei în ex spunea inginerul Alexandru ma menajeră. Două con-
;a a acţionat cu fermitate şi de politica de cadre, rele- ploatare, pe de o parte, şi Toma, mecanicul-şef, este ra, evitarea importurilor, teinere in preajma căro
i r ^je perseverenţă pînă la fina vîndu-se rezultatele obţinu a venit, cum aprecia dîn- absolut necesară o perfec contribuie la realizarea unui
li Caraş- lizarea hotărîrilor şi pro te pînă în prezent şi criti- tă întreţinere şi exploata curs de revenire cît mai ra resturile menajere dau
nuri pen- sul, în sprijinul activităţii un cadru deloc ambiant
j.; 19,30— gramelor adoptate, ceea ce cînd lipsurile şi neajunsu de export. re a tuturor utilajelor, res favorabil a produselor, a- atelierelor de creaţie şl
i artele : a determinat neîndeplini- rile existente în acest do — Cum anume, tovarăşe pectarea cu stricteţe a gra sigurînd şi pe această cale
la Reşi- rea unor prevederi impor meniu. inginer ? ficelor de întreţinere şi re o balanţă comercială activă. emană mirosuri insupor
tante, rămîneri în urmă la Prin problematica abor — Prin creşterea ritmu paraţie. Am reuşit să avem Desigur, preocupările la- tabile. Repetatele apeluri
la schimbarea amplasa
produse decisive pentru dată, prin direcţiile de ac lui de laminare. Modifică rezultate bune în înfăptui minatorilor nu se opresc mentului platformei n-au
dezvoltarea economico-so- ţiune stabilite, consfătui rile executate au permis rea acestui deziderat. Sta aici. Realizarea exempla găsit 'înţelegere nici chiar
cială a ţării în ritmurile rea de la Mangalia se con creşterea indicelui extensiv ţionările accidentale au ră a sarcinilor de produc cind s-a demonstrat că
şi proporţiile stabilite. De stituie într-un important de utilizare a laminorului fost reduse. Ne-am preo ţie impune ca, în cele cinci mirosul intră in voie şi in
asemenea — aşa cum se moment al preocupărilor cu 1 600 ore pe an. în cupat şi de asimilarea unor luni cîte au mai rămas unitatea nr. 29 de desfa
ia (Pa- subliniază în comunicatul partidului nostru, ale se acelaşi timp, lucrarea reali piese de schimb la utila pînă la sfîrşitul anului, să cere a piinii şl laptelui,
>pţii (Ar- consfătuirii — în activita cretarului său general, to zată de noi elimină în to jele din import, sau de re- acţioneze prin toate căile
Fanto- tea unor organe şi organi de alături.
gră (Fla- varăşul Nicolae Ceauşescu, talitate piesele de import condiţionarea altora, cum şi mijloacele pentru utili
(Siderur- zaţii de partid s-au mani pentru creşterea continuă din instalaţia de reglaj. ar fi pînzele pentru fierăs- zarea şi mai eficientă a
nebună festat tendinţe de slăbire a rolului conducător al Un alt sector de activita capacităţilor de producţie LEXICALA
NI: Pro- a spiritului critic şi auto partidului, al organelor şi traiele de‘ debitat la rece.
ardelenii te, unde oamenii muncii Iată că unele iniţiative şi a resurselor materiale, Magazinul alimentar cu
i (7 No- critic, a fermităţii şi com organizaţiilor sale, de per s-au mobilizat exemplar, sau soluţii juste aplicate pentru îmbunătăţirea ne
I : Viraj bativităţii revoluţionare, de fecţionare neîncetată a sti venind în sprijinul celor contenită a produselor des autoservire de pe strada
l); VUL- formalism şi superficialita lului şi metodelor in mun şi generalizate în cadrul tinate pieţelor externe, George Enescu, din Hu
aa (Lu- de la exploatare, este sec laminorului de profile mij nedoara. Citim o etiche
\ : B. D. te în muncă, de automul- ca organizatorică şi de torul de întreţinere meca pentru creşterea valorii ♦ tă pusă la vedere pe un \
VIinerul) ; ţumire şi justificare a propagandă. nică. locii, pe lîngă creşterea oţelului hunedorean.
x (Mun- lipsurilor. tf? suport : „brinză irăminta-
NI : La tă de vaci“ ( !?!) Ce-/
tezatul) ; O altă latură a muncii
ontraata- de partid, analizată în ace drept, suportul este fru
(Steaua laşi spirit de înaltă exi mos, dar limba noastră \
Buletin Pe fluxul recoltare—desfacere se impune românească nu trebuie
ria); Un genţă, este cea a activităţii
Iul Nord teoretice, ideologice şi po- să... suporte asemenea
IU-BAI : litico-educative, relevîndu- o mai bună organizare, promptitudine neglijenţe care nu tac
de cui. decit să-i aducă deser-
Secvenţe se preocupările majore o-
’apinarii; rientate pe perfecţionarea (Urmare din pag. 1) în ziua de 3 august 200 kg pe care le avem expuse mai întîmplă cu transpor
î (Casa muncii factorilor educaţio fasole verde, 196'kg castra însă...".
[MERIA : nali, conducerea unitară a turile aşa că înclinăm să CU GĂLEATA NU SE
/Iureşul) ; veţi, 400 kg ceapă, mari Unităţile de desfacere cu nu dăm crezare sută la su POATE REMEDIA
ma (Lu- muncii politico-ideologice. deosebire unităţile de des cantităţi de roşii, ardei şi amănuntul din Brad şi Gu- tă acestui argument.
: Strada Acest important domeniu facere a legumelor din car DEFECŢIUNEA
zarzavaturi sosite chiar în
Cartofii care se vindeau
[Minerul), de activitate beneficiază de tierele Bej an ,şi Gojdu. ziua aceea. rabarza sînt aprovizionate în unitatea nr. 5 din Brad
un fundament teoretic şi Constatările — cu unele de C.L.F. Ilia. Miercuri — cît nucile şi la preţul La magazinul de pre
dimineaţa, în cele pe care
practic de inestimabilă va mici excepţii — au fost, La intrarea în magazinul le-am controlat în raidul de 3 lei kilogramul erau zentare şi desfacere a flo
loare în expunerea secre în general bune. La unita nr. 1 al I.A.S. am schimbat departe de a satisface exi rilor „de Sintandrei" din
tarului general al parti tea nr. 6 a C.L.F. aprovi cîteva cuvinte cu Virgil nostru se găseau în vînza- genţele cumpărătorilor. Şi Deva, strada Mărăşti, nr.
dului, tovarăşul Nicolae zionare bună cu cartofi, Lemnaru care părăsea ma re roşii, ceapă, cartofi şi doar avem cartofi în judeţ i, „ploaia“ n-a mai con
Ceauşescu, la plenara C.C. gazinul fără să fi cumpă varză. La unitatea nr. 1 — tenit de circa un an. Cu
pentru varză, roşii, fasole, ceapă. rat nimic. şef de unitate Ion Floroiu de foarte bună calitate.
Vremea al P.C.R. din iunie 1982. Toate de bună calitate. — se găsesc morcovi, var Ce concluzii se pot tra excepţia intervalului de
cea mai Consfătuirea a reafirmat Produsele erau proaspete, — De ce n-aţi cumpărat timp cind apa este opri
, cu cer nimic dih magazin, tova ză murată, fasole verde ge din cele constatate ? Se tă in imobilul fa parte
or cădea principala sarcină a orga sosite chiar în dimineaţa (îmbătrînită) şi dovlecei. poate afirma că drumul le
sub for- nelor şi organizaţiilor de respectivă. Excelează prin răşe Lemnaru ? Aflăm că o maşină este gumelor de la grădină la rul căruia se află unita
.zolat de partid — aceea de a ridi calitate cele de la C.A.P. — Pentru că nimic din tea, in cocheta florărie
va sufla plecată după marfă la Co sacoşa cumpărătorului este apa se prelinge neînce
icări din ca nivelul întregii munci Hărău. ceea ce este expus nu co rabia, iar alta în Mehedinţi. tot mai puţin „scurtcircui tat. Vinzătoarea Viorica
estul ţă- de propagandă la înălţi „Sîntem deficitari la pro respunde calitativ. într-a- Bine ar fi de ar aduce ceea tat" şi aceasta printr-un
minime mea marilor obiective eco- devăr, roşiile erau răscoap cumul de interes şi de e- Dascăl spunea că de
tre 6 şi dusul vinete şi ardei gras, te, ardeii cît nucile, castra ce ne lipseşte nouă deo mai mult de un an de
maxime nomico-sociale ale etapei precum şi la fructe" — ne camdată şi nu ceea ce ne fort la mai multe niveluri zile unitatea de care a-
ide. actuale, de a face din mun spunea Maria Cudur. veţii vestejiţi. „Unitatea prisoseşte cum s-a mai în- de responsabilitate. Dacă parţine magazinul a fost
ca politico-ideologică şi O situaţie similară şi la n-a fost aprovizionată de se mai petrec perturbaţii,
ie răco- vreo trei zile cu produse tîmplat altădată. anunţată de această ne
;emporar culturai-educativă un im unitatea nr. 18 unde la fel de vină sînt minusurile de regulă dar nu s-a luat
/înt mo- portant mijloc de educare am găsit o bună aprovizio proaspete, cu toate insis N-am întîlnit în unită organizare fie a recoltării,
ări tem- a maselor, de întărire a nare, servire atentă, atitu tenţele noastre — ne spu ţile pe unde am trecut nici fie a preluării şi transpor nici o măsură încă. Se
din sec- ne Ecaterina Popa. Am a- o legătură, de pătrunjel, vede treaba că drumuri
peraturi- unităţii şi frăţiei tuturor dine civilizată faţă de cum turilor spre unităţile de le nici unui factor obli
;cila în- oamenilor muncii fără părători. Lucrătoarele Mar vut azi (3 august) 1 700 kg nici un fruct. Să fie de vi desfacere cu amănuntul, fie gat să remedieze defectul
iar ce- deosebire de naţionalitate, gareta Dediu, Elena Draşo- de struguri. S-au vîndut ca nă numai transporturile la această ultimă verigă.
21 si 25 nu trec prin florărie.
de promovare fermă a veanu, Gyorfi Aurora şl pîinea caldă pentru că au pentru aceste absenţe din Eradicarea lor este dorită
principiilor eticii şi echi Eleonora Dandu au vîndut fost de calitate. Produsele unităţi ? Am arătat cum se şi aşteptată.
-b
