Page 30 - Drumul_socialismului_1983_08

pag 2 DRUMUL SOCIALISMUL

ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII -
Comuniştii — oameni întreţinerea
EXPRESIE A AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI ÎN ACŢIUNE
multilateral pregătiţi culturilor duble
Măsurile adoptate trebuie (Urmare din pag. 1) să şi generoasă, dusă (Urmare din pag. 1) 1G,05 Ecrai
1G,00 Telc:
Main
pînă la sacrificiu. în mun­ Episc
sâ-şi dovedească eficienţa tăţi şi tare ale vechii so­ automulţumirea şi slăbirea Mircea Pătrînjean, inginer 1G.30 Cărţi
ca unora şi-au făcut loc fie
şef al cooperativei, apre­
cietăţi. Este zona fier­ exigenţei, fie delăsarea, cia contribuţia cooperatori­ 1G,50 Trag
Ce concluzii s-au des­ Chiar dacă în actul au- duse a altor piese de binte de acţiune a muncii superficialitatea sau cău­ lor din toate brigăzile şi 17.00 Viaţa
prins în urma dezbaterilor toconducerii şi autogestiu- schimb. organizatorice de partid — tarea unui loc de muncă în mod deosebit a meca­ 17,50 1 001
din cadrul adunării gene­ nii economico-financiare Valorificarea superioară pentru că oamenii se că­ mai călduţ, ferit de con­ nizatorului Mihai Leontin, 20.00 Tclcj
rale a oamenilor muncii de s-a pus un accent deose­ şi completă a materiilor lesc în activitate intensă, fruntarea cu greutăţile pentru hărnicia dovedită şi 20,20 Actu
la întreprinderea „Marmu­ bit pe îmbunătăţirea nive­ prime, a materialelor, în­ încărcată de probleme — inerente muncii. în judeţul calitatea lucrărilor execu­ 20,35 Prog
patri
ra" Simeria ? lului tehnic şi funcţional cadrarea în consumurile şi a celei politico-educative nostru avem nenumăraţi tate. „întreţinerea culturi­ 20,45 Trad
Pentru realizarea şi de­ al produselor, pe creşterea normate, tipizarea produ­ — pentru că aici oamenii comunişti care au înţeles lor, aşa cum se vede în curat
păşirea sarcinilor de plan calităţii acestora şi pe spo­ selor în conformitate cu îşi însuşesc cunoştinţele că locul lor este acolo cîmp, se prezintă bine şi 21.00 Film
în anul 1983, cît şi a an­ rirea accentuată a produc­ programele de măsuri a- ştiinţifice, materialist-dia- unde e greu, unde trebuie la noi — arăta Nicoiae cere:
gajamentelor asumate în în­ tivităţii muncii, pe 'baza u- doptate în acest scop au lectice despre lume şi promovat cu mai mult Sicrieru, inginerul şef al Protl
filme
trecerea socialistă, în sec­ nei mai bune organizări a făcut obiectul unei anali­ viaţă, despre îndatoririle curaj noul, preluînd bri­ C.A.P. Vaidei. Toate lucră­ 22,30 Tele.
torul de exploatare trebuie fluxurilor tehnologice, ex­ ze temeinice, responsabile. lor faţă de societate. găzi, formaţii şi sectoare rile se fac la timp şi în
intensificate lucrările de tinderii mecanizării opera­ Firesc, pentru că partici­ Noua etapă constructivă care întîmpină greutăţi ce bune condiţii, culturile sînt
pregătire din cariere, iar ţiilor cu volum mare de parea directă a oamenilor condusă de partid conferă trebuie depăşite, tehnologii fi moaşe şi promit obţi­
în sectorul de prelucrare manoperă, totuşi în între­ muncii la autoconducere şi însă angajării şi responsa­ noi, necunoscute, dar care nerea unor recolte bune". BQtaret&Fu
este necesară producerea prindere nu s-a realizat un autogestiune impune ca în bilităţii, devotamentului trebuie practicate, pentru în discuţia purtată cu
BUCURI
unor cantităţi sporite de important volum de pro­ fiecare secţie, atelier sau şi abnegaţiei noi dimen­ a se obţine oţelurile înalt Ioan Căstăian, primarul co­ dioprograi
placaje de marmură, în duse : 62 314 mp placaj de formaţie de lucru să se cu­ siuni — tărîm la care se­ aliate de care ţara are munei Romos, asupra mo­ La ordin
vederea recuperării restan­ marmură, 1 910 mp dale noască precis ce şi cît se cretarul general al parti­ nevoie, comunişti care se dului cum a fost organiza­ cultură ;
ţelor, acordîndu-se în ace­ mozatoate, 25 mc blocuri produce, cu ce cheltuieli. dului se adresează în cu- luptă să dezrădăcineze tă şi se desfăşoară activi­ 7,30 23 AU
vista pro
laşi timp o atenţie deose­ marmură şi 4 767 tone mo­ Deşi la costurile de pro­ vîntare cu atîta insistenţă. mentalităţi, metehne şi tatea de întreţinere a cul­ raclodiiloi
bită calităţii produselor. zaic granulat (deşi toţi in­ ducţie se înregistrează o e- Şi o face de pe poziţiile apucături învechite, pentru turilor, precum şi la ară­ ştiri ; 9,0
Aprovizionarea cu mate­ dicatorii valorici de pro­ conomie de peste 6 lei la constructive ale maximei a ajuta oamenii să se turile adinei de vară în cultă torilo
Ştiri; i
riale şi piese de schimb să ducţie au fost realizaţi !). 1 000 lei producţie marfă, exigenţe. transforme pe ei înşişi. cooperativele agricole de muzică p
se facă ritmic, fără a se Cauzele au fost arătate totuşi realizările puteau fi „Sînt necesare măsuri Cuvîntarea tovarăşului pe raza comunei — Piş- ţările soi
crea stocuri supranormati- atit în darea de seamă cît altele, precizau ing. Ana şi mai hotărîte pentru în­ Nicoiae Ceauşescu relevă chinţi, Romos, Vaidei, Ro- ruri mura
letin de
ve, iar pentru producerea şi de fiecare participant la Muc, Sevastiţa Pănescu şi tărirea răspunderii în cu o deosebită forţă ca­ moşel şi A.E.I. Vaidei — serial pe
unor cantităţi suplimenta­ dezbateri. Unele dintre ele Ioan Gi’oza. muncă, pentru o disciplină racterul generos al activi­ s-a relevat faptul că peste Publicitat
re de placaje şi dale desti­ sînt obiective : lipsa scule­ Alţi participanţi la dez­ şi o ordine desăvîrşite tăţii partidului nostru, tot se munceşte bine, că Ştiri; 12,1
nate exportului, trebuie să lor diamantate, derularea bateri, ing. Bence Ianoş, în activitatea comuniştilor, punînd pe agenda de lucru lucrările sînt în grafic. Am lui XX ;
folclorulu
se pregătească din timp u- mai greoaie a transportu­ ing. Petru Pop, ing. Ioan a organizaţiilor şi organe­ a tuturor organelor şi or­ reţinut ca un fapt pozitiv mieră R;
tilajele din secţiile prelu­ lui, uzura unor utilaje de Haţegan, directorul adjunct lor de partid, a organelor ganizaţiilor noastre de că din cele 380 hectare la 1 Ia 3
crătoare. fabricat dale mozaicate. Al­ al întreprinderii, şi Abel de stat, a conducerilor partid cerinţa de a se ocu­ culturi duble, din care 29 vitaţilor;
ştiri; 10,0
Aceste concluzii se con­ tele însă au fost subiecti­ Mureşan au adus în prim colective, ale tuturor uni­ pa cu răbdare şi perseve­ ha cu legume, sînt prăşite tecul şi
stituie, de fapt, în măsuri ve : neurmărirea valorifi­ planul discuţiei derularea tăţilor". renţă de oameni, de a le mecanic aproape 300 ha şi medicul::
dicat în
pe baza cărora colectivele cării la maxim a materii­ producţiei pentru export, Or, această răspundere cultiva neîncetat, inteli­ manual peste 100 ha. Peste nă ; 16,4(
de muncă din întreprinde­ lor prime introduse în fa­ în spirit critic şi autocri­ nu se bucură din partea gent şi ferm capacitatea de tot unde este necesar se noraice;
re vor acţiona în interva­ bricaţie, lipsa de exigenţă tic s-au analizat cauzele tuturor cadrelor, a tuturor a se dărui cu tot ce au intervine operativ nu nu­ Ştiri; 1
gînd şi i
lul de timp ce a mai ră­ în întărirea ordinii şi dis­ realizării producţiei de ex­ comuniştilor de intensita­ mai bun pentru progresul mai mecanic, ci şi cu sa­ niaturi <
mas pînă la sfîrşitul anu­ ciplinei, prelungirea dura­ port doar în procent de 50 tea cuvenită, prlntr-o an­ patriei, pentru binele nos­ pa pentru distrugerea bu­ limbii ro
lui în vederea îndeplinirii tei de reparaţii a utilajelor. la sută. Ce s-a desprins gajare exemplară, viguroa­ tru, al tuturor. ruienilor şi asigurarea ce­ seri' :
22.0
j
în mod ritmic a planului, Detaliem cîteva dintre a- din Intervenţiile lor ? Nu lor mai bune condiţii pen­ Radii,, an
în condiţii de eficienţă cestea. Otilia Cine, Aurica s-a acţionat pentru reali­ tru dezvoltarea culturilor te din <
sporită şi cu o rentabili­ Bot şi Pavel Cioba au a- zarea cu prioritate a sar­ de porumb, legume şi alte Constant:
tate cît mai mare, aşa cum rătat că s-au înregistrat cinilor de export, în struc­ plante. 23,30—5,00
cal.
sublinia secretarul general multe stagnări la capacită­ tura sortimentală şi la pa­ Cu multă hărnicie şi pa­
TIMIŞt
al partidului, tovarăşul ţile de producţie, peste ce­ rametrii prevăzuţi în con­ siune se munceşte şi în maţlile :
Nicoiae Ceauşescu, la ple­ le planificate, datorită lu­ tracte. Iar pentru nereali- cooperativele agricole de tatcu in
nara C.C. al P.C.R. din crărilor de revizii şi repa­ zări s-au căutat mai mult producţie din Geoagiu, Au­ Solişti
29—30 iunie a.c. şi la re­ raţii, unei exploatări de­ justificări, atît din par­ rel Vlaicu şi Cigmău — muzic
centa consfătuire de lucru fectuoase, dar şi din cau­ tea cadrelor de conducere din comuna Geoagiu. în a- „Fruino:
rcţe“. Ci
pe problemele muncii or­ za unor piese de schimb cît şi din partea unor co­ ceste unităţi, din totalul dul, str;
ganizatorice şi politico-e- neasimilate încă în pro­ lective de muncă. de 325 ha culturi duble revoluţit
duoative. ducţie sau fiabilităţii re­ Măsurile adoptate trebuie s-au făcut lucrări de între­ cială ş
fascistă
ţinere pe mai bine de 200
să-şi dovedească eficienţa. ha. Ioan Necşa, primarul 19.00 IV
Muzică
Planul de producţie al în­ comunei, şi Aurel Mariş, Emisiuni
Reducerea consumurilor treprinderii trebuie reali­ preşedintele C.A.P. Aurel tura roi
zat şi depăşit. Producţia Vlaicu, au ţinut să remar­ nă, fact
triotico-i
din acest an, nu numai că ce că prăşitul la culturile
specifice va satisface mai bine ne­ de porumb, cît şi la cele
voile economiei naţionale, de legume se face in cele
(Urmare din pag 1) partea celor puşi sâ con­ dar va face mai temeinică mai bune condiţii agroteh­ « J
ducă echipele şi formaţii­
rurgice, iar scoaterea de le de lucru de la exploa­ pregătirea îndeplinirii sar­ nice, că atît cooperatorii, DEVA
fontă este mai mică. tare. în acelaşi timp ne cinilor de plan din anul I.P.L. Deva. Secţia mobilă Brad. Timplarii Iovu Lup şi cît şi mecanizatorii, îm­ I-II (Pa
1984.
Dezvoltarea economico- străduim să pregătim mai C. DORIN Sabina Martin lucrează mobilă pentru export. preună cu specialiştii, îşi nală (Ai
socială a ţării angajează un bine încărcătura — atît în fac pe deplin datoria. Escapad
care vii
volum tot mai mare de ceea ce priveşte granula- f 'D;
resurse materiale şi de a- ţia aglomeratului, cît şi fi .VI
ceea economisirea, utiliza­ constanţa chimică (mai os­ *--,i PI
rete pe
rea lor raţională constituie cilează indicele de bazici- Veniturile fiecăruia — strîns legate nirca);
o sarcină majoră, de înal­ tate şi cantitatea de fier ţiune (’
PENI:
tă responsabilitate pentru în aglomerat). O altă pre­ (ie cantitatea şi calitatea muncii depuse VULGA3
fiecare colectiv de muncă. ocupare a noastră este a- rille l-l
Firesc deci ca în centrul ceea de a evita introduce­ NEA:
preocupării colectivelor de rea cărbunelui brut în fur­ în trecere prin turnăto­ munca concretă şi numai mulată prin creşterea res­ care se vor 'constitui fon­ rul) ;
Puma i
muncă din cadrul uzinei nal. O mare cantitate de ria de piese de oţel a C.S. munca, vine tocmai la ponsabilităţii colective. Din- durile de premiere cresc NOASA
nr. 2 — furnale-aglomera- calcar introdusă în furnal Hunedoara ne-a reţinut a- timp pentru a eradica o tr-o piesă rebutată din ne­ sau scad în funcţie de (Muncit
re Să stea sarcinile privind sporeşte consumul de cocs. tenţia o scenă pe lîngă concepţie dăunătoare, a u- pricepere mai recuperezi consumul de timp, de ma­ Insula
BRAD:
ridicarea nivelului tehnic Calcarul va intra în masa care foarte uşor puteai tre­ nora, potrivit căreia între­ materialul, munca însă nu. teriale şi de energie pe un Rommel
şi calitativ al produselor, de aglomerat, iar în fur­ ce fără a o lua în seamă. prinderea ar fi fost obli­ Şi atunci nu e drept ca produs. La noi s-a înţeles GURAB
diminuarea consumurilor nal se va folosi în limite Un om din secţie se adresa gată să garanteze fiecăruia piesa respectivă să fie re­ mai demult această legătu­ dragoni
RAŞTIE
specifice şi reducerea con­ stricte şi numai pentru co­ altor doi colegi : „De ce le un procent substanţial din făcută cu munca neretri­ ră directă. Ne preocupă (Patria)
tinuă a costurilor de pro­ recţia zgurii. Permeabilita­ aruncaţi pe astea (era vor­ retribuţia tarifară chiar buită a celor ce au rebu- reducerea consumurilor e- GEOAG
ducţie. tea încărcăturii furnalului ba de cîteva flanşe) căci dacă nu produce nimic, tat-o din nepricepere? Un nergetice. O posibilitate es­ Barkley
(Casa d
— Tovarăşe director, aţi este un alt domeniu în mai sînt bune de folosit?". motivîndu-şi în fel şi chip lucru trebuie înţeles de te să supraveghem şi să Cîinelc
menţionat că dacă furna- care ne-am concentrat a- Cei doi s-au uitat la piese, întreţinem mai bine insta­ Anulezi
liştii vor munci tot în a- tenţia. Prin eliminarea cla­ le-au luat din grămada de NICI MUNCA FAIIÂ PlINE, laţiile de gaz căci la a- şi Vasil
ră);
cest ritm (înregistrat în selor de granulaţie fină se fier, care probabil avea cesta mai depăşim consu­ profeso
ultimele trei luni), una din­ asigură o pătrundere mai ca destinaţie cuptorul pen­ NICI PÎINE FĂRĂ MUNCA mul specific. ILTA :
tre secţiile uzinei, cea mai bună a gazelor arse prin tru. retopit, şi le-au pus Un alt element al părţii (Lumin
mare consumatoare de cocs coloana de material, încăl­ deoparte în vederea refo- inactivitatea. Trebuie să ne către noi toţi: cu cît pro­ variabile a venitului din
de altfel, va realiza o eco­ zind-o şi, pe această bază, losirii. Episodul amintit fie clar tuturor că dacă o ducem mai mult şi mai retribuţie — sporul de ve­
nomie importantă la aceas­ uşurînd procesul de topire. reflectă un mod de gindi- unitate productivă nu pro­ bun pentru societate, cu chime în aceeaşi unitate — iVj
tă materie. Pe ce v-aţi ba­ La furnalul nr. 9, care. în re şi acţiune care-şi pune duce la nivelul cerut, vina atît vor fi mai mari veni­ s-a majorat şi el substan­
zat eînd aţi făcut această prezent se află în repara­ tot mai mult amprenta pe este şi a membrilor colec­ turile noastre individuale. ţial şi are darul de a în­ Timpi
afirmaţie ? ţie capitală, am pregătit munca noastră. tivului respectiv. în felul — Tovarăşe Anton Do- tări stabilitatea oamenilor azi, 10
— Pe cîteva măsuri lua­ toate condiţiile de lucru în Discuţia cu Anton Do- acesta, în loc de a căuta brean, în hotărîrea plena­ la un loc de muncă, într-o mea v:
moaşă,
te In ultima perioadă de vederea asigurării în per­ brean şi Ioan Gorbe, şefi „cauze obiective" pentru rei ca şi în legea cu pri­ întreprindere. noros
timp, care şi-au dovedit manenţă a unei granulaţii de formaţii de lucru în nerealizări, vom căuta cu vire la principiile de bază — Aş putea afirma — izolat :
din plin utilitatea. Pentru optjjxie în vederea reduce­ turnătoria respectivă pe toţii soluţii de rezolvare. ale perfecţionării sistemu­ intervine tovarăşul Gorbe, averse
cărcări
procesul tehnologic din rii Consumului de cocs din tema elementelor noi, su­ — Tovarăşe Gorbe, lu­ lui de retribuire a muncii că abia în 2—3 ani Ia ace­ sufla n
furnal am căutat să avem procesul topirii. perioare din legislaţia cu crurile stau întocmai cum se acordă o atenţie deose­ laşi loc de muncă un om estic,
în permanenţă corelată Aceste direcţii de acţiu­ privire la retribuirea mun­ spuneţi. Nimeni nu poate bită părţii variabile a re­ se obişnuieşte pe deplin nime v
temperatura gazului metan ne, cum lesne se poate ob­ cii elaborată pe baza Ho- să realizeze venit fără să tribuţiei fiecărui om al cu sarcinile acestui loc, dă 11 şi 1
maximi
şi a oxigenului la gurile serva, au un unic scop: tărîrii plenarei din 29—30 producă ceva util societă­ muncii. Elementele con­ randament optim. Prin ur­ grade,
de vînt. Dacă s-au mai evitarea oscilaţiilor din re­ iunie a.c. a C.C. al P.C.R. ţii. Mai intervine însă şi stitutive ale părţii varia­ mare toate măsurile care curi st
La m
strecurat erori din cauza gimul termic al furnalelor, tocmai această responsabi­ un alt element deloc negli­ bile sînt mai multe. Să ne s-au luat şi se vor mai instabil
nerespectării reţetei de în­ regim care „dictează' în litate colectivă o avea în jabil — calitatea muncii, a referim la unul — siste­ lua pentru perfecţionarea rar no:
1
cărcare a furnalului, acum ultimă instanţă consumuri­ vedere. produsului realizat. Cum o mul premial. sistemului de retribuire a amiaza
am eliminat acest subiec­ le specifice. Trebuie să — Retribuirea muncii vedeţi mai bine stimulată — Sistemul premial ca muncii leagă — aşa cum e dea aV'
tivism prin creşterea pre­ aşa cum se prevede ea prin prin aplicarea la întregul element al părţii sociale a drept, cum este principiul ţite de
Vîntul
gătirii profesionale a oa­ sporească însă şi eforturile hotărîrea plenarei C.C. al colectiv al unei secţii, în­ venitului din retribuţie es­ socialist de repartiţie — intensil
menilor muncii, prin mai minerilor şi cocsarilor pen­ P.C.R. din 29—30 iunie, a- treprinderi, a principiilor te nemijlocit legat de efi­ veniturile noastre de can­ (Meteoi
atenta supraveghere a pro­ tru un cocs mai bun şi în dică la baza venitului per­ acordului global ? cienţa economică a mun­ titatea si calitatea muncii. Dorel
ceselor de producţie din cantităţile solicitate. sonal al fiecăruia să stea — Va fi mai bine sti- cii noastre. Beneficiile din ION CIOCIEI