Page 18 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 18
*»ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 00
Abordare realistă, exigentă a „Asimilările de noi repere auto -
responsabilităţii revoluţionare în muncă problema nr. 1“
(Urmare din pag. 1) mulţumire şi de justificare a pentru o perioadă îndelun 11.00 Telej
11.05
Cum
nerealizărilor. gată. Din cuvîntare se des (Urmare din pag. 1) Zilnic, în cadrul operati ian Manolescu, Ioan Popa, scrie
atrage atenţia, în ultima a- Ocupîndu-se de probleme prind cu claritate domeniile velor oare au loc, se ana Viorel Turdăşan, Ioan Po- 11.2.5 Cinci
n
naliză, asupra modului în ca le ideologice, ale activităţii în care trebuie să se acţio lizează etapele de execu pescu şi alţii. Subliniind 11.50 m c Să <
re organele şi organizaţiile politico-educative, secretarul neze, răspunderile ce revin ţie, neajunsurile ivite, se importanţa executării co 12.10 Ora
de partid îşi concep propria general al partidului, tovară organelor şi organizaţiilor de prinderii noastre, vor fi iau pe loc măsuri pentru recte a procesului de duri 13.00 La
activitate, cum organizează şul Nicolae Ceauşescu, a re partid, tuturor organismelor asimilate şi trecute în fa asigurarea condiţiilor opti ficare a matriţelor, căruia mină
t >ntrolul şi sprijinul în duce afirmat exigenţele formări! şl educative în vederea trans bricaţia de serie. Stadiile me de lucru. ar trebui să i se acorde 17.10 incaş Bolii
rea la îndeplinire a hotârîri- educării comuniştilor, a tu formării întregii activităţi no de execuţie a matriţelor o mai mare atenţie, inter 18.00 Colui
lor, vizează necesitatea ca turor oamenilor' muncii in bile de formare a omului aflate în lucru sînt destul Aurel Giurgiu,'şeful ate locutorul releva că, în Mun
ne-a
proiectare,
fiecare cadru de conducere, spiritul "răspunderii revoluţio- nou. într-o viguroasă pîrghie de avansate, nu ridică pro lierului despre activitatea continuare, colectivul de 18.15 ca Seric
vorbit
fiecare comunist, să raporte nar i, muncitoreşti, pentru de dezvoltare multilaterală a bleme deosebite din acest neobosită a proiectanţilor, muncă de îa „sculărie" se anul
ze asupra modului în care cauza socialismului, a în patriei noastre socialiste. punct de vedere. în orice subordonată aceluiaşi scop: va preocupa cu răspundere 18,35 Săpt 1001
18.50
îşi îndeplineşte sarcinile. făptuirii neabătute a orien Cuvîntarea secretarului ge caz, începînd cu trimestrul urgentarea finalizării pro de realizarea unor matriţe 19.00 Telej
aceea, secretarul a | tărilor generale date de neral al partidului la consfă al IV-lea al acestui an şi gramului de asimilări. „în de bună calitate, cu o via 19.15 Spiri
luţio
partidului subli ; 'g “ă sînt partid. tuirea de lucru de la Man în continuare ne revine iunie a.c. am terminat ţă îndelungată în producţie. mun.
T ia
necesare i’j.osurj şj mai hotă- Problematica complexă a galia reprezintă asţfel un do importanta sarcină de a proiectele pentru cele 210 De la proiectare şi sculă nizal
rite Pentru întărirea răspun formării conştiinţei revoluţio cument de autentică valoa asigura, ritmic, cantitativ repere OLTCIT, cele 38 de rie — la secţia „piese educ
derii în muncă, pentru o dis nare, angajante, deplin res re orientativă, militantă, care şi calitativ, benzile de piese aferente cabinei mo auto", unde opera acestor noaş
aplic
ciplină şi ordine desăvîrşite ponsabile pentru destinele va sta la temelia întregii montaj ale autoturismelor dernizate a autocamionu colective se regăseşte în a pi
în activitatea comuniştilor, a societăţii socialiste şi comu munci de partid, într-o lar cu toate piesele produse lui „Roman", în aprilie diferite piese auto finite. 19,30 La s
nă i
organizaţiilor şi organelor de niste este abordată multila gă perspectivă, ea însăşi de noi. O altă preocupare reperele pentru modelele Ing. Ioan Ferşedi, şeful 19,45 Tcle
partid, a organelor dfc stat, a teral, într-o exemplară forţă manifestîndu-se ca o impor vizează înlocuirea unor noi de Aro 10 şi 24, iar secţiei, reliefa că aici se 20.15 Dani
conducerilor colectiva, ale tu de convingere în cuvînta- tantă pîrghie de transpunere materii prime din import în prezent sîntem prinşi cu injectează peste 1 200 de 20,25 Filn
ticul
turor unităţilor, acţ’ionîndu-se rea tovarăşului Nicolae în viaţă a obiectivelor adop cu altele fabricate în ţară. toate forţele la S.D.V.-urile repere. Pe şapte luni, co 21,55 Ant.
cu hotărîre pent'.u elimina Ceauşescu, ea deschizînd o tate de Congresul al Xll-lea Numai în acest an, un pentru Dacia 1 310 model lectivul şi-a depăşit sarci truc
rea tendinţelor rje formalism largă perspectivă activităţii şi Conferinţa Naţională ale colectiv de cadre tehnice ’84, la care ultimul proiect nile cu piese în valoare 22.50 Telc
şi superficialitate, de auto- tuturor factorilor educaţionali partidului'. din întreprinderea noastră trebuie predat pînă la de peste 1,2 milioane lei. 23.00 Noc
— din care s-au detaşat sfîrşitul lui august". La Maistrul chimist Valeriu
Ziarul să ajungă la timp chimiştii Rodica Munea- rîndul lui, maistrul princi Andrei, de la atelierul de
nu şi Ana Sasu (secţia
Dumitru
finisat piese auto, preci
specialist
pal
poliuretani) —, înlocuind Domnaru, de la atelierul za : „Se produc integral
un demulant din import
BUCUI
şi 'in cantitate suficientă la cititori şi prin prepararea polio- „sculărie", a subliniat că toate reperele cu matriţe dioprogr;
una din realizările tehnice
omologate pentru autotu
La ordin
iului în uzină, a redus rismul ■ OLTCIT. Sarcina tură ;
Ara efectuat, recent, pe poate fi vorba de simplă diate în vederea reglemen de mare complexitate rea noastră, în continuare, nu 7,30 23 fi
parcu'rsul cîtorva zile, un tntîmplare ! E bine aşa ! tării situaţiei necorespunză eforturile valutare ale ţării lizate în acest an este, este deloc uşoară, dar co n< *
raid prin unităţi din ca „Se poate şi mai bine?". toare de la unitatea nr. 88, cu peste 32 milioane lei. fără îndoială, matriţa „ven lectivul este bine pregătit In .sfi
întrecere
dru^ i.C.S. mărfuri indus Da, spunem noi. Da, a fost de pe strada Republicii în următoarea perioadă, tilator" pentru turbina de profesional şi politic, ferm desfăşur
trii. ile din Hunedoara pro şi părerea gestionarilor (complexul „Olimp"). A- cu sprijinul institutelor de răcire a autoturismului hotărît să-şi aducă o con presei ;
chestionaţi. Revenind la flată în drumul spre poar cercetări din ţară, vom OLTCIT. Am reţinut şi nu diilor ;
filate pe difuzarea presei. unitatea nr. 58, sugerăm tribuţie sporită la înfăp ştiri ;
„E bine aşa“ I Da, e ta principală a combina înlocui marea majoritate a mele cîtorva dintre cei mai tuirea hotărîrilor şi măsu dio ;
, oine că se constată o îm celor în drept să urmă tului siderurgic, unitatea materiilor prime care în harnici şi mai pricepuţi rilor adoptate de plenara ştiri ;
rească posibilităţile de su nu satisface nici pe de rară rac
bunătăţire substanţială a plimentare a numărului parte cererile cititorilor prezent se importă. muncitori care au contri C.C. al P.C.R. din 29—30 dc muzl
na“ di
modului de implicare a de ziare prin corelarea — noştri. Aici se primesc zil Procesul de asimilare şi buit la executarea unor iunie a.c. şi de Marea A- Buletin
în funcţie şi de programul nic 100 exemplare, indife realizare a matriţelor noi dificile matriţe: Mircea dunare Naţională, la asigu univers
factorilor răspunzători în 12,00 Bu
de circulaţie pe traseele rent de ziua de apariţie, lor repere auto este com Duma, Ioan Popesc, Pascu rarea economiei naţionale
activitatea de pătrundere a Atlas ci
iar solicitanţii sînt de or plex, bine coordonat şi Trif, Ioan Arsu, Niculae cu tot mai multe bunuri comoara
'• presei în rîndul cititorilor, dinul... sutelor. Aşa se face Dc la 1
RAID PRIN UNITĂŢI îndeaproape urmărit de Josan, Petre Dănescu materiale realizate la
aceasta în comparaţie cu DE DESFACEREA că, încă înainte de ora 7,00 conducerea întreprinderii. ^maistru), Ioan Muşa, Sto- „Chimica" Orăştie". 1983. M
cialismu
constatările care au făcut PRESEI nu se mai găseşte la vîn- de pe c
. obiectul unui alt articol DIN HUNEDOARA zarea cu bucata nici un • • • • « • ' • « • • « • • • • « • a iă crai.
ridian i
ziar. Oare Iozefina Mol-
publicat în ziarul nostru dovan, gestionar unitate, de ştiri
muzică
în urmă cu cîteva luni. din municipiu a autobuze dovedeşte interesul cerut Pentru buna întreţinere a culturilor duble din ope
Unitatea nr. 50, din lor I.J.T.L. — a orei de faţă de cititori, faţă de dc ştiri
sociai-ci
apariţie la chioşc a ziare meseria sa în ultimă
Piaţa Libertăţii (centrul lor. Dacă între orele 5,30— instanţă ? rldlaneli
zică uşi
vechi, staţia de autobuze 6,00, „Drumul socialismu Mai supunem atenţiei (Urmare din pag. 1) pentru combaterea pe cale bune la toate culturile scrii ★
şi facem tot ce putem
chimică a buruienilor, apli
I.J.T.L-). De la gestionara lui" s-ar afla aici, mulţi factorilor vizaţi încă un carea de tratamente pentru pentru atingerea acestui internii
Ştiri *
, Ana Stana aflăm că ziarul călători ar beneficia de aspect: se mai întîmplă tia, a fost încheiată prima combaterea bolilor şi dău ţel comun. Românii
ţlonală I
local ajunge, de regulă, ziarul „cald". Acelaşi lu să nu fie cunoscute zilele praşilă la porumb. Alte nătorilor — ne relata ing. Aducem aceste consta ★ Seară
cru este valabil şi pentru libere, sau chiar conce unităţi au administrat în Florian Tomuş, directorul
dimineaţa pînă la ora 6,15. unitatea nr. 56, din auto diile gestionarilor. De aici, grăşăminte chimice pe cul S.M.A. Baia de Criş. Noi tări, stările de lucruri ne- . Sw,.'
în baza comenzii lunare, gara I.T.A. De la Catarina nevoia unei legături mai turi şi au ierbicidat unele am răspuns şi răspundem corespunzătoare întîlnite, 2;>,.,tl—6,(
în atenţia organelor co
. defalcată pe zile de apari Stoia, gestionar la unitatea strînse, a unei colaborări Suprafeţe pentru a putea tuturor solicitărilor şi munale de partid şi de
nr. 31, strada Karl Marş cît mai apropiate şi per obţine producţii cît mai
ţie, se asigură întreg nece depunem toate eforturile stat, conducerilor unităţilor
sarul de ziare. Faptul că (lingă sediul consiliului manente între toţi factorii bune. pentru a ne achita în mod agricole, cadrelor de spe
popular), aflăm că, prin care concură la buna pă — Avem o dotare teh
t s-a studiat aici cererea este onorabil de obligaţiile ce cialişti pentru a se inter
comenzi repetate, s-a cerut trundere a presei în rîndul nică corespunzătoare şi ne revin în ce priveşte DEVA
" elocvent ilustrat de numă suplimentarea numărului cititorilor. Aşteptăm mă mecanizatori cu oare pu întreţinerea culturilor, con veni şi acţiona pentru în tria); I
dreptarea de urgenţă a
ta); HI
rul redus de ziare rămase de ziare cu 100 bucăţi suri prompte, aceasta, în tem să facem toate lucră trolăm cum se aplică teh situaţiei şi pentru intrarea ma lui
nevîndute. Aceleaşi aspec zilnic,.. . dar solicitările nu primul rînd, în intenţia rile de întreţinere solici nologiile, calitatea lucrări căra);
noastră de a împlini şi tate de unităţile din raza în normal cu toate lucră gistul)
te pozitive le-am întîlnit şi-au găsit încă împlini pe această oale, dorinţele noastră de activitate : pră lor. Interesul nostru, ca şi rile de întreţinere a cul (Arta);
i şi la celelalte patru uni rea. Poate acum...' cititorilor noştri. şit mecanic, administrat în al cooperatorilor, este să turilor duble, în Consiliul Rornme
PETRO
tăţi vizitate. Deci nu Se cei- luate măsuri ime DANIEL MÂUN grăşăminte şi ierbicide obţinem producţii cît mai unic agroindustrial Brad. aurul ş
Amnezi
LUPEN
(Cultur
Puma
Intr-un raid efectuat nilor cît .şi din partea celor NEA :
prin cîteva unităţi comer Fond de marfă corespunzător. Cum este distribuit puşi să-i servească. Pentru ne (Mi
ciale din oraşul Simeria că, după cum aflăm, pe de Sfinx
CÂNI :
am urmărit activitatea des o parte sînt unele mărfuri (Reteza
făşurată în cîteva maga pe unităţi, cum este oferit solicitanţilor? care nu ajung decît foar riul ec
I-II (S
zine şi puneţe de desface te rar în unităţi periferi TIE : 1
re a legumelor şi fructeloi 40 de sticle de chefir, în ce, iar pe de altă parte (Patria
şi anume în unităţile 17 şi tofii continuau să se vîn- observăm că şi-a făcut cu preparate — sosite în timp ce în unităţi centrale cumpărătorul ar dori să Polul
dă la vechiul preţ, de 3,75
i8 şi chioşcurile aparţînînd lei kg ? Ne punem între repeziciune efectul: se aceeaşi zi într-o cantitate ca „Mioriţa" şi „Pîine-lap- găsească zilnic cel puţin GEOAC
sa* de
aceloraşi magazine. Prima mătură, se sortează mărfu de 700 kg de la I.C.R.A. Un sortiment de mezeluri Seeven
constatare : o abundentă barea pentru că în aceeaşi rile, se afişează preţuri, Deva —, la alimentara te" solicitările erau mai şi în unităţile periferice* Tapina
aprovizionare cantitativă şi dimineaţă — după cum se scot din vînzarc produ nr. 50, situată mai la peri mari decît cantităţile cu care sînt aprovizionate moara
sortimentală cu produsele aveam să aflăm de la vîn se depreciate. Cînd ne ferie, nu, se găsea nici un care fuseseră aprovizionate. doar din două în două SIMER
(Mureş
solicitate, în fiecare uni zătoarea Angela Asăndu- dezvăluim identitatea, în- sortiment de mezeluri. — Cînd o unitate are în zile. Puma
tate — indiferent că este lesei, de la chioşcul nr. 17 trebînd-o pe Florica Ama- — I.C.R.A. Deva moti stoc mărfuri mai multe — în concluzie, fondul de
ne spune Cornelia Humiţa,
centrală sau periferică — — în lista sosită de la tesei, care era deosebit de vează că nu are combus şef complex I.C.S.M.A. marfă este corespunzător.
•ceea ce denoţă preocupa C.L.F. Orăştie preţul car timorată, de ce 'atîta gra tibil. Dar cît combustibil Deva, se pot face transfe Este necesar însă ca în fÎ
rea C.L.F. Orăştie — cen tofilor era de 3 lei/kg. ruri la alte unităţi care distribuţia lui pe unităţi
tru de care aparţin — Nici la punctul de desfa au cantităţi mai puţine. în să existe mai multă echi Rezu
pentru o aprovizionare cere din preajma autogării ceea ce priveşte repartiţia tate, să fie mai des con august
ritmică şi o repartizare merele nu erau sortate. Respectul faţă de cumpărător, servirea civilizată produselor din carne, con trolaţi cum îşi fac datoria ISxtr.
echitabilă a mărfii în uni- Vînzătoarea Csaki Agneta - cerinţe elementare în activitatea comercială form graficului, unitatea cei puşi să transporte măr 50, 1,
Extr.
răţile similare din teritoriu. se scuză : „Mie nu-mi spli furile din depozitele C. 80,
La desfacere, însă, lu ne nijjieni la ce calitate centrală nr. 51, de unde I.C.R.A. spre magazinele Fond
crurile stau mult mal rău. să vîn'd. Scriu pe etichete se aprovizionează un mare alimentare, iar în unită lei.
număr de cetăţeni din oraş,
La unitatea nr. 18 din stra ce pot. Nici nu ştiu ce bă pentru că oricum în se consumă pe o distanţă ţile şi punctele de desface
da Gh. Doja varza, ceapa, să scriu" (? I). două-trei minute nu se pot de nici un kilometru ? — este asigurată zilnic cu o re a legumelor şi fructe
de
cantitate
mai
mare
roşiile, perele, cartofii — „Vezi că e cineva de la pune la punct atîtea tre ne spune Anghel Popa, mezeluri astfel ca şi munci lor este necesară întrona
deşi erau nesortate' şi cu ziar pe aici. A fost pe la buri neglijate în cîteva ore responsabilul unităţii 50. torii care ies din schimbul rea unei discipline ferme
un aspect care numai co Angola" — o atenţionează de la deschidere, recu Chiar dacă vadul comercial a lucrătorilor pentru ca Ţinti
mercial nu putea fi nu una dintre vînzătoarele U- noaşte : „Ne-aţi găsit în nu-i acelaşi, ar fi bine ca I să poată găsi şi după- aceştia să nu încalce re azi, 6
mit, erau vîndute la cali nităţii C.L.F. nr. 17 pe neregulă". cel puţin un sortiment să amiaza aceste produse, iar guli elementare de comerţ, va fl
tatea I şi extra. în sala colega ei de la tejghea în Urmărim In continuare, fie asigurat şi unităţilor alimentarele 52, 5.3 şi 50 liianifestînd dezinteres to Bă cil i
Vor c
de servire — dezordine. momentul în care ajunse la cîteva unităţi de profil mai periferice. sînt aprovizionate din două tal faţă de «expunerea şi formă
— Singură mi-e' greu — sem la rînd şi solicitasem alimentar, repartizarea pre La acelaşi magazin, în două zile cu aceste desfacerea produselor, în- de plo
se scuză vînzătoarea Elena un kg de prune pe care paratelor din carne Este constatăm o aprovizionare mărfuri. casînd sume mai mari jumfiU
Ştrifler. Şeful e în con am fost nevoiţi să le refu surprinzătoi că în timp neritmică cu unele pro Această practică se pare decît este preţul real al Vîntul
Aerat
cediu şi trebuie singură să ce la raionul de mezeluri duse. La cinci zile de la că are la bază un raţiona onor mărfuri — aşa cum late ti
fac curat, să sortez mar zăm pentru că erau de al autoservirii 51 se pu data în care unitatea a ment bun. Şi totuşi ea ne-a fost dat să consta Tempc
fa... preciate. ...„Telefonul fără tăm în unele din unităţi. fi cui
grade,
„.Oare pentru că şeful fir" funcţionează irepro teau cumpăra nu mai puţiB fost aprovizionată cu lac generează unele nemulţu Ire 16
era în concediu aici car- şabil la Sîmeria^jV. orfelin» de patra sortimente de tate, se mai aflap-Jn. stoc. miri atît din partea ce tăie- ESTERA SÎNA