Page 17 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 17
i <s]uC-„ ;3wsssa ttw
*alâ m iscruf.
iN CINSTEA „ZILE! MINERULUr
Şl ÎN ÎNTÎMP1NAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE
A POPORULUI NOSTRU
MINEREU PESTE PLAN Iu aceiaşi timp, întregul
IN SĂPTĂM1NA colectiv de muncă, prcocu-
RECORD pîndu-se stăruitor pentru
creşterea eficienţei muncii
în minerit, a căutat să re
ducă în permanenţă costu
Mobilizaţi ae'^ÎS rile do producţie. în pre
de partid, minei.. ,f or . zent Ia această mină s-au
Barza şi-au amplificat ... cheltuit cu 645 000 Iei mai
turile în subteran pentru a puţin pentru extragerea în
întîmpina „Ziua minerului" tregii cantităţi de minereu
cu noi realizări de prosti, planificate.
giu. Astfel, în săptâmina Şi în cadrul prepa raţiei
de producţie mărită, dedica S-au obţinut rezultate deo
tă evenimentului amintit, sebite. Imbunătăţindu-se ran
minerii zărăndeni au extras damentele de extracţie, a-
peste prevederile planului ''înd la bază şi producţia
33C tone de minereu com '• "«uentară a minerilor,
plex. S-au evidenţiat, prin supi*. ‘■ociî au livrat peste
Anul XXXV, nr. 8 005 SIMBATÂ, 6 AUGUST 1983 4 pagini - 50 bani hărnicie şi dăruire în mun preparai- «vejjoniici naţio-
că, colectivele din sectoare
le Musariu II, Brădişor şi EW? ..... „-V, ts
Valea Arsului, iu special bri plumb, 5 tone zinc v 1 5 • ouc
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NiCOLAE CEAUŞESCU LA găzile conduse de Gheorghe •.cupru.
Ioan
Feier,
Jurca,
Teodor
Hon, Azarie Micu şi Gheor- CĂRBUNE PESTE
CONSFĂTUIREA DE LUCRU _DIN 2-3 AUGUST PE PROBLEMELE glie Szaloş. (Adriana Benea, subteran, creşterea indicilor
corespondentă). de utilizare a capacităţilor PREVEDERI
de producţie, folosirea judi
MUNCII ORGANIZATORICE SI DE PROPAGANDĂ cioasă a timpului de lucru La I. vM. Bărbăteni întregul
LA BAZA SPORURILOR au contribuit ia creşterea colectiv este angajat puter
DE PRODUCŢIE — suplimentară a productivită nic în aceste zile în muncă
CREŞTEREA ţii muncii cu aproape 13 la pentru a întîmpina „Ziua
minerului" .si sărbătoarea de
sută în şapte luni de activi
PRODUCTIVITĂŢII tate. Această creştere este la 23 August cu rezultate cit
MUNCII reflectată de realizările din mai bune în activitate. în
producţie. întreaga canti fruntea întrecl' r ^ se
tate de minereu complex ex minerii de IV' sectorul I,
Sarcina de creştere supli trasă peste sarcinile de plan care au încheia' 4 luna iulie
mentară a productivităţii — 1 300 tone — s-a obţinut
muncii a determinat şi în numai pe seama sporului cu un plus de 1 . 200 . t0I } e
cadrul Secţiei miniere Boiţa accentuat de productivitate. cărbune cocsifici' , * ar !l ]
primele cinci zile i ' n august
„Munca organizaţiilor de partid, a comuniştilor trebuie sa fie ju Haţeg o amplă acţiune de Beneficiind de noi utilaje, au extras peste prevederi
identificare a rezervelor exis care au sporit gradul de 300 tone de cărbuni *• Cele
dec TşSuI in care ştiu sd unească eforturile întregului popor, să tente şi a posibilităţilor ce mecanizare în subteran, mul mai însemnate depă^ r * lc-au
pot fi create în continuare te dintre brigăzile mine. obţinut brigăzile de fronta-
l TOTjole şi să asigure mersul ferm înainte al patriei noastre"
repcm, ' zeze ust pentru fundamentarea, pre reşti, printre care şi cele îlşti conduse de Mii» '* L0 "
gătirea şi realizarea unui conduse de Ioan Vlaiconi II, vaci şi Nicolae Roşu ţ * c * a
NICOLAE CEAUSESCU salt considerabil al acestui Vaier Mihăiasă, Cornel Zc- de la pregătiri conduc ' <le
indicator.
pa, au înregistrat lună de Pompei Tomulca, cart
îmbunătăţirea organizării lună importante depăşiri de fiecare lună realizează p* stu
producţiei şi a muncii în pian. 100 ml avansări.
toate
practic,
re,
cuprind
:, u
Consfătuirea de ju\.” ' , de organizaţiilor de partid, tre sferele producţiei materiale şi
i
buie să pornim întotdeauna
fa Mangalia, din zilele' dy de la felul cum se îndepli vieţii spirituale ale naţiunii
2—3 august a.c., consacrot'ă nesc programele de dezvol noastre. S-a acţionat şi se
analizei muncii organizato tare economico-socială şi de acţionează pentru înfăptuirea
rice şi de propagandă, căi dicare a bunăstării materia- acestor programe, dar — aşa
lor şi mijloacelor întăririi şi şi spirituale a poporului". cum se relevă în cuvintarea
afirmării mai puternice a ra e , lalizînd evoluţia econo- la consfătuire — tocmai în a-
lului conducător al partidu . socială a ţării în cel cest domeniu există serioase
lui, a fost decisiv mgrcată mica-, treilea an al cincina- lipsuri şi neajunsuri.
v
de importanta cuvintare ros de al*. secretarul general al întîi de toate, se manifes
tita de secretarul general al Iu lui, \ • subliniază, cu de- tă lacune în studierea temei
partidului, tovarăşul Nicolae partiduf«K . q s-au obţinut
Ceauşescu. plin temsy C , j creşterea nică şi aplicarea fermă a
ne
n
Pornind de la complexita rezultate bu -teriale, în toa- hotârîrilor de partid şi a le-
tea şi exigenţele obiective producţiei mc. _ expresie e- ai l or rării, lipsă de fermitate
lor şi sarcinilor adoptate de te domeniile \ 'smului, înţe- f -*i rea acestora,
ţaţa de nesoco.,. . ^ .
un
Congresul al Xll-lea şi Con locvenfă a rea.lv -, Or, statul democraţiei ...
tii
ferinţa Naţio îală ale parti lepciunii şi fermitu ’ cu care citoreşti trebuie să funcţio
conducâ
dului, cuvintarea tovarăşului partidul ştie să i ă."Ma- neze în condiţiile celei mai ' Barza. Echipa de mineri condusă de Mihai Negoci lucrează la sectorul Valea
Nicolae Ceauşescu se consti-.. vasta operă construct, v | severe discipline şi ordinf, I.M. un abataj cu subetaj, înrcgistrînd lunar o depăşire medie de 2ft la sută.
tuie intr-un autentic docu rile cuceriri revoluţia**. ţ Q ale deplinei fe.o-iQ"j~Uijjtăţi Morii într-.
n
ment comunist, vizînd priori poporului- nostru simt, . , j . pentru realizarea ireproş'Obi-
tar trăsăturile fundamentale celaşi timp, dovada fajx , u u|
° jndaţoririlpr. Se adoptă
ale responsabilităţii revolu că în lupta sa de ţranşk . notăfîri pentru înfăptuirea wMHiK-apiijiij
ţionare in muncă, în înde mare socialistă a patriei ş. carora nu se acţionează > ‘ ÎN ZIARUL DE AZI: jj CAMPANIA
n
plinirea atribuţiilor şi obliga de edificare a noii orînduirf,
ţiilor ce revin organelor şi partidul nostru s-a întărit totdeauna prompt şi eficao, -• • Fond de marfă cores
punzător. Cum este
organizaţiilor de partid în continuu, devenind un partid unele rămînfnd nerealizate • distribuit pe unităţi, Pentru buna într sţinira a culturilor
c
actuala etapă de înfăptuire tot măi puternic, unit, un a- • K ^5iora li se adaugă altete
a Programului partidului., devăraţ partid, de masă, sti şi n/f«le, creîndu-ce qstfel o cum este oferit soli
k
Din această perspectivă în mat şi urmat cu deplină în stare aglomerare a sar citanţilor ? dubla trebuie intensificată
cuvintare se spune : credere de întregul popor. cinilor, cto muncă nefermina-
„Asa cum am subliniat şi De la Congresul al Xll-lea tă.ţ ln JşgţfŞturâ cu aceasta • Actualităţi
în alte împrejurări, în apre partidul a adoptat un însem tovarăşul- N’celae Ceauşescu ' Semnal mecanică şi manuală
cierea muncii organelor şi nat număr de programe ca
(Continuaie in pag. o 2-a{l
t
în unităţile Consiliului unse agroindustrial Brad
tlvu nostru
„Asimilările de noi rare auto-problema nr. 1 pentru: cote ' acest consiliu unic, 1a
Aşa cum se prezintă în
o-------- -
— Principala sarcină â a greşi că întregul nostru — oamenii muncii momentul de faţă întreţi C.A.P. Ţebea, la numai
colectivului nostru de colectiv de muncă s-a la sfîrşitul lunii iunie aic. cut-orul - 'himica“ Orăştie nerea culturilor duble şi ciţiva paşi de sediul coope
1
muncă este de a ne rea străduit să se achite de — arăta inginerul Vaier dfe lai „L de la începutul succesive în unităţile din rativei, unde vin zilnic şi
liza planul la toţi indica Gheorghe, directorul între- au reuşitţ iînă în prezent, cadrul Consiliului unic preşedintele şi inginerul şef
torii- în acest context se anului şi j, ’rumoase reali- agroindustrial Brad, sînt şi brigadierul de cîmp, o
:
înscrie şi asimilarea repe să obţină i iducţia marfă, puţine motive de satisfacţie tarla de porumb îmburuie-
;
relor auto pentru autove l.c. ORĂSTIE zări. Lai pix lanificate au şi mai multe de insatisfac nat din care o mare parte
hiculele OLTCIT, Dacia sarcinile p ■u 10 milioa- ţie. Orice s-ar spune, a- a fost călcată de roţile
1 310 modernizată, ARO 10 această importantă sarci fost depăşite- v ucţia marfă tractoarelor care şi-au fă
şi 24. După şapte Luni, cîte nă, să materializeze întoc prinderii • chimice Orăştie; ne lei, to' prob. ncasată cu vînd în vedere forţele şi cut drum prin această
au trecut din acest an, mai hotărîrile -.adoptate de Axîndu-şi cu prioritate vîndută şi îi la produc- mijloacele de care dispune holdă. Cum sînt întreţinu
putem spune fără teama de plenara C.C. al P.C.R. de preocupările în aceste di 18 milioane Ifei;.. one mase fiecare cooperativă agrico te culturile care se află
recţii — continuă interlo- ţia fizică' cu 500;4 oficiu cu lă în parte, se putea face mai departe de sediul uni
plastice, la be-ru lei, cu mai mult. Aşa cum re tăţii, cînd cei care sînt
peste 3 milioane lepăşiri zultă din datele operative chemaţi şi au datoria să
!
alte semnificative- t tori. centralizate 1a consiliul ia măsuri pentru buna în
la toţi ceilalţi indica anţul unic, din cele 321 ha culti grijire a culturilor nu văd
— într-adevăr tril luni vate cu porumb în cultură ceea ce se petrece chiai
realizărilor pe şapte con- dublă şi 39 ha cu legume sub nasul lor ?
este cît se poate de- , în în cultură succesivă se
cludent pentru modUi s-a prăşise mecanic, pînă 1a O slabă preocupare pen
care s-a lucrat. Ce v 5 august, doar jumătate tru buna întreţinere a cul
întreprins însă pentru a& din suprafaţa totală. iai turilor duble există si in
milarea la termen a repe prasila manuală, cu sapa* alte unităţi, cum sîm -oc-
1
relor auto din programele nu se real■ zase decît pe perativele agricori d<• vo-
aferente acestei perioade, suprafeţe foarte mici. ducţie din Zdrapţi. B ad,
tovarăşe director ’ Această situaţie dempn- Mesteacăn, Sălişte. Birtin
— în centrul atenţiei- şi strează că nu există su şi Ribiţa. La C.A.P V d i
preocupărilor noastre s-a ficientă preocupare din de Jos se prăşea .ia uo-
situat permanent . activita ■artea tuturor factorilor de rumb, iar mecanizatorii
tea de asimilare a repere spundere şi în primul Serafim Lup, Constantin
P
lor şi subamamblelor au ră d a consiliilor de con- Rusu, Roman Trif. Adrian
to pentru industrie, de re rîn ere şi inginerilor şefe Coza făceau arături de
ducere pe această cale a duc filor-de fermă pentru vară. Alt mecanizator.
importurilor, de uşurare organizare şi desfă- Vasile Negru prăşea po
a eforturilor valutare pen a şe ' a muncii, pentru rumb la C.A.P Birtin. în
tru ţară. Spre exemplu, buna "a raţională, cu ma- alte unităţi cum --ini C.A.P.
pînă 1a sfîrşitul lunii şurart
de randament a
septembrie, toate repe folosin dor şi maşinilor, Rişca. A.E.I. Birtin şi fer
ma Tîrnava a T.A.S. Min-
rele pentru autoturismul ximum de muncă şi- a
OLTCIT, repartizate între- tractoan u ri,.' inbrii XI numi I
