Page 26 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 26
a 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. I
ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII - ^SoieMîîatea depunerii de coroane^
EXPRESIE A AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI ÎN ACŢIUNE
A s ig u r a r e a b a z e i d e m a t e r ii 11.00 Telex
11,05 Alma Rom:
11.35
d e z id e r a t p e n t r u r e a liz a r e a neri care, cu 54 de ani în care sirena a sunat prelung. comitetelor judeţean şi mu 12.25 viltoo Momi
in memoria eroilor mi
pisod
nicipal ale U.T.C., întreprin
In acordurile Imnului Mine
îs i in t e n s if ic ă e f o r t u r ile s i urmă, au înscris o pagină de rilor au fost depuse Jerbe derilor miniere şi de prepa 12.35 Povcs Ecrar
nepieritoare glorie in croni
de flori de către pionieri
rare şi altor unităţi econo
verde
ca mişcării comuniste şi mun
Telex
10.00
tea unor colective miniere
cipiu.
citoreşti din patria noastră, şi coroane de flori din par mice şi instituţii din muni 1G,05 RomO
Faptul că în prima ju cretarul general al parti Deşi problema repara duminică a avut loc, la Lu 10.25 Clubi
mătate a anului colectivul dului, tovarăşul Nicolae ţiilor şi exploatării utila peni, solemnitatea depune.ii din Valea Jiului. De asemenea, a depus o 17.00 Filnn
de muncă din cadrul în Ceauşescu,- pentru întări jelor a făcut obiectul nu de coroane şi jerbe de flori Coloana solemnă a pornit coroană de flori o delega elevi
treprinderii miniere Hune rea autoconducerii munci meroaselor analize în ca la Monumentul „Lupeni '29". spre Monumentul „Lupeni ţie de sportivi din R.P.D. 17.30 menti Singa
doara a înregistrat o se toreşti, a autogestiunii eco- dru] consiliului oamenilor Au participat numeroşi mi '29". De o parte şi de alta Coreeană, aflată în Valea 17,45 1 001
rie de rezultate bune — nomico-firianc iare. partici muncii, activitatea de în neri, preparatori, reprezen a monumentului au stat de Jiului. 20.00 Teleji
la producţia fizică s-au panţii la dezbateri au fost treţinere electromecanică tanţi ai colectivelor de cer gardă mineri, luptători din Solemnitatea depunerii de 20,20 Spirit
obţinut suplimentar peste unanim de acord cu fap nu s-a ridicat tot timpul formaţiunile patriotice şi de coroane de flori de la Lupeni luţior
7000 tone fier în minereu tul că atit colectivul de la'nivelul cerinţelor, a- cetare ştiinţifică şi proiec pregătire a tineretului pen a constituit un vibrant oma 20.30 Vidcc
nală
marfă, peste 90 000 tone mineri cit şi consiliul oa rătau Mircea Spanache. tare, constructoii de utilaj tru apărarea patriei, pionieri. giu adus eroilor mineri că 20,55 Tcatr
dolomită şi 2000 tone talc, menilor muncii trebuie Mihai Radu, ing loan Bîr- minier, oameni ai muncii din A fost păstrat un moment de zuţi în luptele muncitoreşti tea fi
sporul de producţie marfă să-şi concentreze eforturile san în desfăşurarea acti alte unităţi economice ale reculegere, marcat de sunetul de acum 54 de ani şi a cu riu 7
este de peste 26,4 milioa şi să acţioneze ferm pen vităţii de înneţinere şi Văi' Jiului. prelung al sirenei. In acordu prins totodată semnificaţia chim.
ne lei, iar beneficiul su tru realizarea de către fie reparaţii au existat o se Din centrul oraşului, împo rile Imnului Eroilor au fost unui ferm angajament al co 22.30 ţară Telej
plimentar ajunge la 11 care formaţie de lucru a rie de abateri de la pro dobit sărbătoreşte, coloana depuse coroane de flori din lectivelor din unităţile ex
milioane lei — denotă pu sarcinilor de olan în mod gramele de lucru întocmi solemnă s-a îndreptat spre partea Comitetului judeţean tractive ale Văii Jiului de a
nerea în valoare a noi re ritmic. te Fie din lipsă de perso placa comemorativă din in de partid, Ministerului Mi acţiona cu şi mai multă
zerve interne pentru dez Cu toate rezultatele bu cinta minei Lupeni, acolo nelor, Uniunii sindicatelor din
voltarea activităţii, prin ne înregistrate, in intre nal. fie din cauza unei ca unde, la 6 august 1929, au ramura mine, petrol, geolo abnegaţie şi dăruire patrio
lităţi reduse în execuţia
folosirea intensivă şi bu prindere au fost locuri de reparaţiilor sau confecţio căzut eroic zeci de mineri gie şi energie electrică, Co tică pentru a da ţării căr
BUCURI
na gospodărire a resurse muncă unde şi-au găsit loc narea pieseloi de schimb mitetului municipal de partid, bune mai mult şl mai bun, dioprogrăi
lor tehnico-materiale şi de unele carenţe. Maistrul Ni- activitatea de producţie a care s-au ridicat împotriva Consiliului judeţean al sindi contribuind pe această cale La ordini
muncă. colae Drîstaru, secretarul avut de suferit. asupririi şi exploatării capi catelor, Comitetului o ăşe- Ia înfăptuirea sarcinilor tra cultură ;
r
Aceste rezerve, aceste comitetului de partid de taliste. O gardă formată din nesc de partid Lupeni, Con sate de Congresul al Xll-lea 7,30 23 Au
vlsta preş
tn urma dezbaterilor din
posibilităţi rămîn în cen la E.M. Ghelari, arăta că cadrul adunării generale mineri, luptători din forma siliului municipal al sindi şi Conferinţa Naţională ale melodiilor
trul atenţiei colectivului nu toate brigăzile de la s-a desprins o concluzie : ţiunile patriotice, de pregăti catelor, Combinatului minier partidului, a indicaţiilor tova ştiri ; 9,0!
de muncă şi în semestrul această exploatare şi-au consiliul oamenilor muncii re a tineretului pentru apă Valea Jiului, întreprinderii răşului Nicolae Ceauşescu, cultătoriloi
Ştiri; 10,0
al II-lea, şi, aşa cum sub realizat sarcinile de plan trebuie să asigure structu rarea patriei şi pionieri au in vederea accelerării ritmu partid iul
liniau participanţii la dez „Acest fapt demonstrează ra producţiei şi a persona încadrat placa comemorati miniere Lupeni. Au mai fost lui de progres economico- le; 10,20
bateri în cadrul adunării că nu ne-ara preocupat în lului muncitor în concor depuse coroane de flori din dansurile
Mioriţa ;
generale a oamenilor mun deajuns de programarea şi vă. A fost păstrat un mo partea comitetelor orăşeneşti social al patriei noastre, Ştiri; 11,0!
cii, aportul lor va fi con urmărirea producţiei, de danţă cu necesitatea cu ment de reculegere, timp în de partid din Valea Jiului, România socialistă. nierilor;
siderabil. repartizarea judicioasă a prinderii în întregime a 12.00 Bule
sarcinilor de plan pe sarcinilor de plan, urmă Tribuna
Astfel, în domeniul asi locuri de rnunrâ, că am rind u-se cu prioritate con comoara
gurării şi dezvoltării bazei acordat o mai mică aten ducerea nemijlocită a Avanpreir
de materii prime se inten ţie asigurării bazei teh Minerii hunedoreni şi-au sărbătorit ziua cu cîntec şi voie bună 13 Dc
G
.
sifică efortul pentru rea nico-materiale şi a forţe: locurilor de muncă direct Ici. de
lizarea volumelor fizice la de muncă în abataje". productive de către cadre (Urmare din pag t) a intrat în subteran, altul tă destindere. S-au simţit născut pi
lucrările de cercetare geo Acest fenomen s-a mani tehnice competente. întări a ieşit la suprafaţă. Apoi, minunat. Aceasta a fost folclor o
Sfatul mc
logică în toate sectoarele festat şi la Secţia minieră rea răspunderii fiecărui co a urmat o festivitate de părerea şefilor de brigadă soarele Ii
miniere, care permite pu Teliuc, preciza, la rîndul lectiv de muncă faţă de noile zică populară ale între Iulian Doţa, Gheorghe A- Radlogazc
nerea în evidenţă a noi sarcini şi obiective, buna dicată „Zilei minerului" 17.00 Buh
rezerve de minereu şi roci său, Moise Petrese. secre organizare a producţiei şi prinderii, formaţii de dan şi... tradiţionala ieşire la preotesei, loan Văduva, Politica i
dienţa rc
Vad Tibor şi a altor mi
utile, incit să se asigure tarul comitetului partid a muncii, gospodărirea mai suri şi interpreţi de fol iarbă verde. neri. serii; 20,01
menţinerea capacităţilor de de la E.M Teliuc, însă în atentă a valorilor şi bunu clor din municipiul side- Peste 1000 de mineri cu Memoria
tr-o mai mică măsură . au
producţie. In acelaşi timp fost numai trei brigăzi ca rilor materiale, reducerea rurgiştilor au prezentat, în familiile lor s-au întîlnitla Minerii de la Muncel — nesc; 21,(
22.00 Rad
se urmăreşte realizarea rit re nu şi-au realizat planul. costurilor de produc er liber, spectacole reuşi „Pădurea Bejan“, unde peste 500 —, la intrarea în lada „IW<
mică şi de calitate a pro a această localitate, într-o tet vt
gramelor complexe de în Calitate materiilor pri ţie, creşterea productivită te, viu aplaudate de sute şi-au sărbătorit ziua prin frumoasă poiană, au orga diceanu ;
a
cîntec şi voie bună. Mi
ţii muncii, îmbunătăţirea
vechi ro 1
treţinere, revizii, reparaţii me furnizate Uzinei dc le de familii venite la nizat o adevărată serbare vie Baci
preparare Teliuc a con
curente şi capitale la uti stituit. de asemenea, su activităţii de control şi în sărbăto rr» neri şi ingineri, maiştri şi cîmpenească. Taraful mi stop mu;
lajele din subteran şi de drumare în subunităţi vor tehnicieni, mîndri de reu nei şi solista de muzică
la suprafaţă. biect de discuţie Inginerul crea, cu prioritate, condi ÎN DEVA şitele de pînă acum — lo populară din Muncel au
Ecsy Caro) arăta "ă de la
Pornind de la necesita cele două mari sectoare ţii corespunzătoare de LA PĂDUREA BEJAN cul III în întrecerea so fost aici intens solicitaţi,
tea transpunerii neabătute miniere s-a livrat în unele muncă pentru înfăptuirea cialistă pe ţară, pe primul pentru că hora odată por
în viaţă a sarcinilor şi in perioade minereu de slabă sarcinilor de plan. La mina Deva, în acor semestru al anului — au nită a mai putut fi o-
dicaţiilor formulate de se- ealitatc- DORIN CORPADE durile fanfarei, un schimb petrecut clipe de adevăra prltă doar spre seară. DEVA:
I-II (Pat
nală (Ari
Escapada
care vin
Controlul - garanţia înfăptuirii in timp ce unii dau zor cu cositul gistul); (
ta) ; Mi
rul); PE
şi strînsul furajelor, alţii pregătesc
neabătute a hotărtrilor de partid ii. ,
re*- - nen
recolta de... justificări „Zilnic'*... şi totuşi mai rămîtie ţii (7
PENI; A
şi a legilor ţării VULCAN
(Urmare din pag. 1) lunca Crişului Alb. La cîte ceva de făcut pentru deplina riile I-II
stringerea şi depozitarea NEA :
(Minerul;
(Urmare din pag. 1) luţioneze toate problemele furajelor se lucra bine şi din po\
de care depinde realizarea sif Petrucean. Remus O la C.A.P. Mesteacăn, e- mulţumire a consumatorilor BRAD:
integrală a sarcinilor de prea, Nicolae Cerb şi alţii, videnţiindu-se brigadierul * roşie)7
plan. Pe de altă parte, ac iar de la C.A.P. Vaţa de Gheorghe Groza, Lazăr Bo- Criticam în ziarul nos 200 tone răcoritoare din vărgat
(Flacăra)
Cerinţa îmbunătăţirii şi ţiunile de control între toş, Adam Cazan, Toader tru cu nr. 7991, din 21 iu totalul de 350 tone contrac Transpor
Jos, cooperatorii din briga
perfecţionării continue, mai prinse de unele organe da lui Tănase Andricău. Ir. Luca, Maria Dobîrcău, lie a.c., în cuprinsul arti tate, I.C.S. mărfuri alimen tură);
energice a acestei laturi > municipale, orăşeneşti şi depozitele ambelor unităţi Gheorghe Tudoi, Toader colului „Cum sînt serviţi tare — 77 tone faţă de 93 (Dacia);
activităţii pune într-o lu comunale de partid au ca Herţa şi alţi cooperatori. consumatorii, cit de reci... contractate, O.J.T. — 27,3 la prima
Dacă ai
mină nouă modul în care racter constatativ, nesol- se găsesc în prezent peste Am aflat că aici nu se vor sînt răcoritoarele", unele tone faţă de 40 prevăzute (Casa di
organele şi organizaţiih dîndu-se cu măsuri con 200 tone de fînuri. siloz şi asigura din surse proprii aspecte ce ţin de insufi în contract)"... RIA : Al
de partid din judeţul nos crete, menite să determine paie. Totuşi mai sînt de furajele, dar conducerea cienta aprovizionare a unor » „...Referitor la faptul hoţi —
şui); rui
tru concep şi desfăşoară perfecţionarea calitativă a cosit multe fineţe şi de cooperativei nu face efor unităţi de alimentaţie pu că în reţea s-au găsit sti tului (L
controlul. activităţii productive, de transportat mari cantităţi blică şi cofetării cu bău cle cu aspect necomercial
de fin E un fapt pozitiv
S-au obţinut rezultate transpunere în viaţă a ho- că se folosesc pe scară turile cuvenite pentru a şi turi răcoritoare, precum şl şi cu „pîclă alburie", acest
le procura acum şi nu la
mai bune în direcţia cu tărîrilor de partid şi a le largă atelajele, dar trans faptul că, în unele cazuri, lucru se datorează faptu
prinderii cu precădere a gilor tării. Sînt, de ase iarnă, procedind aşa cum consumatorii se declară ne lui că marfa este depozita
sectoarelor de bază ale e- menea, multe situaţii cînd portul trebuie şi mai mult fac cei din Vaţa şi Birtin. mulţumiţi de „aspectul co tă în condiţii necorespun Rezult:
conomiei şi vieţii sociale se lucrează cu insistentă accelerat. La ferma din Că nu există preocupare o mercial" al unor sortimen zătoare (magazii de mină 8 augus
din judeţ, acordîndu-se un scăzută pentru finalizarea Tîrnava a I.A.S. Mintia — dovedeşte şi faptul că va te. Iată cîteva spicuiri din Insalubre, cu temperatură
sprijin mai susţinut orga măsurilor, pentru unirea ne relata ing. Vaier Lun- cile cu lapte au fost adu scrisoarea primită recent ridicată), timp îndelungat, Extr.
nelor de partid, consiliilor factorilor organizatorici cu gu, şeful fermei — s-a ter se din tabăra de vară la la redacţie, în care direc depăşind termenul de ga Extr. 1
Extr. a
oamenilor muncii, organi cei politico-educativi in minat cositul la fineţe şi grajduri, motivîndu-se că torul întreprinderii judeţe ranţie al băuturilor răco
Fond
zaţiilor de masă şi obşteşti tr-un front comun, neur- coasa a doua la trifoliene. ne de legume fructe Hune ritoare (7 zile)"... 522 206 1
De asemenea, s-au extins mărindu-se pas cu pas rea Transportul la paie a fost nu mai are cine să stea cu doara—Deva, Teodor Ber-
itît controalele complexe, lizarea programelor adop încheiat şi acum se dă zor ele la păşunat şi să le ghian, ne relatează : • „în calitate de pro
cit şi cele pe domenii şi tate. ✓ cu transportul finului. Au mulgă. In ce-i priveşte pe ducători sintem hotăriţi să
hotărîri, ceea ce a deter fost depozitate aproape 500 cooperatorii din Rişca, a- • „In municipiul Deva facem tot ceea ce depinde
minat adîncirea sprijinului Cuvîntarea secretarului tone de fînuri, dar mai ceştia n-au cosit nici ju există o secţie specializată de noi pentru o aprovizio
şi îndrumării, insistîn- general al partidului ofe sînt de transportat mai bi mătate din cele 238 ha cu de producere a sucurilor şi nare corespunzătoare şi de
ră organelor şi organiza ne de 200 tone. Sînt forţe băuturilor răcoritoare car calitate a populaţiei cu Timpu
du-se în mai mare măsu ţiilor. noastre de partid un şi mijloace ce permit ca fineţe şi tot finul să află bonatate şi gheaţă, a cărei băuturi răcoritoare". azi, 9 a
ră pentru creşterea exigen pe cîmp. Mai puţin boga va £1 r
docufnent de o reală va tot finul să fie pus la adă capacitate este de 1 000 1 înţeleaptă şi... reconfor neral ii
ţei colectivelor de con loare practică, care tre post în cel mai scurt timp te în recolta de furaje, dar băuturi răcoritoare şi 10 tantă hotărîre, dar acelaşi tempora
trol faţă de calitatea mun buie studiat şi aprofundat Aici, pentru a se putea ob cu... recolte mai mari de tone gheaţă în 24 de ore". mod de a privi şi onora mai că
cii organelor de partid si cu toată răspunderea, un justificări slnt şi C.A.P. solicitările va trebui să ca de ploa
cărcări
de stat. document care obligă la o ţine o producţie cit mai Brad, care pe lingă faptul • „Zilnic se pun la dis racterizeze şi pe cei ce lu sufla
est. Te
Cu toate acestea, în do activitate susţinută pentru mare de otavă de pe fîne- poziţia comerţului 4—6 crează în unităţile de des vor fi
meniul controlului există perfecţionarea mai pro ţele de luncă s-a fertilizai că mai are mult de cosit, sortimente de răcoritoare, facere, în aşa fel încit 14 grad
încă linele deficienţe, ca nunţată a stilului şi me imediat după coasă o su nu a transportat din cîmp în funcţie de cerinţe" (a Viitoarele articole pe ast între 20
La mi
re, în ultimă instanţă, îi todelor de muncă, a con prafaţă de 40 ha. La fel peste 500 tone fînuri, pre se citi „comenzi" n.n.). fel de teme să releve as răcoroai
slăbesc eficienţa. In în trolului tn toate domenii a procedat şi C.A.P. Vaţa cum. şi C.A.P. Zdrapţi, ca o „...Zilnic, în secţie ră pecte legate de existenţa cer nor
drumarea şi sprijinirea le, calitatea acestuia tre şi iarba este foarte fru re are şi de cosit, dar şi mîn cantităţi mari de bău unui comerţ civilizat, se de 1
organizaţiilor de partid buind să asigure înfăptui moasă, lată o iniţiativă de transportat 290 tone fin. turi răcoritoare şl gheaţă prompt, dispus în perma dcscărc:
va sufl
din unele unităţi economi rea exemplară a hotărîri- valoroasă care poate şi tre Această situaţie cU totul neridicate de partenerii nenţă să satisfacă cele mai torul n
ce nu s-a reuşit ca prin lor de partid şi a legilor buie preluată şi de alte u- necorespunzătoare trebuie contractuali (pe trim. TT a.c., exigente gusturi ale consu de serv
ajutorul acordat să se so ţării. nităţi care au fineţe în lichidată fără întîrziere. I.C.S.A.P. a ridicat doar matorilor.