Page 37 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 37
In întîmpinarea măreţei sărbători
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU
e . m . Deva întregul potenfial
tehnic şi uman - angajat In
SOCIALISMUL Cele 19 200 tone de mi Deva şi Muncel. Aplicarea
creşterea producţiei fizice
nereu cuprifer, 8 300 tone
de minereu complex, 94 acestor metode, precum şi
faptul că în ultimii ani
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA A tone de zinc, 78 tone de mecanizarea a pătruns pu
C O N S I I I cupru, 57 tone de plumb în ternic în abatajele noastre
concentrate, extrase peste
(la mina Deva 95 la sută
plan în 7 luni din acest din producţie se extrage
an, precum şi depăşirile mecanizat) a dus la însem
Anul XXXV, nr. 8 010 VINERI, 12 AUGUST 1983 4 pagini - 50 ban) înregistrate la ceilalţi in nate creşteri ale producti
dicatori economici, menţin vităţii muncii — de la 8
colectivul Exploatării mi tone la 17 tone pe post —,
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI N1COLAE CEAUŞESCU LA ÎNSEMNATE niere Deva pe o poziţie la realizarea ritmică şi de
REALIZĂRI fruntaşă între unităţile de păşirea prevederilor fizice.
CONSFĂTUIREA DE LUCRU DIN 2-3 AUGUST A.C. - LA PRODUCŢIA profil din judeţ şi din ţa Pornind de la sarcinile im
ră, sînt un argument fap
portante ce ne revin din
PROGRAM CONCRET DE ACŢIUNE PENTRU ORGANIZAŢIILE SORTIMENTALĂ tic al preocupărilor unui programele speciale adop
colectiv de muncă dornic
După şapte luni şl o tate de Conferinţa Naţio
DE PARTID, PENTRU TOŢI COMUNIŞTII decadă, colectivele de mun să întîmpine cu rezultate nală a partidului pentru
că de la întreprinderea cit mai bune măreaţa
mecanică Orăştie se pre sărbătoare naţională a po creşterea bazei de materii
prime şi energetice, de la
zintă cu însemnate plusuri
în afirmarea rolului conducător la producţia fizică sorti porului nostru. indicaţiile şi orientările cu
Inginerul Constantin Ni-
mentală. Harnicii construc
tori de maşini din Orăş- chiteanu, şeful serviciului prinse în cuvin ţările tova
al partidului, calitatea muncii tle au reuşit să-şl de producţie, sublinia că re răşului Nicolae Ceauşescu,
asuma
păşească sarcinile
te cu 20 de strunguri SN- zultatele bune obţinute de secretarul general al parti
organizatorice şi politico-educative 320, cu 127 tone de piesa minerii deveni în acest an dului, comitetul nostru de
diferite
cu
turnate,
auto-
utilări şi SDV-uri în va se datorează în principal partid, consiliul oamenilor
este nemijlocit implicata loare de pesle 550 000 lei unei temeinice organizări muncii au adoptat o serie
şl, respectiv, 2G0 000 lei.
CU TOŢI INDICATORII a activităţii în subteran, a- de măsuri tehnico-organi-
DEPĂŞIŢI plicării unor metode mo zatorice menite să asigure
„Trebuie sa acţionăm pentru realizarea obiectivului fundamental derne, de mare randament, în primul rînd îndeplinirea
stabilit de Congresul al Xll-lea privind realizarea unei noi calităţi a Puternic mooilizaţi pen
tru a întîmpina ziua tic în procesul de extracţie, zilnică a planului fizic de
muncii şi vieţii şi trecerea la un nou stadiu de dezvoltare a societăţii 23 August eu realizări bune extracţie, creşterea calită
în producţie, oamenii mun introducerii masive a me
româneşti". cii din cadrul Uniunii canizării şi, bineînţeles, ţii producţiei, în condiţiile
NICOLAE CEAUSESCU judeţene a cooperative reducerii consumurilor de
lor meşteşugăreşti Deva mobilizării exemplare a
raportează importante de întregului colectiv în mun materiale şi energie. In a-
Ideea centrală care stră nea la consfătuirea de nivel nou, să fie pătrunsă păşiri de plan. De la cest sens, am trecut Ia re
începutul anului şi pină în
bate cuvîntarea secretaru lucru : de un spirit revoluţionar prezent, sarcinile la produc că.
lui general al partidului „Acum ne găsim într-o militant, necesar înfăptui ţia marfă şi la prestările — Este vorba — releva organizarea brigăzilor de
rostită la consfătuirea de etapă superioară a con rii neabătute a Programu nelndustrlale au fost în interlocutorul — de apli la sectorul producţie al
deplinite
în
proporţie
de
lucru de la Mangalia este strucţiei socialiste, în care lui partidului, ridicării 101,1 la sută, realizările carea în extenso şi, tot minei Deva. în locul a
ridicarea calitativă a în avem de rezolvat probleme patriei noastre pe noi fiind cu 7,2 Ia sută mai
mari faţă de aceeaşi pe
tregii activităţi organizato hotărîtoarc pentru destinul culmi de progres şi civi rioadă a anului trecut, la odată, perfecţiona rea meto MIRCEA LEPADATU
rice şi politico-educative patriei noastre socialiste. lizaţie, întăririi suverani producţia netă de 101,6 Ia dei de exploatare cu sur
de partid pe o treaptă ca Pornind de la aceasta, este tăţii şi independenţei sale“. sută, la prestări servicii pare în subetaje la minele (Continuare în pag. a 2-a)
litativă superioară, preo necesar ca şi activitatea Studierea atentă a cu- pentru populaţie de 100,7
la sută, la livrări de măr
cupare de primă însemnă partidului, a membrilor de furi la fondul pieţei de
tate a partidului nostru partid să se ridice la un (Continuare in pag. a 2-a) 107,9 la sută, iar la desfa Expoziţia anuală
cerea mărfurilor cu amă
în etapa actuală. nuntul de 100.9 la suta.
Fundamentînd _ şi adop- de moDilă Deva — 1983
tînd obiectivul strategic al 1 000 DE UMBRELE
etapei actuale — trecerea PESTE PREVEDERI Ieri, la Sala sporturilor pliante pentru grădini.
României în stadiul de ţară Mobilizmdu-se exemplar din municipiul Deva, s-.a Se află aici, reunite,
mediu dezvoltată — Con în producţie, oamenii mun deschis expoziţia anuală o parte din produsele
gresul al Xll-lea al parti cii de Ia Secţia de bunuri de mobilă Deva — 1983, executate în cele» cinci
metalice Brad continuă şi
dului a elaborat, în ace în acest semestru să ob organizată de întreprinde secţii de tîmplărie ale
laşi timp, un ansamblu de ţină realizări bune la in rea de prelucrare a lem întreprinderii, rod al gîn-
mijloace şi pîrghii de fac dicatorii de plan. In luna nului. dirii colectivului de pro
iulie, colectivele de aici au
tură economică, organiza reuşit să-şi depăşească pre Numeroşii vizitatori pre iectanţi condus de ing.
torică, politico-educativă vederile de plan la produc zenţi au apreciat calita Leontina Teodorescu, al
şi socială care din punct ţia marfă cu peste 70 000 tea execuţiei, linia este măiestriei şi priceperii
la
Iei,
producţia
de
de vedere al acţiunii, per umbrele, cu 1 000 do tică şi nuanţele elegante maiştrilor şi meşterilor
formanţei şi finalităţii să bucăţi, iar la truse de ale unor garnituri şi piese tîmplari de la prototi
întrunească însuşiri supe traforaj sarcinile au fost separate expuse in holul puri, ca Ioan Botici, Ioan
rioare, ansamblu cunoscut îndeplinite integral. Printre mare al sălii, ca vitrine Nemeş, Zsok Francisc,
cele
echipe
mai
harnice
sub imperativul noii cali care şi-au adus o contri le „London" şi „Toni“, Petru Rusu, Dorel şi Leti-
tăţi. buţie importantă la obţi bufetul „Opal“, comoda ţia Iancu, Stanca Rusu.
nerea acestor plusuri se
Subliniind această exi numără cele conduse de „Edwin“, rama oglindă La expoziţie au fost
genţă majoră, secretarul Zoe Motan, Florica Cioară, „Saphir“, cuierele „Mal invitate, pe lingă între
general al partidului spu- Doina Martin, Ioan Fărău ta", fonodiscoteca „Bri- prinderile comerciale din
şi altele.
# - - ... lon“, bibliotecile „Nancy" judeţ, şi cele din judeţe
şi „Belvedere". De ase le limitrofe — Alba, Gorj,
menea, a trezit interesul Sibiu, Caraş-Severin, A-
CAMPANIA AGRICOLĂ Di publicului mobilierul cu rad, Timişoara, Bihor —
elemente sculpturale şi în vederea încheierii de
furnir de nuc sau ma- contracte şi prezentării
hon, ca biblioteca „No unor sugestii şi propu
în majoritatea coopera perioada de iarnă din sur rma", camerele combina neri din partea cumpă
tivelor agricole de produc Mobilizare activă la se proprii şi că se vor lua te „Corvinul" şi „Belve rătorilor, în scopul exe
ţie şi la A.E.I. Vaidei măsuri pentru urgentarea dere", în cîte două va cuţiei, pe viitor, şi a
din cadrul C.U.A.S.C. Geoa- transportării finului la riante, dormitorul „Jeni" aitor tipuri şi modele de
giu, ca urmare a bunei cositul tinetelor, la strînsul C.A.p Romoşel. La C.A.P. din categoria mobilei stil mobilier, cit mai practice
organizări a activităţii şi Vaidei a fost terminat şi extra, ca şi camerele şi utile. Expoziţia va fi
a folosirii din plin a mij dat în folosinţă un fînar pentru tineret „Suzana" deschisă pină Ia 19 au
loacelor şi a forţei de şi depozitarea furajelor cu o capacitate de 200 tone şi „Rusca", scaunele gust a.c.
muncă, a timpului bun care asigură condiţii din
de lucru, s-a terminat nat, transport şi depozitat graficul de mai sus, cosi cele mai bune pentru păs
In aceste zile cositul s-au organizat formaţii tul fîneţelor naturale s-a trarea furajelor şi evită
fîneţelor naturale şi coasa mixte de cooperatori şi încheiat. Aceste unităţi au pierderile şi risipa.
a doua la furajele cultiva mecanizatori, folosindu-se terminat şi coasa a doua Toate cele trei coopera
te, iar mari cantităţi de tractoarele cu remorci şi la furajele cultivate, iar tive agricole de producţie
fînuri au fost puse la adă atelajele cu tracţiune ani acum dau zor cu transpor ale comunei Geoagiu —
post la fermele de c.nimale. mală. în graficul de mai tul şi depozitarea finului. Aurel Vlaicu, Geoagiu şi
La recoltat s-au folosit co- jos prezentăm situaţia la Este de remarcat că în de Cigmău — au terminat co
sitorile mecanice şi echi cosit şi depozitat, pe uni pozitele A.E.I. Vaidei se situl fîneţelor naturale, pa
pe de cosaşi, iar la adu- tăţi, Ia data de 10 august! află la ora actuală, pe lin jiştilor cultivate şi a doua
gă cele peste 400 tone fî coasă la trifoliene. ,Astfel,
nuri, mai bine de 1 000 to la Geoagiu se află acum în
Unit. agricolă Supraf. de fineţe Cosit ", Depozitat ne siloz şi aproape 400 tone depozite peste 400 tone, la
(ha) • (ha) (toue) paie. La C.A.P. Romos şi Aurel Vlaicu peste 300 tone,
C.A.P. Geoagiu 100 100 435 Romoşel se cosesc acum ul iar la Cigmău aproape 200
C.A.P. A. Vlaicu 80 80 310 timele hectare de fineţe tone. în aceste zile, cu for
C.A.P. Cigmău 21 21 193 naturale. Dar la Romoşel ţele de care dispun, aceste
C.A.P. Romos 222 215 365 s-a rămas în urmă cu unităţi, vor strînge şi pu
C.A.P. Pişchinţi 16 16 113 transportul, mai mult de ne la adăpost întreaga pro
C.A.P. Romoşel 369 300 138 200 tone de fînuri aflîn- ducţie de nutreţuri. In a-
C.A.P. Vaidei 77 77 157 du-se pe cîmp. Am reţinut, cest fel se asigură peste tot
A.E.I. Vaidei 295 295 425 din discuţia purtată cu condiţii corespunzătoare
primarul comunei, că toa pentru hrănirea întregului
te cooperativele agricole îşi efectiv de animale — bo
I.M.
în cooperativele agrico Pişchinţi şi A.E.I. Vaidei vor asigura în acest an fu vine şi ovine — în perioa (dreapta), Orăştie. Şeful un atelierului sculărie, Mihai Grancea
automat
a
care
realizat
a
dispozitiv
fost
le de producţie din raza —, asa cum se poate ve rajele de care au nevoie da de iarnă. adaptat la strungr şi duce ia creşterea productivităţii şl ca
comunei Romos — Vaidei, dea din datele cuprinse în pentru hrana animalelor in N. BADIU lităţii pieselor fără supravegherea permanentă de către om.