Page 35 - Drumul_socialismului_1983_08

> JOI, 11 AUGUST 1983 pag. 3

Dezvoltarea bazei
vieţii ’ SCRISOARE
CĂTRE REDACŢIE
— Din vatra asta mine­ ţării şi să-i urăm sănătate „Stimaţi tovarăşi de la
lungi rească ne tragem şi din şi ani mulţi, la cama pa­ redacţie. După ce m-am
:al de (Urmare din pag. 1) liarde lei, materializate în zăcămintelor existente, de moşi-strămoşi tot mineri am triei !“. întors dintr-o călătorie,
amplificarea şi moderniza­ deschidere a noi resurse
„Bule- de important, deoarece în rea producţiei de comple­ de materii prime. fost. Chiar şi mama a ieşit - Eu sînt un pic mai am constatat că-mi lip­
a“. Ul- 1990 cea mai mare parte xe mecanizate de tăiere şi Amplificarea preocupări­ la pensie toi după munca vechi in minerit decît or­ seşte portmoneui în care
din energia electrică şi ter­ susţinere, de combine şi lor în aceste importante din subteran. Eu, de 20 de tacii — intervine şeful bri­ aveam legitimaţia de ser­
aeanţi : ani aici muncesc, n-am găzii de investiţii, George viciu şi suma de 2 300
mică trebuie să o realizăm un important volum de e- direcţii în judeţ nu se des­ schimbat sectorul de la Va­ lei. Eram dezamăgit, dar
Vasiloschi. Am început mi­
pe cărbune". chipamente miniere, în des­ făşoară însă linear, fără lea Arsului. Brigada o am neritul la Hidrocentrala de după nici 24 de ore pri­
acanţi : Din iniţiativa şi cu con­ chiderea de noi zăcăminte, obstacole. Aşa cum subli­ in primire de şapte ani şi la Bicaz. Şi nu oricum. Cu mesc un telefon de la
tribuţia decisivă a tovară­ dezvoltarea celor existen­ nia tovarăşul Nicolae n-am ştiut ce-i răminerea cerere, cu aprobări, că miliţia municipiului Deva
tulul şului Nicolae Ceauşescu au te, atragerea şi pregătirea Ceauşescu la Consfătuirea în urmă. La ziua noastră, n-aveam împliniţi 17 ani. prin care sint invitat să
fost fundamentate o nouă pentru extracţia de cărbu­ de lucru de la Mangalia, a minerului, am raportat Era in septembrie 1951, şi mă prezint pentru a-mi
concepţie despre minerit, ne a noi detaşamente de transpunerea în viaţă a u- ridica, intact, obiectul
depăşiri de plan de peste eu abia in februarie 1952
’lenarel programe speciale destina­ oameni ai muncii, creării nor prevederi ale progra­ 20 la sută şi poate aţi a- împlineam 17 ani. După pierdut. Cine-i persoana
te cărbunelui, oamenilor de noi unităţi productive melor adoptate în aceste care a acţionat Iară in-
r melc care lucrează în această pe vetrele jiurilor. ramuri înregistrează rămî- flat că noi, cei de la Bar­ doi ani ml s-a şi încredin­ tirziere pentru a-mi fi res­
u reali- importantă ramură a eco­ în aceeaşi concepţie u- neri în urmă, este marcată za, vrem să ne purtăm in ţat conducerea unui schimb tituită suma de bani, do­
aşa tel ca la sărbătoarea -
36 de oameni I Mi-a
nomiei naţionale. Noua o- nitară, pe teritoriul jude­ în unele locuri de folosi­ ţării, de fa 23 August, să plăcut munca asta, ea mi-a vedind cinste şi demnita­
le de rientare dată de secretarul ţului nostru au fost puse rea incompletă a capacită­ putem realiza sarcinile pla­ dat măsura vieţii, că-i ma­ te ? — m-am întrebat in
general al partidului a ge­ bazele creşterii producţiei ţilor puse în funcţiune, de nului pe cele 8 luni. Cu re lucru să construieşti in acel moment. Am aflat
:ştl nerat acţiuni de o amploa­ de energie electrică, indi­ slabă organizare a produc­ ortacii din brigadă nu mă minerit ! Din 1960, de cînd că se numeşte Maria Ni-
re fără precedent în isto­ cator la care în prezent ţiei Şi a muncii. La unele ruşinez, dimpotrivă, pentru am venit la Barza, numai cula, domiciliată in Hă-
ria seculară a extracţiei deţinem primul loc în ţa­ capacităţi de producţie ter­ că şi la ei vorba e una lucrări de investiţii am fă­ rău, numărul 17. Ii aduc
de cărbune în Valea Jiu­ ră, precum şi temelia vii­ menele de punere în func­ cu fapta. Şi să vă mai cut. Lucrări cheie ! In '63 mulţumiri din toată inima
lui, a declanşat procesul toarei hidrocentrale de pe ţiune sînt reprogramate spun un lucru — ne în­ am format brigada fulger, pe oare vă rog sa I le
pe cît de adînc şi cuprin­ amenajarea Rîu Mare-Re- din cauza neajunsurilor, deamnă, in continuare, mi­ adică rapidă, şi-am con­ transmiteţi". (Dumitru Pe-
zător, pe atît de generos, tezat, care va face să iar producţia de cărbune, nerul şef de brigadă de la struit cu ea puţuri şi ga­
al depăşirii condiţiei cla­ crească substanţial contri­ deşi realizează creşteri de
6,uO Ra- buţia judeţului la dezvol­ la un an la altul, nu atin­ I.M. Barza, Gheorghe lur- lerii principale, săli de ma­
teţll; G,30 sice, aproape rudimentare, ca —, munca de miner nu-i şini de extracţie, dar ce
In agrl- a minerului, al devenirii tarea bazei energetice na­ ge nivelul stabilit prin
ojurnal ; ţionale. plan. grea, ba-i chiar frumoasă n-am făcut ! Că băieţii mei
8,00 Rc- sale în stadiul, sintetic ex­ Toate acestea formează dacă ştii să primeşti şi să - au ieşit mineri buni din
Curicrul primat, de miner-mecani- Importante progrese se respecţi cerinţele conduce­ ei — aduc laudă la I.M.
iletin de zator, caracterizat de con­ realizează în judeţ şi în un adevărat front de lucru
dem as- domeniul creşterii produc­ pentru o muncă încărcată rii minei. Câ-s cerinţe din Barza. Cine-s ca Vasile Co-
ulctin de diţii net superioare de programul partidului! Cum valschi, ca fraţii Ion şi Cos- trică Cheşche — lăcătuş,
şi jocuri muncă, cultură şi viaţă. în ţiei de materii prime mi­ de răspundere, ordine şi să nu le împlineşti ! tică Jibuleac I Se mîndreş-
aonii co­ numaţ cîţiva ani, statul a nerale, aici traversîndu-se disciplină, pentru organiza­ Ţesători a de mătase De­
de ştiri; investit pentru această un pronunţat proces de ţiile de partid din acest Intrebarea-i devenise im­ te mina cu ei ! Să vă mai va).
Soarelui; domeniu, pentru organiza­ perativ. Şi ce frumos suna zic o vorbă : eu mai am N.R. : Publicind aceste
12,00 Bu. cauză nobilă peste 20 mi­ valorificare superioară a in vorbele lui molcome, de 14 luni pină ies la pensie
Din co- ţiile de masă şi consiliile rinduri îndeplinim şi ru­
12,15Ma- oamenilor muncii. moţ tinăr, prea tinăr parcă dar mă mîndresc că prin gămintea adresată redac­
IflC' \5 DUMINICĂ, LA CRISTUR pentru un miner cu două lucrările făcute de brigada ţiei de către Miliţia mu­
idu • ; decenii de muncă in sub­ noastră vor trece şi vor
3 ; .,00 nicipiului Deva. O dovadă
16.00 Bu- NU E PREA MARE teran, cu două fete mări­ munci generaţii întregi de in plus că laptele bune
i Clntece Expoziţia-tîrg „Bălţata românească" LUXUL ? tate şi un băiat ce-şi află mineri I nu trec neobservate.
15 Sfatul acum, in liceul industrial, - Peste 14 luni, cind ple­
Folclor Treceam intr-una din
0 Radlo- Duminică, 14 august 1983, are loc, în organizarea zile prin cartierul „Da- rostul vieţii I caţi de la mină, lăsaţi ALO !... UN APEL
17.00 Bu- Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie a- Tinăr, înalt, frumos, cu CEVA in urma dumnea­ PENTRU POŞTĂ
1 Revista limentară şi Uniunii judeţene a cooperativelor agri­ cJa“ (flancat in partea ochi in care se scaldă tot voastră !
Te apăr dinspre poştă de bulevar­
la mea ; cole de producţie, cea de a Vil-a ediţie a expoziţiei- azurul cerului, iui Ioan Fi­ - Las. Şi lucruri trainice, In microraionul 2 din
: ; 20,00 tîrg „Bălţata românească". în cadrul actualei ediţii ii p ii place să spună că şi oameni I Şi pe lingă mi­ Orăştie - ne sesizează
00 O zi — ce va avea loc pe păşunea de la Cristur, municipiul e cel mai tinăr şef de e- nerii formaţi în brigada
Radlojur- Aurel Dănescu, de la
muzica- Deva — vor fi expuse exemplare valoroase de ani­ chipă de la mină. „De un mea mai las şi doi subin- Şantierul 5 din localitate
stop mu- male din sectorul socialist al agriculturii şi din gos­ an şi jumătate mi s-a dat gineri - băiatul meu Mihai —, cartier nou, care are
podăriile populaţiei, iar cele mai reuşite vor fi pre­ dul cu acelaşi nume) din în primire echipa de la şi nora mea Lenuţa — pe astăzi aproximativ 5 000
miate. Crescătorii de animale sînt invitaţi să parti­ Hunedoara. Atenţia mi-a Musarlu I, dar nu m-am care oamenii minei ii lau­ de locuitori, nu există ni-
cipe cu animale în vederea vînzărli şi cumpărării. fost atrasă de un fapt in făcut de ruşine. Ba, in dă. Eu — cum să vă spun , coieri amplasai vreun te
Manifestarea va începe la orele 8,00. Vor fi expuse şi aparenţă minor : o femeie vremea asta am. ciştigat lo­ - sint bucuros pentru asta. lelon public şi nipi chioşc
produse ale industriei mici şi alimentare, cît şi pro­ ducea gunoiul, rezultat în cul I pe ţară la concursul Acum mai avem de dat un de difuzare o presei.
duse agricole. gospodărie, la recipientul pe meserii. Sint purtătorul examen cu brigada. Tot o I Chiar posibilităţile să-ţi
Carlos şi de colectare. Cîte femei „Trofeului minerului /“. „Şi lucrare importantă, la ga-
tria); Bu- in această calitate, ce gin- leria-bandă, cu toate ane­ i depui corespondenţa sint
tl (Arta); Coasa merge cum merge, dar nu duc intr-o zi gunoiul duri ne împărtăşiţi intr-o xele antezdrobitorului. Şi limitate, intrucit există
Escapada la recipient ? — veţi spu­ doar o singură cutie poş
Puma (Si­ ne. Femeia respectivă de­ zi ca cea de azi, cind a l-om da că ne ştim pute­ tală, undeva la marginea
le nou pe pozitează insă gunoiul ţară întreagă vă omagiază, rile, toţi. Iar eu, care am
— seriile transportul şi depozitarea... iar aici, la Brad, simţiţi că muncit — cum se zice pe cartierului. Aceasta deşi,
PETRO- din gospodărie intr-un coş de doi ani, la parterul
nou pe (Urmare din pag. 1) pentru mijloacele mecani­ foarte frumos lucrat (toa­ pentru dumneavoastră a la noi - „troc la troc cu blocului 10 există un spa­
seriile tă lauda pentru arta me­ fost pregătită sărbătoa­ ortacul“ - ştiu ce am de
intră ce. Acest argument nu stă rea ?". „Gindul nostru ? Să făcut. Că munca-i măsura ţiu special destinat unui
'c) ; — Ce vă îndreptăţeşte să în picioare întrucît, trans­ seriaşului care l-a făcut) oficiu poştal, unde urmau
t se- faceţi o astfel de afirma­ portul furajelor poate şi din tablă Inoxidabilă ! adresăm un „Noroc bun“ vieţii mele ! să fie montate telefoane
■ • v/UL- ţie ? trebuie să se facă cu ate­ Nu-I prea mare luxul ? Minerului de Onoare al LUCIA LICIU
.os (Lu- publice, să se organize­
Răzbu- — Modul cum s-a mun­ lajele proprii şi ale coope­ ze servicii de poştă şi di­
PETRILA: cit şi se munceşte în ma­ ratorilor. Consiliile popu­
ncitoresc); joritatea unităţilor, pînă în lare, conducerile unităţilor fuzare a presei. Dar. tot
la Hortiţa De doi bani speranţă de atita vreme, cu toate
ăD : Atac prezent. Să iau * cîteva agricole din comunele
Rommel exemple. La C.A.P. Nădăş- Bretea Română şi Boşorod solicitările locuitorilor car­
1URABAR. tie s-a cosit pînă acum trebuie să ia măsuri tierului, încăperile respec­
dragonului Trebuie să recunoaştem că sejurului la Borsec, el, cel s-a înapoiat la Deva, să vezi tive stau goale, neutiliza­
■ŞTIE : In o suprafaţă de 374 ha fi­ urgente pentru a mo­ in intitularea acestui articol cu glas de sirenă şi cu nu­ „ce n-a văzut... Perişu". Ca-
tria); Pie- neţe naturale, la C.A.P. biliza toate atelajele uni­ nu sîntem deloc originali. Nici me de împrumut i-a spus : sa-goală. Lipsă la inventar : te. Aceasta tiind starea
— seriile Batiz aproape 200 ha, la tăţilor agricole precum şi de fapt, aşteptăm răspun­
GEOAGIU- nu avem pretenţia. Au fost „Nu poţi să-mi împrumuţi două haine de blană, un a-
larkley de C.A.P. Sîncrai şi C.A.P. cele particulare la trans­ originali, într-un fel, „eroii" nişte chei să încerc să des­ parat de radio „Madrigal", sul celor in drept. Dar.
(Casa de Strei peste 190 ha ş.a. portul operativ al finului, întîmplârii pe care o poves­ chid uşa camerei mele ? o bluză P.N.A., 5 pachete de nu la „post restant" ! ţ
3 : Clinele Doar la cooperativa agri­ în raidul efectuat recent tim. ţigări „Lem" şi şapte săpu­
: Amnezia; colă din Valea Sîngiorgiu- în zonă am inclus şi C.A.P. Prietenul meu Aurel, ştii ofi­
şl Vasilisa A început într-o frumoasă ţerul de miliţie pe care ţi nuri fine - mă rog, cu as­ PENTRU 25 DE BANI !? ţ
:ă); SIME- lui lucrarea este întîrzia- Batiz, unde am vrut să staţiune de odihnă din mij­ l-am prezentat zilele trecute, tea or fi vrVid să se spele
irofcsorului tă, pînă în prezent cosin- vedem cum se efectuează locul arcjlui carpatin. Am de păcatul minciunii —, o
Umbrele a plecat cu cheia de la ca­ O sumă derizorie —
ina); GHE- du-se doar 35 ha. Aici transportul şi, mai ales, zis arc ? Merge, pentru că meră poşetă din paiete cu două veţi spune —, dar pentru
:a meeani- vom lua măsuri pentru o cum sînt depozitate fura­ şi el s-a folosit de arcul lui monezi de argint, două car­
(Mincrul). mai bună mobilizare a jele în incinta fermei zoo­ Cupidon in vinătoarea pe ca­ pete, două sticle de afinată 25 de bani, vinzătoarea
cooperatorilor la coasă, în tehnice. Am văzut şire de re o plănuia. Mă rog, a fo­ Foileton şi o umbrelă pliantă, toate Eugenia Sirbu, de la ma­
aşa fel îneît rămânerea în fîn şi grosiere bine clădi­ losit un arc fals, dar oricum, împachetate într-un gea­ gazinul „Fortuna“ din
■XPRES urmă să fie recuperată în te, cu acoperişuri ce nu era o sculă „în temă", la mantan. Poate sticlele de Deva, a reuşit să-şi atra­
cel mai scurt timp. permit pătrunderea apei. să vedem cam cum ar fi afinată să nu le fi împa­ gă oprobriul cumpărăto­
Bine s-a acţionat şi se Ioan Munteanu, preşedin­ putut să înceapă ? „îmi sîn- Ce a urmat, nu mai e de­ chetat ei, pentru că afinata rilor. In loc de 9 lei -
tragerii din acţionează în ce priveşte tele unităţii, ne spunea i teţi simpatică şi aş dori ne­ loc sentimental şi romanţios. era bună ca „apă de git" preţul unul kilogram de
recoltarea fîneţelor na­ — Avem depozitate deja spus să fim prieteni în se­ Credulă pînă aproape de li­ dar n-avem pretenţia a re­ struguri — a încasat 9 lei
turale şi la C.A.P. Bo- 300 tone fîn şi cam tot mitele dincolo de care cre­
34, 33, 44, jurul acesta minunat la Bor- da totul exact aşa cum a şi 25 de bani, plusul fiind,
şorod, unde au fost cosite atîtea grosiere. sec". Nu, e prea direct. Cum dulităţii i se spune altfel, fost.
7, 20, 41, 19, pînă în prezent peste 400 — Mai aveţi fîn de adus să-i spună el ei aşa, hodo- concetăţeanca noastră B.D., chipurile, contravaloarea
ha, C.A.P. Vîlcele şi Gîn- din cîmp ? ronc-tronc, „îmi sinteţi sim­ din Deva, i-a dat lui „Doru" Confruntarea a venit mai pungii de hirtie, a amba­
29, 36, 3. ţaga unde s-au recoltat — --Da. Vreo 80—90 de patică" î Tăiem pe acest cheile propriului apartament tîrziu, cînd borfaşii au fost lajului. Drept era, după
cîştiguri : cîte 200 ha. tone. în cîteva zile. bune „îmi" cu vădite nuanţe po­ după ce escrocul sentimen­ prinşi : „Doru" era Ion Con­ cum am aflat de la ser­
Dacă la recoltat lucrări­ de lucru vom aduce tot sesive. Ce rămîne ? „Sinteţi tal avusese grijă să-i afle şi stantin, tată a trei copii mi­ viciul contabilitate al
nori, condamnat la 4 ani în­
agg—w le merg bine, în privinţa fînul în ferma zootehnică. simpatică şi..." etc. Nu, nu adresa de acasă. I.J.L.F. Deva, ca ambala­
transportului furajelor spre La C.A.P. Strei a fost merge. S-o lăsăm baltă. O După o zi, două, cît le-a chisoare în 1976 pentru 23 jul să intre in preţul de
spaţiile de depozitare re­ cosită a doua oară toată fi început ea, povestea, cum­ trebuit să facă drumul de de furturi, iar „ofiţerul" era
zultatele sînt foarte dife­ suprafaţa cultivată cu va. De continuat a continuat la Borsec la Deva şi retur, Gheorghe Vlad şi el fost vinzare al strugurilor Dar,
rite de la o unitate la alta. trifoi. Furajele au fost „fanţii de Periş", că din Pe- client al penitenciarelor. cum şeful de unitate Ion
iabil pentru Iată cîteva exemple. La âdunate, dar stau de a- ca o dulce beţie de senti­ riş, de pe lingă Bucureşti, Pînă Ia o eventuală recu­ Ghiţoaică a uitat să-şi
1983 : Vre- mente puse în scurtcircuit, ca perare a valorii bunurilor fă­
[eneral caldă C.A.P. Bretea Română şi proape o săptămînă în un murmur de apă în curge­ erau amîndoi, au reapărut avertizeze subalterna asu­
:u cerul va- Bretea Strei s-au trans­ cîmp. Ni s-a spus că se cu chelie. N-a fost greu de cute „mărunţiş" şi irosite pra acestui „amănunt",
itul izolat, portat pînă acum 140 şi, aşteaptă îmbunătăţirea şi re directă către Sîmbăta... adormit bănuielile — dacă or prin barurile bucureştene,
vor cădea Am spus sîmbăta ? Bine zis, fi fost şi acelea - ale lui B.D. fluieră a pagubă. Pen­ in mai puţin de două ore,
aie, însoţite respectiv, 100 tone fîn ce încălzirea timpului. Soco­ căci in murmurul acesta în­ tru speranţă de doi bani şi-a vinzătoarea a reuşit să a-
electrice, tn a fost depozitat cu multă tim că nu trebuie să se şelător şi adormitor al sim­ B.D., căci terenul fusese bi­ goniseascâ 100 de lei,
ele de deal. grijă, adică toată cantita­ aştepte pînă va ieşi soa­ ne pregătit. „Prietenia" cu procurat de peste 12 000 lei
ifla moderat rele, întrucît fînul nu este ţului de prevedere şi măsu­ „Doru" a mai continuat vreo învăţătură de minte. In tot prin valorificarea a 400
lordlc. Tem- tea cosită. La C.A.P. Bo- ră mai multe urmau să se prietenul adevărat este un kg de struguri. Aşteptăm
ime vor fi şorod, Gînţaga şi Ruşi can­ ud decît la vîrful căpiţelor, ducă pe „apa sîmbetei" : două zile, după care el a
i 12 şl 17 titatea adusă în baza fu­ iar şirele se pot construi dispărut împreună cu prie­ om, dar nu în tot omul sta din partea celor in drept
cele maxime rajeră este Insă Infimă în aşa fel îneît furajele încredere, sentimente, de-a tenul său „ofiţerul". un prieten. măsurile impuse pentru
31 de grade.- valma cu ceva bunuri mate­ ION CIOCLEI,
iţă locală pe faţă de cea recoltată. Mo­ ude să fie puse la margi­ Cînd visurile dulci şi spe­ eradicarea unor asemenea
og de servi- tivul ce se invocă în jus­ ne, unde se pot usca, cum riale, acolo în valoare de ranţele de doi bani într-o după o relatare a practici.
nâ). tificarea acestei situaţii am văzut că se procedează vreo... 12 000 de lei. „prietenie sinceră şi de du­ Lt. col. de miliţie
este lipsa de combustibil în alte unităţi agricole. intr-o zi de la începutul rată" au luat sfîrşit, iar B.D. OCTAVIAN STOIC