Page 29 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 29
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
I IN INTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI
\ NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU
I
-UN NOU COMPLEX muncitorii comunişti Ioan ,
MECANIZAT LA Man, Constantin Ungu-1
MINA PAROŞENI
reanu, Aurel Redinciuc, l
S i i A U S M M strate subţiri a fost asimi Gheorghe Toina şi alţii, j i
Primul complex meca
nizat de susţinere şi tăie
REALIZĂRI ALE
re a cărbunelui pentru
FEROVIARILOR
Colectivul de feroviari /
prinderea de utilaj minier
mmm lat şi construit la între din staţia C.F. Peştiş ra- )
poi tează în cinstea zilei l
Petroşani şi livrat între
prinderii miniere Paro- de 23 August însemnate/
şeni. La începutul aces realizări la principalii
tei săptămîni, minerii de indicatori de plan. Ast
fel, printr-o bună organi
aici, împreună cu specia zare a activităţii şi res
Anul XXXV, nr. 8 008 MIERCURI, 10 AUGUST 1983 4 pagini - 50 bani lişti de Ia uzina con pectarea strictă a disci
structoare, au început plinei la locurile de
montarea utilajului în muncă, prin valorificarea
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA felia a Il-a, stratul V, deplină a timpului de
blocul 5. Terminarea lu 3 la sută faţă de plan. lucru disponibil, în pe
CONSFĂTUIREA DE LUCRU DIN 2-3 AUGUST A.C. crărilor de montare şi în aceeaşi perioadă, pe rioada trecută de la în
de punere în funcţiune va
baza încadrării riguroase
ceputul anului şi pînă '
PROGRAM CONCRET DE ACŢIUNE PENTRU ORGANIZAŢIILE avea loc în preajma marii în normele de consum şi în prezent, indicatorul to
sărbători naţionale de la prin economisirea unor în ne expediate a fost rea
DE PARTID, PENTRU TOŢI COMUNIŞTI» 23 August. Minerii de Ia semnate cantităţi de ma lizat în proporţie de
Paroşeni scontează să terii prime, materiale, 105,2 la sută, tonajul
Comuniştii — oameni multilateral realizeze cu acest mo combustibil şi energie e- brut de 101,3 la sută,
dern utilaj minier —
Iectrică, au fost înregis
sarcina statică îndeplini
realizat în premieră în trate economii la costu tă la nivelul prevederi
pregătiţi, gata să îndeplinească ţara noastră — randa rile de producţie în va guranţei circulaţiei rea
lor, iar regularitatea si
mente de peste 7 tone
loare de peste 7 milioa
însărcinările date de partid de cărbune pe post. ne lei. lizată în proporţie do no
Contribuţii importante
PRODUSE la aceste succese au adus 100 la sută. (I. Jura, CO-
COCSOCHIMICE respondent).
„Cadrele de partid şi de stat trebuie sâ fie buni specialişti, dar, in PESTE PLAN . m
acelaşi timp, să fie buni revoluţionari, să îmbine cele două laturi ale cu
Colectivul de oameni ai
noaşterii cu spiritul de luptă pentru transformarea revoluţionară a lumii". muncii de la uzina nr. 1
— cocsochimică, din ca
NICOLAE CEAUŞESCU drul C.S. Hunedoara, îşi
amplifică eforturile în
Cuvîntarea secretarului muncească, să lupte şi să mai mult ale perspectivei producţie, realizînd ritmic
însemnate cantităţi de
general al partidului, tova trăiască în spirit revoluţio istorice mai largi. produs’e fizice peste sar
răşul Nicolae Ceauşescu, nar !“. Acum — spune tovarăşul cinile de plan. Pe şapte
rezervă un spaţiu impor Evoluţia etapelor trans Nicolae Ceauşescu — ne luni şi o decadă din an,
tant fizionomiei activişti formatoare a fost întot găsim într-o etapă supe cocsarii hunedoreni au
lor de partid şl de stat, deauna strins legată de rioară a construcţiei socia obţinut suplimentar sar
a tuturor comuniştilor, sub oameni, de pregătirea lor liste, în care avem de re cinilor de plan 6 500 to
raport politico-ideologic, pentru înfăptuirea obiec zolvat probleme hotărîtoa ne cocs metalurgic, 900
moral şi profesional. Ca în tivelor şi sarcinilor, între re pentru destinul patriei tone produse chimice,
atîtea alte rînduri, se acestea existînd o relaţie noastre socialiste. Pornind 1 700 tone produse disti
subliniază ideea unităţii dialectică de interdepen de aici este necesar ca şi late din gudron, îndeo
acestei fizionomii cu spi denţă. Multe astfel de eta activitatea partidului, a sebi pe seama creşterii I.M. Barza. Atelierul de prelucrat pietre, semipreţioasc.
ritul revoluţionar din con pe au fost depăşite, altele membrilor de partid să se productivităţii muncii cu Comunista Corina Lazăr lucrează la faza dc şlefuire şi e^tc
fruntaşă în întrecerea socialistă.
vingere lăuntrică, ca o se conturează prin Progra ridice la un nivel nou, să
condiţie hotărîtoare a an mul partidului, statornic fie pătrunsă de un spirit
gajării în gradul cel mai rămînînd însă caracterul revoluţionar' militant.
înalt de responsabilitate, revoluţionar al mişcărilor Potrivit concepţiei parti
a îndeplinirii oricăror în cantitative, al mutaţiilor dului nostru, formarea şi
sărcinări date de partid. calitative. în aceste con afirmarea trăsăturilor, sim CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
„înfăptuirea Programu diţii, unele au fost exi ţului Şi acţiunii deplinei ‘
lui partidului — se arată genţele şi complexitatea responsabilităţi în mun
în cuvîntare —, făurirea sarcinilor perioadelor deja că, în viaţa socială re întreţinerea culturilor duble - condiţie hotăritoare
societăţii socialiste multi îndeplinite, cu totul altele prezintă un proces com
plex, îndelungat, prin care
lateral dezvoltate şi înain sînt cele ale făuririi so trebuie înlocuite mentali- |
tarea spre comunism cer cietăţii socialiste multila pentru obţinerea unor producţii bune
ca fiecare comunist să teral dezvoltate, şi cu atît (Continuare în pag. a 2-a)
Aplicarea la timp, aşa rii pe cale chimică a bo me. Totodată, s-au făcut
cum cer tehnologiile stabili lilor şi a dăunătorilor La arături de vară pe o su
te pe culturi, a lucrărilor
Reducerea consumurilor specifice— IN ZIARUL DE AZI: de întreţinere pe toate su culturile de legume — a- prafaţă de aproape 500 ha,
răta tovarăşul Aurel Do
lucrări meniţe să asigure
H Carnet cultural prafeţele însămînţate cu boş, preşedintele Consiliu un bun pat germinativ
importantă pîrghie în creşterea ■ Semnal a doua cultură constituie o lui unic agroindustrial pentru culturile ce se vor
SI Reflector.
condiţie hotăritoare în ob
Geoagiu. în acelaşi timp,
semăna în toamna acestui
■ Măsurile adoptate tre ţinerea de recolte bune. factorii de răspundere de an şi în primăvara anului
eficienţei economice buie să-şi dovedească „Acordăm atenţia cuveni la consiliul unic şi de la vjitor“.
eficienţa tă efectuării la "timp şi de comune, specialiştii din u- Am constatat, în unită
— Rezultatele obţinute — Şi dacă vom munci ■ Veniturile fiecăruia - calitate a prăşilelor meca nităţi sînt în permanenţă ţile prin care am trecut,
In primul semestru, în ceea tot aşa, pînă la sfîrşitul a- strins legate de canti nice şi manuale, adminis în cîmp, acolo unde se că mecanizatorii şi coope
ce priveşte încadrarea în nului vom recupera depă tatea şi calitatea mun trării de substanţe fcrtili- desfăşoară întreaga activi ratorii, în frunte cu co
consumurile specifice, sînt şirea la consumul de cocs cii depuse zante, precum şi combate tate a cooperatorilor şi me muniştii, acţionează cu răs
nesatisfăcătoare, preciza in (1 700 tone), înregistrînd canizatorilor, asigurînd bu pundere pentru a realiza
chiar o importantă econo na organizare şi desfăşu într-un timp cît mai spurt
ginerul Dumitru Bobîrnea, rare a muncii, respectarea şi la un înalt nivel agro
directorul uzinei nr. 2 — mie. normelor agrotehnice, fără tehnic toate lucrările de
furnale-aglomerare, din' ca Cunoaştem cu toţii că în a face nici un rabat la ca întreţinere pentru a întîm-
drul Combinatului siderur metalurgie procesele teh
nologice se desfăşoară la litate. Astfel, prin unirea pina astfel, cu rezultate cît
gic Hunedoara. Ele arată temperaturi înalte, nece- eforturilor tuturor celor ce mai bune ziua de 23 Au
că există încă rezerve po sitînd consumuri mari de muncesc pc ogoarele uni gust. Muncind cu multă
tenţiale însemnate în do combustibili şi energie. Nu tăţilor agricole din acest hărnicie, fără a precupeţi
meniul reducerii consumu mai că respectivele consu consiliu, prin hărnicia şi nici un efort, cooperatorii
rilor materiale şi energeti muri sînt accentuate şi în strădaniile depuse zi de zi şi mecanizatorii de la
ce, că se mai irosesc une cazul cînd (exemplul fur pentru efectuarea la timp C.A.P. Romos au terminat
le materii prime sau se nalelor) calitatea cocsului şi de calitate a lucrărilor prăşitul pe mai bine de
abuzează de utilizarea coc şi a materiilor prime (mi de întreţinere a culturilor 100 ha, din care 10 sînt
sului pe motiv că trebuie nereul de fier) scade. Cu o duble şi succesive s-a reu cultivate cu legume, din
asigurată siguranţa în func scădere a calităţii celor şit ca pînă acum să fie suprafaţa totală de 150 ha
ţionarea furnalelor. două elemente s-au con prăşite mai mult de 600 culturi duble si succesive.
Făcînd această apreciere fruntat şi furnaliştii hune ha din cele peste 700 ha N. BADIU
critică. directorul uzinei doreni în prima parte a a- culturi duble, din care 148
s-a referit în primul rînd nului. în marc se ştie dc ha sînt ocupate cu legu (Continuare in pag. a 2-a)
la secţia a Il-a furnale, ce calitatea cocsului n-a
care la finele semestrului fost corespunzătoare (con
r
I înregistra o depăşire a ţinut mare de cenuşă la 0 nouă eaniină-restaurant la Orăştie
consumului de cocs cu a- cărbunele indigen şi nea- De curînd, pentru oamenii să satisfacă cele mai pre
proape 3,5 kg pe tona de sigurareajui în cantităţi muncii de la întreprinderea tenţioase gusturi — ne in
fontă. „Printr-o urmărire suficiente,' schimbarea din mecanică Orăştie a fost dată formează Ioan Beşchiu, ad
mai atentă a procesului din această cauză a reţetelor în folosinţă o modernă can- ministratorul cantinei.
în
spaţiosul
— Ce alte avantaje au con
tină.restaurant.
furnal, printr-o mai mare de cocsificare, neasigurarca local pot servi masa 1500 sumatorii ?
constanţă în conducerea constanţei calităţii cocsu de oameni, cîte 500 pe fle — Zilnic servim meniuri
tehnologiei de elaborare a lui). Iar în ce priveşte mi care schimb. variate pentru cei care in
tră sau ies din schimburi,
— Unitatea noastră dispune
fontei s-ar fi putut dimi nereul de fier, de aseme de o sală de mese cu patru iar la solicitarea abonaţi
nua această depăşire, ară nea, se . .cunoaşte faptul că linii de autoservire, o bucă lor ie putem pregăti şi mi
ta interlocutorul. acesta are un conţinut mai tărie dotată In întregime cu cul dejun. Dc asemenea, can
tina deserveşte şi cinci mi.
Sîntem de acord cu a- redus de fier. Ca urmare, utilaje româneşti ultra-per- crocantine, unde mănîncă
ceastă opinie pentru că, în se consumă mai mult cocs îecţionate, un laborator-cofe- circa l 000 de oameni ai
trei
carmangerie,
ultimele trei luni (mai, iu pentru topirea masei side- tărie, o frigorifice, o sală muncii. In perspectivă inten
camere
nie, iulie), furnaliştii au de preparat zarzavaturi, di ţionăm să amenajăm şi un
bufet cu semlpreparate, ve
I.M. Orăştie. Atelierul M. G.l, montaj. O parte din co
reuşit să economisească în DORIN CORPADE lectivul de meseriaşi condus do maistrul Ioan Nasta fini verse magazii, de un perso nind astfel in întimpinarea
medie 12 kg de cocs pe sează un lot do maşini dc găurit lema, dostiuato expor nal specializat, în măsură să lucrătorilor din întreprinde
tona de fontă produsă. (Continuare in pag. a 2-a) tului. ofere servicii de calitate, re.
