Page 25 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 25
ÎN INTIMPINÂREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI!
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU I
BRIGĂZI FRUNTAŞE
începutul anului, într-o!
Sărbătorind „Ziua mi producţie suplimentară de 1
nerului" cu rezultate brichete de peste 16 000 ţ
bune în activitatea de tone, creşterea indicelui i
producţie, minerii de la de recuperare globală cu J
Dîlja sînt hotărîţi să-şi 4,3 puncte faţă de plan, ţ
amplifice preocupările şi într-un beneficiu supli- l
strădaniile în muncă în mentar de şapte milioane }
lei.
\
întîmpinarea aniversării
eliberării patriei, de la DEPĂŞIRI LA ’
23 August, să extragă
cantităţi sporite de căr PRINCIPALII )
bune. Pe primele şapte INDICATORI )
luni şi o săptămînă din
Anul XXXV, nr. 8 007 MARŢI, 9 AUGUST 1983 4 pagini - 50 bani an, cele mai frumoase In cele şapte luni tre- t
depăşiri de plan k înre cute din acest an, oame- )
gistrează brigăzile condu nii muncii de la Insti- )
CUViNTAREA TOVARĂŞULUI N1COLAE CEAUŞESCU LA se de Gheorghe Matei, tutui de cercetări şi pro- ţ
cu un spor de producţie iectări miniere pentru i
CONSFĂTUIREA DE LUCRU DIN 2-3 AUGUST A.C., - de 2 000 tone de cărbu foraje cu sondeze, 1 150 cărbune Petroşani au J
ne, Constantin Buta (500 ml galerii, mai mult de predat peste sarcinile de ţ
PROGRAM CONCRET DE ACŢIUNE PENTRU ORGANIZAŢIILE tone), Nicolae Tonca 200 ml suitori, 20 ml pu plan 12 lucrări do cerce- ţ
(2 300 tone), Laurenţ Ur- ţuri de exploatare. In tare-proieclare, dintre /
DE PARTID, PENTRU TOŢI COMUNIŞTII lui (1 000 tone), Valerian aceeaşi perioadă, cheltu care unele au fost des- )
Maxim (1 700 tone). ielile la 1 000 lei lucrări tinate unor parteneri ex- ţ
C o n t r o lu l — g a r a n ţ ia în lă n ţ u ir ii n e a b ă t u t e a LUCRĂRI GEOLOGICE geologice au fost reduse terni. De asemenea, indi- ;
catorii producţiei globale )
cu 4,8 lei, obţinîndu-se
PESTE PLAN un beneficiu suplimentar şi marfă au fost îndepli- \
( în t ă r ir ilo r d e p a r t id ş i a S e n ilo r ţ ă r ii Realizări deosebite au ne Iei. Ia sută, productivitatea )
în valoare de 1,4 milioa
niţi în proporţie de 135 l
înregistrat în perioada muncii a fost depăşită cu )
care a trecut de la în BENEFICII 13 la sută, iar beneficiile (
...„Se impun asemenea măsuri, o asemenea organizare a mun ceputul anului şi oame SUPLIMENTARE planificate au fost depă- ■
nii muncii de la I.P.E.G. şite cu 450 000 lei. Mun-1
cii încît să nu rămînă nici un sector şi nici o problemă care să nu Deva. în hotărîrea unani Rodul strădaniilor şi citorul Dionisie Mathe.ţ
fie în atenţie, cărora so nu li se asigure condiţiile înfăptuirii în mă de a spori neîncetat preocupărilor colectivelor inginerii Iosif Toinuş, So- 1
baza de materii prime a de muncă din cadrul
viaţă şi să nu se urmărească pînă la capăt îndeplinirea în întregi ţării, colectivele de geo întreprinderii de prepa rin Bătăiosu, Kilyen Iu- i
Rodica
Stoicliiţoiu,)
liu,
me a sarcinilor". logi, sondori, mineri din rare a cărbunelui Valea cercetătorul ştiinţific Con-1
toate brigăzile complexe Jiului — de la Lupeni, stantin Dascălu sînt cîţl-i
NICOLAE CEAUŞESCU ale întreprinderii au rea Coroeşti şi Petrila — se va dintre cei care au con- )
lizat peste prevederile materializează, in perioa tribuit din plin la rea- 1
de plan „Ia zi“ 1 9G0 ml da care a trecut de la li'.ăiMi., aminti'" ţ
Una din trăsăturile fun laborarea şi înfăptuirea permanent şi operativ, ri
damentale ale Programu hotărîrilor să fie perma guros şi exigent, neconci
lui partidului, ale docu nent însoţite de un con liant, atotcuprinzător, con
mentelor Congresului al trol sistematic care să ga cret şi stimulativ, eficient,
XIT-lea si Conferinţei Na ranteze succesul pe toa să asigure perspectiva îm
ţionale rezidă în caracte te planurile. De aceea, bunătăţirii stilului şi me
rul lor imperativ, obliga în cuvîntarea tovarăşului todelor de muncă, a rezul
toriu, ele întrunind con Nicolae Ceauşescu, rostită tatelor activităţii.
sensul partidului, al în la consfătuirea de lucru de Cuvîntarea secretarului
tregii naţiuni, consens do- la Mangalia, se subliniază, general al partidului, a-
bîndiţ prin conştiinţa că pe bună dreptate : ■bordînd exigent această
socialismul este societatea „îndeplinind rolul de cen latură importantă a acti
construită de popor, pen tru vital al întregii naţiuni, vităţii organizatorice, su
tru popor. partidul trebuie să asigure pune unei critici aspre a-
Partidul — expresia ce funcţionarea armonioasă a tît formalismul şi superfi
lei mai înalte conştiinţe a tuturor sectoarelor de acti cialitatea sau caracterul
naţiunii — asumîndu-şi vitate. De la partid tre sporadic al controlului, cît
misiunea istorică de a con buie să radieze lumina şi şi tendinţa unora de a se
duce poporul în acest pro căldura care să dinamizeze sustrage controlului, de a
ces revoluţionar, are dato întreaga societate româ se eschiva, într-un fel sau
ria ideologică, politică de nească". altul, de a nu ţine seama
a asigura cadrul înfăptui în concepţia partidului de semnalările critice for
rii liniei sale generale, de nostru controlul trebuie să mulate cu prilejul contro
E.M. Deva. Una dintre brigăzile de bază do la secţia mină Deva, este cea condusă
a-şi afirma rolul conducă servească raţiunii sale de lului. de Vasile Crişan, care îşi depăşeşte ritmic sarcinile fizice la pregătiri, contribuind la asigu
tor în toate domeniile. De a fi, să întrunească cîteva rarea liniei de front active în subteran.
aici derivă cerinţa ca e- trăsături caracteristice : (Continuare in pag. a 2-a)
Minerii hunedoreni si-au sărbătorit
*
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA ziua cu cintec şi voie bună
TN VALEA JIULUI vana” din Deva, „Parin-
In timp ce unii dau zor cu cositul şi strînsul gul“ din Petroşani, forma
Pe străvechea vatră de ţiile de dansatori şi inter
furajelor, alţii pregătesc recolta de... justificări cărbune a Văii Jiului — preţi de muzică populară,
toţi cei care prin „vorbe
de la Lonea la Cîmpu lui
Neag — a fost duminică sau joc" au cinstit „Ziua
Acţiunea do recoltare, de fînuri, peste 1 000 tone le naturale şi au depozita Corneţ şi Hoream, unde mare sărbătoare. Mii şi mii minerului", au primit a-
strîngere şi depozitare a siloz şi mai mult de 200 te însemnate cantităţi de s-au cosit peste 60 ha, fo- de mineri cu familiile lor, plauze ia scenă deschisă,
furajelor se află acum în tone paie. Alţi oameni, furaje la fermele de ani losindu-se atît coasele, invitaţi de fanfare, au calde aprecieri din parte;.)
plină desfăşurare şi în u- între care Ioan Leucean, male se numără C.A.P. precum şi trei cositori me pornit spre frumoasele zo sărbătoriţilor, între ei s-au
nităţile Consiliului unic a- Ţoader Mariş, Ioan Tisu, Cărăstău, Lunca, Sălişte, canice. în aceste acţiuni ne de agrement, unde şi-au aflat şi cîţiva dintre frun
groindustriai Brad. în Simedrea Pasc, Ioan şi Io- Vaţa de Jos, Ribiţa şl al s-au evidenţiat cooperatorii cinstit ziua prin cîntec şi taşii în extracţia cărbune
cursul raidului-anchetă în sif Stana, Traian Furdui, tele. C.A.P. Birtin şi Vaţa din brigada Tătărăşti şi voie bună. La „Bucura" lui de la mina Lonea —
treprins în aceste zile prin Ioan Cor, Petru Olar, Ioan de Jos, avînd sprijinul con Birtin, cum sînt Constan (Uricani) şi la baza de a- brigadierii Iosif Clamba,
mai multe unităţi agricole Sim, Saveta Jude şi alţii siliului popular comunal şi tin Başa, Aurel Loliş, Io- grement „Brăiţa" (Lupeni), Repaş Ludovic, Kopetin
socialiste din cadrul aces au mers în Banat la adu al consiliului unic, au or atmosfera sărbătorească nu Gheza, care au dat ţării,
tui consiliu, am putut nat paie pentru complex. ganizat acţiuni de masă la N. BADIU a contenit de dimineaţă şi în acest ar>, la fel ca mulţi
nota că în timp ce în u- între unităţile care au recoltarea fîneţelor din zo pînă seara, formaţiile ar alţi mineri din Valea Jiului,
nele cooperative agricole terminat cositul la fîneţe- na de munte, la Şerboaia, (Continuare în pag. a 2-a) tistice de la cluburile ce mii de tone de cărbune
se munceşte cu hărnicie şi lor două întreprinderi mi peste plan. Buna dispozi
răspundere, se depun efor niere, adueîndu-şi o xon- ţie s-a menţinut şi aici pe
turi stăruitoare pentru asi tribuţie însemnată la reu tot parcursul zilei. De alt
fel, pînă seara, peste în
gurarea furajelor necesare şita sărbătoririi Zilei mine treaga Vale au răsunat cân
hrănirii animalelor în pe rului. tecele de petrecere. De voie
rioada de iarnă, se acţionea Ortacii din brigăzile lui bună.
ză pe un front larg la cosi Aurel Manda^ Ion Buduli-
tul fîneţelor naturale şi se ceanu, Mihai Nistor, Con TN MUNŢÎI
string cu grijă nutreţurile, stantin Popa, Paul Grasu,
în alte cooperative agrico ca să amintim cîţiva, au POIANA RUSCA!
le de producţie se pregă fost şi la „Brăiţa", îm
teşte recolta... justificărilor. preună, aşa cum sînt în în acest an, minerii din
subteran, la muncă, alături
Strădanii deosebite, dem de şefii de sectoare Gheor Teliuc şi Ghelari s-au în-
ne de toată lauda, pentru ghe Spînu, Victor Bolosin, tîlnit pentru a-şi sărbători
asigurarea bazei furajere Ion Gîf-Deac, toţi împreu
— ne relata tovarăşul Ni nă cu familiile. ziua în trei locuri de a-
colae Pantea, preşedintele grement ; la „Grădina de
consiliului unic — se de Sus, „La Brazii" Vulca vară" din Ghelari, Ia Cin-
pun la complexul zooteh nului, la baza de agrement ciş, şi la Lelese. Aici, de
nic din Birtin, unitate nou din Petrila, la „Brădet" — la 9 la 19 seara, cîntecul
înfiinţată. Datorită hărni ■i în Petroşani — aceeaşi at a umplut inimile de bucu
ciei oamenilor săi, această ........... mosferă antrenantă, plină
n
unitate a terminat cositul rie harnicilor mineri d>
la fineţe naturale şi a doua de bucurie pentru mineri. Poiana Ruscăi. Fanfara,
coasă la trifoliene şi pa Spectacolele în aer liber, taraful şi orchestra de mu-
jişti cultivate, a strîns şi în depozitul de furaje al C.A.P» Ribiţa au fost strînse şi puse la adăpost cantităţi susţinute de ansamblurile
depozitat aproape 300 tone îndestulătoare de fînuri pentru hrana animalelor. folclorice „Getusa" şi „Sll- (Continuare în pag. a 2-a)
