Page 22 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 22
pag 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 006
Omagiu minerilor — detaşament muncit orei
de zi materii prime şi resurse energetice per
(Urmare din pag. 1) implicit creşterii neconte
nite a nivelului de trai ai E.M. CÎMPU LUI NEAG
în abataje. în hotărîrea minerilor, al tuturor celor
unanimă de a-şi aduce ce muncesc. Jării - lum
mai din plin contribuţia la Aceloraşi interese majo între unităţile miniere tui succes, tovarăşe di
obţinerea independenţei e- re, pentru progresul şi fruntaşe la extracţia căr rector ?
nergetice a ţării. prosperitatea patriei — per bunelui din bazinul car — Preocuparea şi răs In zbor rnîndru vultur cobor astăzi
De ziua lor, minerii din fecţionarea sistemului de bonifer al Văii Jiului se punderea muncitorilor La rădăcina nopţii şl-a pietrei de gr
Valea Jiului şi Poiana organizare şi conducere a situează şi Exploatarea pentru realizarea ritmică
Ruscăi, din Ţara Zarandu- activităţii productive, a me minieră Cîmpu lui Neag. a normelor stabilite la Cin tind poemul vieţii trimit ţării
lui şi Ţara Haţegului, de la canismului economico-fl- Astăzi, colectivele de locurile de muncă, core Pecetea cutezanţei ce urcă spre zeni
Deva, Certej, şi Muncel, nanciar, a autoconducerii mineri, mecanizatori, con late, bineînţeles, cu o
preparatorii de cărbune şi muncitoreşti şi autogestiu- ducători auto, toţi lucră fructuoasă colaborare cu
de minereuri de la Lupeni, nii, majorarea retribuţiilor torii acestei cariere ra autobazele care ne-au în rouă dimineţii, ca un boboc de
Coroeşti şi Petrila, de la şi creşterea nivelului de sprijinit cu mijloace Păşesc peste cîmpie prin adieri de
trai al întregului popor - portează, de „Ziua mine
Teliue, Gurabarza şi Boiţa- auto.
Haţeg, geologii, sondorii şi le sînt subordonate şi ho- rului", un succes de — Vă rugăm să evi Ca bucuria pîinil, mireasmă îmbă
minerii de pe şantierele tărîrile şi măsurile adopta prestigiu : extragerea pes
MIHAI BL AGA, te de plenara C.C. al denţiaţi cîţiva dintre cei Din tulnic de legendă să o ascult «
şef de brigadă, I.P.E.G. Deva, proiectanţii te sarcinile de plan afe mai harnici lucrători,
sectorul III — I.M. Lupeni şi cercetătorii, specialiştii de P.C.R. din iunie a.c. şi de rente perioadei trecute care s-au detaşat prin
la C.M.V.J. şi C.M. Deva, Marea Adunare Naţională, de la începutul anului şi VASILE TĂNi
I.C.P.M.C. şi C.C.S.M. Petro orientările date de tovară contribuţia adusă la ob
şani, de la I.C.I.T.P.L.C.I.M. şul Nicolae Ceauşescu la pînă în prezent a 90 000 ţinerea acestei depăşiri
recenta Consfătuire de lu
de plan.
Deva, toţi cei care mun cru pe problemele muncii tone de cărbune cocsi- — Sînt mulţi. Iată cîţi
cesc pe frontul dur al organizatorice şi politico- ficabil. O depăşire care
cărbunelui şi minereurilor, educative, de ia Manga spune multe despre hăr va dintre ei: Mihai
al celorlalte resurse mine lia. în spiritul acestor mo nicia şi abnegaţia colec Chistol, Victor Pătraşcu,
rale utile de care econo bilizatoare documente tre Ştefan Bădeanu, Bako I.M. HUNEDO/
mia ţării noastre are mare buie să acţioneze şi pu tivului angajat plenar pe Adalbert, Ştefan Fran
trebuinţă, raportează suc ternicul detaşament al frontul cărbunelui. cisc, Aurel Dan, maiştrii Ritmicitate şi calitate şi în acti\
cese deosebite în produc minerilor, pentru a spori, — Ne bucură din toată Petru Todofici, Mircea în abatajele Telicului şi tiţii, unde
ţie. în aceiaşi timp, ei îşi prin pricepere, hărnicie şi inima acest frumos suc Ghelariului, minereu de depăşit ci
îndreaptă gîndurile pline abnegaţie muncitorească, ces — ne-a spus ing. Cuteanu, Aurel Coşorea- fier extras pes-te preve- lioane lei
de recunoştinţă către zestrea de materii prime nu, Ion Golcoloş, Andrei deri — iată cîteva dintre domeniu,
partid, către secretarul său şi resurse energetice a Dumitru Albescu, direc Popa, subinginerii loan preocupările colectivului execuţie :
general, tovarăşul Nicolae ţării, venitul naţional, torul exploatării. Este Velica, Gheorghe Kraus de muncă din cadrul In- ultima
Ceguşescu, pentru grija ne bunăstarea proprie şi a rodul eforturilor şi stră şi inginerul Radu Botez. treprinderii miniere Hu- ac *' r
ţărmurită pe care o poartă întregului popor. daniilor fiecăruia dintre în imagine : Frezorul nedoara. Perseverenţa cu ţii la sta
dezvoltării mineritului, lăr Să-i felicităm pe mineri noi. Zi de zi, în ultima care minerii au căutat să permi
TEODOR FEIER, girii permanente a bazei de ziua lor, să le dorim perioadă, aici s-au ex Mihai Chistol şi meca în adîncurile munţilor funcţiune
şef de brigadă I.M. Barza de materii prime a ţării şi, noi şi importante succese tras în plus faţă de plan nicul Aurel Străuţ son Poiana Ruscăi resurse termen
pe această bază, reduce în muncă, sp le adresăm cîte 450 tone de cărbune. dează noile straturi de minerale utile se mate- grafice, 1
rii importurilor, diminuării tradiţionalul salut mineresc rializează, de la începutul gura o
efortului valutar al ţării, „Noroc bun !“. — Ce stă la baza aces cărbune din carieră. anului, în depăşirea sar- producţia
cinilor de plan cu peste contribui
7 000 tone fier în mine- înfăptuiri
Sectoare fruntaşe reu marfă. Responsabili- derat m:
tatea muncitorească, înal- cit mai
ta conştiinţă profesională, prime,
Depăşindu-şi lună de Borş, loan Pop, Baraba.ş preocuparea pentru lucrul în ima
lună sarcinile de plan, de Francisc, ca şi echipele bine făcut sînt numai B, condi
la începutul anului, mi de electrolăcătuşi ale lui cîteva dintre elementele Bucur C
nerii de la Petrila rapor Thirjung Francisc, loan ce caracterizează activi- da Iu; I
tează, de ziua lor, rezul Buzaş, loan Sima, Toth
tate deosebite. Cele mai Eugen. tatea multor brigăzi mi- brigadă
bune le înregistrează sec Pe celălalt front al nereşti, în bătălia pentru i n moc j
toarele V producţie şi XI muncii abnegante de la producţii record. j de pi
e
investiţii. mina Petrila — producţia Bilanţuri pozitive sînt cente.
Conştienţi că de activi efectivă de cărbune — ,
tatea şi realizările lor colectivul sectorului V a
depinde în mod hotărî- extras suplimentar de la
tor producţia efectivă de începutul anului mai mult
SIMO CAROL,
şef de schimb în brigada cărbune, minerii de la de 72 000 tone de cărbu hărnicia
lui Nicolae Patalci investiţii au acţionat cu ne. Acest important spor E.M..DEVÂ le» Di
— mina Teliue
perseverenţă şi dăruire, de producţie a fost ob pe _^ptu
executînd suplimentar ţinut ca urmare a bunei După ce în primul se ani la
355 ml la lucrările de organizări a lucrului în mestru s-a situat pe lo pătruns
pregătiri şi deschideri, abataje, pe brigăzi şi cul întîi pe judeţ şi pe tern ic r
în valoare de 3,5 milioa schimburi, folosirii depli locul trei în întrecerea tăzi, 05
ne lei. De menţionat că, ne a dotării tehnice, re socialistă pe ţară, în iu ducţia i
faţă de realizările din cunoscutei abnegaţii mi lie, colectivul E. M. Deva mecanize
perioada similară a lui nereşti. De menţionat a extras peste plan 3 000 unitatea
1982, în cele şapte luni atenţia deosebită acorda tone de minereu cuprifer întîi int
din acest an a fost rea tă productivităţii muncii, şi însemnate cantităţi de de extra
lizat un volum de pregă cupru, zinc şi plumb în lor din
tiri şi deschideri cu 40 la care a fost depăşită, la concentrate. cea mec
sută mai mare. între lu nivelul sectorului, cu Iată realizări presti nologiilo
crările cele mai importan 1 900 kg pe post. între gioase, pe care minerii abatajele
te : săparea şi amenajarea brigăzile cu cele mai deveni sînt hotărîţi să le creştere*
puţului orb nr. 15 şi ter mari depăşiri de plan se amplifice în continuare.
minarea săpării şi beto- numără cele conduse de Pe ce se bazează această fizice a
nării puţului nr. 3 Est. Ion C. Radu, Constantin încredere ? Ţi-o spun la 17 to
Contribuţii deosebite la Cozma, Jean Bălean şi mineri destoinici ca Iulian în im
frumoasele realizări ale Gheorghe Duca, care şi-au Doţa, Gheorghe Apreote- condusă
sectorului de investiţii, depăşit zilnic randamen sei, Nicolae Petrescu, An Băcăoan
condus de ing. Bujor Bog
MIHAI NISTOIÎ, tele şi sarcinile la pro ton Ghirosa, Bodo Ianoş, ţiile cai
şef de brigadă, dan, au formaţiile lui Iosif Dolinger şi Iosif rezultate
sectorul IV — I.M. Lupeni Vasile Pavel, Constantin ducţia fizică de cărbune. Filip, care se bazează pe gătiri.
(Urmare din pag 1) începutul anului le înre nere şi tăiere a cărbune plexul
gistrează colectivul secto Raport mineresc lui, u extras peste plan tăiere
raportează, pe ^şapte luni, rului III, cu un spor de 2 500 tone de cărbune —, care-1 e
o depăşire a sarcinilor la producţie „la zi“ de 28 000 principalii indicatori. Ast Henrjetta, Pompiliu Nari- minerii de la Paroşeni rii cont
producţia marfă cu peste tone de cărbune, obţi fel, prevederile la lucră ţa şi Tudor Marcu, mun sînt hotărîţi să se înscrie şi răspi
5 milioane lei, alte în nut în principal pe sea rile de cercetare-proiec- citorii loan Popa şi loan constant în rîndul colec Dediu
semnate plusuri la pro ma productivităţii mun tarc au fost realizate în Kasler. tivelor din Valea Jiului schimb
ducţia sortimentală: Ia cii, care a fost depăşită proporţie de 102,4 la Ş I.M. PAROŞENI. cu planul realizat şi Mihai J
zinc 11 tone, Ia plumb cu circa 700 kg de căr sută, producţiile globală Prin rezultatele bune ob depăşit. Perdun
12 tone, la sulf 311 tone, bune pe post. Se eviden şi marfă au fost depăşi ţinute în luna iulie, bri- ,, randani'
la cupru 23 tone, Ia ben- ţiază brigăzile conduse te cu cîte 23 Ia sută, iar gada Iui Petru Bela, de Ş I.M. ANINOASA.
tonită 850 tone, la con de Grigore Mîndruţ, Ion productivitatea muncii a la sectorul II, a realizat Brigada condusă de comu post ma
centrat de fier 3 930 tone, Boteanu, Florea Anton, fost îndeplinită în pro un adevărat record Ia lu nistul Pavel Dediu este planific:
putui a
la piese de schimb pen Nicu Neagu, Ion IJca. cent de 120,7 la sută. crările de pregătire, de una dintre formaţiile de ţia an
tru utilaje miniere o B I.C.I.T.P.L.C.I.M. DE Printre cei care s-au re 125 ml, iar formaţia de bază ale minei Aninoasa.
depăşire valorică de peste VA, Cercetătorii şi pro marcat prin hărnicie, 35 mineri a lui Fazakaş Organizîndu-şi temeinic peste pi
340 000 lei. iectanţii mineri din Deva dăruire şi competenţă în Francisc, din sectorul III, munca în abatajul fron lui 10 C
bune, si
0 I.M. LONEA. Cele şi-au depăşit sarcinile de muncă se numără ingine care lucrează cu un com tal din stratul III, mî- tea într
nuind cu pricepere com
mai bune rezultate de la plan pe şapte luni la rii Ştefan Rădoi, Stokel plex mecanizat de susţi
