Page 38 - Drumul_socialismului_1983_08

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 01(

Oraşul este al tuturor locuitorilor săi. In afirmarea rolului FR1
conducător al partidului EL
Cu participarea lor el poate fi mereu mai frumos 15.00 Telex
(Urmare din pag. 1) tîndu-se ca o pirghie esen­ 15,05 Să re?
— Dacă ar trebui, tova­ ne-am bucurat în acest an vîntării secretarului gene­ ţială a realizării noii cali­ ■nX
tăţi. De aceea, în cuvîn-
Emisii
răşe prim-vicepreşedinte, Convorbire cu tovarăşul M1NICĂ NEAGOE, de mult sprijin din partea ral al partidului relevă tarea secretarului general 15.30 germai
să caracterizaţi ce înseam­ prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv întreprinderilor şi institu­ cu pregnanţă faptul că al partidului au caracter 17,25 Trager
nă Deva anului 1983, cum al Consiliului popular municipal Deva ţiilor şi a asociaţiilor de noua calitate se impune de prioritate absolută ac­ 17.35 La vo
aţi face-o ? locatari. Aşa au fost po­ ca nevoie absolută de ţiunea conjugată, bine or­ pentru
— Aş spune că muncim nătăţeşte alimentarea cu lucruri nepuse la punct, a- sibile de realizat toate a- perfecţionare a muncii, cu auto
şi trăim într-un oraş care apă. Pentru întreţinerea tît în ceea ce priveşte opti­ menajările de pe linia de toate pîrghiile sale — ganizată, pentru creşterea 17,50 1 001 d
productivităţii muncii, pro­
a cunoscut una dintre cele străzilor şi zonelor verzi şi mizarea alimentării cu apă centură, de pe bulevardul competenţă profesională, movarea progresului teh­ 20.00 Tcleju:
mâi spectaculoase ascen­ pentru salubrizarea oraşu­ potabilă sau cu căldură, Decebal, din cartierele mai cunoştinţe politico-ideolo- nic, îmbunătăţirea calită­ 20,20 Spirit
denţe ; un oraş de 12 000 lui statul cheltuieşte anual cît şi în ceea ce priveşte noi sau mai vechi. Iuţionc
de locuitori în 1948 şi de peste 7 milioane lei. curăţenia şi ordinea sau Avem un fond locativ pro­ gice, practică, etică, răs­ ţii produselor, dezvoltarea 20.35 Cînteci
pundere socială etc. —,
84 000 în 1983 ; un oraş — Să revenim, tovarăşe întreţinerea fondului loca­ prietate de stat bogat şi în raport nemijlocit cu bazei naţionale de materii 20,45 Cadrai
prime şi energetice, creş­
despre a cărui industrie, prim-vicepreşedinte, la a- tiv. Nu este o scuză pen­ pus în întregime la dispo­ complexitatea şi celelalte terea eficienţei investiţii­ 21,10 Film e
mea t
în urmă cu 15 ani, se pu­ cel deziderat — oraşul în tru asemenea stări de lu­ ziţia locuitorilor oraşului. dimensiuni ale obiectivelor lor, a acumulărilor, redu­ 22.30 Tcleju
tea vorbi foarte puţin, dar egală măsură al tuturor lo­ cruri, dar am dori să afle Sînt casele noastre. Dar nu
care astăzi produce mine­ cuitorilor săi. L-am numit locuitorii oraşului că le toţi se comportă faţă de şi sarcinilor cuprinse în cerea mai accentuată a
reuri complexe şi energie deziderat pentru că, "deo­ cunoaştem şi că le avem ele ca faţă de propria ca­ documentele de partid şi consumurilor materiale şi
de stat.
de timp, asimilările, recu­
electrică, ciment şi prefa­ camdată, vrem-nu vrem, în atenţie pentru rezolva­ să. Se cheltuiesc sume într-o astfel de elabo­ perarea, recondiţionarea şi M M
bricate, ţesături de mătase trebuie să constatăm că nu re. mari pentru a asigura con­
şi bunuri alimentare într-o tinuitatea funcţionării in­ rare adîncă sînt vizate refolosirea unui volum
BUCURE!;
largă gamă sortimentală ; stalaţiilor interioare de ca­ trăsături definitorii ale sporit de materiale, piese dioprogram
un oraş a cănii expansiu­ CONSILIUL POPULAR - iMPREUNÂ CU OBŞTEA, nalizare şi aceasta din cau­ eficienţei muncii de partid, de schimb şi subansamble La ordincc
ne demografică cunoaşte za folosirii fără pic de gri­ precum capacitatea de a — în industrie şi investiţii, cultura ; 7,
un proces de stabilizare P E N T R U O B Ş T E jă de către unii locatari a aborda problemele cele mai creşterea producţiei agri­ 7,30 23 Augi
vista prese
relativă şi care aparţine în acestor instalaţii. importante, cheie, ale pro­ cole vegetale şi animalie­ melodiilor;
egală măsură tuturor lo­ ducţiei materiale, vieţii de re, a ponderii zootehniei, ştiri ; 9,05
cuitorilor săi. toţi cei 84 000 de locuitori Şi acum despre dezide­ Aş dori să se ştie că da­ partid, activităţii politico- realizarea programelor ce cultătorilor:
— în cuvinte puţine aţi ai oraşului fac dovada că ratul nostru. Cred că este că ar trebui să facem nu­ educative, sociale, de auto- vizează folosirea raţională Ştiri; 10,05
10,25 Atlas
reuşit să spuneţi mult au înţeles pe deplin că necesar să combatem cu mai ou muncă plătită în­ aprovizionare teritorială a terenurilor — în agri­ Partidul, ii
despre Deva. între altele societatea le-a pus la dis­ toate mijloacele o anumită treţinerea zonelor verzi, etc., perseverenţa, tenaci­ cultură etc. Buletin dc
aţi adus în discuţie un poziţie o mulţime de ele­ concepţie potrivit căreia curăţenia pe străzi şi alei, tatea în înfăptuirea hotărî- Noua calitate în domeniul sa ştiu f 1
12.00 Buleti
deziderat — oraşul în e- mente ale vieţii civilizate, locuitorii unui oraş nu salubrizarea oraşului, ar fi rilor de partid, a legilor vieţii de partid acţionează Dc toate p
gală măsură al tuturor ce­ de confort şi că, în conse­ poartă răspundere colectivă nevoie de multe milioane ţării, cultivarea şi stimu­ în sfera sporirii rolului tii; 12,30 D
clorului; 12
lor 84 000 de locuitori ai cinţă, au, faţă de folosirea şi individuală pentru or­ de la buget. Nu ne putem larea răspunderii în rea­ conducător al partidului, ră Radio-]
săi. Pentru ei s-au con­ acestora, o seamă de obli­ dinea şi curăţenia sa. în permite aceasta pentru a lizarea sarcinilor, încura­ al tuturor organelor şi or­ 1 la 3 ; 15,
struit în anii socialismului gaţii legale sau civice. acest scop fac apel la pre­ contracara indiferenţa uno­ jarea iniţiativei, a spiri­ ganizaţiilor sale, în toate 10.00 Buleti
zeci de mii de apartamen­ — în aprecierea acestei vederile Legii 10/1982 cu ra. Legea ne-a venit în tului novator, a curajului domeniile, subordonării mai Radiorefiec
coral; 16,41
te, 20 000 mp spaţii comer­ stări de lucruri aş dori să privire la obligaţiile con­ ajutor şi o vom aplica cu schimbării, mobilitatea or­ active a întregii munci conomice;
ciale, alte spaţii de servi­ pornesc de la faptul că siliilor populare, ale uni­ fermitate. Mai e nevoie ganizatorică, sprijinirea şi organizatorice şi politico- ştiri; 17,05
re, unităţi sanitare şi mul­ fiind un oraş în continuă tăţilor socialiste şi cetăţe­ însă de opinia colectivită­ promovarea activă a devo­ educative înfăptuirii neabă­ 17,45 Inter;
te altele care constituie extindere, atît în ceea ce nilor. Ea stipulează obli­ ţii, de creşterea răspunde­ tamentului real, profund tute a obiectivelor şi sar­ populară;
20.00 Radii
zestrea edilitară a unui priveşte construcţiile noi gaţii de îndeplinirea căro­ rii civice a fiecărui locui­ — valori intrinseci ale spi­ cinilor economico-sociale, zi intr.o <
oraş de aceste dimensiuni. cît şi în ceea ce priveşte ra s-a ţinut seama cînd tor. Şcolile, organizaţiile ritului revoluţionar. creşterii răspunderii în jurnal; 23,(1
— Pentru aceiaşi 84 000 funcţionalităţile sale — re­ s-au alocat de la buget de pionieri şi de tineret Noua calitate nu este o muncă, întăririi spiritului chctarii“ c
(sclecţiuni)
de locuitori s-au construit ţele stradale, de apă, ca­ fonduri pentru o seamă de ar putea asigura mai bine noţiune abstractă, ci o critic şi autocritic, a com­ stop muzic
fabrici de produse lactate nalizare, telefonie, electri­ lucrări ce ţin de toaleta- în perspectivă acest dezi­ exigenţă de primă însem­ bativităţii şi exigenţei,
şi produse de panificaţie, citate etc. — nu am putut rea, de înfrumuseţarea o- nătate pentru înfăptuirea promovării unui stil de forme. -ie
se construieşte o uzină de menţine în permanenţă o- raşului. Obligaţiile se re­ derat. Numai prin contri­ obiectivelor mari adoptate muncă suplu, dinamic, tualitatea î
utilaj minier spre a le crea raşul la gradul de curăţe­ feră la întreţinerea de că­ buţia permanentă a locui­ de partid. între cerinţele viguros, perfecţionării con­ Vatră de
Emisiune i
noi locuri de muncă, se nie şi de ordine cum am tre cei nominalizaţi prin torilor săi, un oraş poate sale şi spiritul revoluţionar trolului şi a eficienţei lui. Iară pre
termofică oraşul de la ter­ fi dorit. Dînd atenţie mai lege a curăţeniei pe unele fi mereu frumos şi curat. există, practic, o relaţie Altfel spus, exigenţele Stan ; 18,4
mocentrala Mintia, se mare conturării zonelor străzi şi alei, la amenaja­ de interdependenţă, de in­ şi sfera de cuprindere a nesc. Pi
construieşte spital, piaţă nou sistematizate, în zonele rea şi întreţinerea zonelor Convorbire consemnată de fluenţare reciprocă, spiri­ noii calităţi sînt univer­ dezvoltare!
judeţul
Ti
agroalimentară, se îmbu- mai vechi au mai rămas verzi. Aş vrea să arăt că ION CIOCLEI tul revoluţionar manifes- sale. muri pei
dv. ; 19,
cu artele.
tivă a
întregul potenţial tehnic şi uman- La Fabrica de încălţăminte Hunedoara trebuie centru
angajat in creşterea producţiei să sporească preocuparea colectivului de muncă j:in
(Urmare din pag. 1) gur om, producţia a 6 oa­
meni într-un schimb. DEVA: i
Un rol important în de­ pentru realizarea sarcinilor de plan diamantul
letin de I
10—18 formaţii, cîte aveam marajul bun pe care mi­ HUNEDOA
în anul trecut (formaţii nerii din Deva l-au avut în zat — sînt alte cauze ale (Flacftra);
mici din punct de vedere acest an, în menţinerea u- După cum a fost prezen­ tălpuit, preciza că se cam vin maiştri, cadre de con­ neajunsurilor noastre” — derurgistul
frontul dc
numeric, care aveau pro­ nei atmosfere de responsa­ tată în darea de seamă si­ repetă planurile de măsuri ducere şi ne anunţă că nu arăta, la rîndul său, şefa I-U (Arta)
tuaţia economică a Fa­
bleme în ceea ce priveşte bilitate şi dăruire în mun­ bricii de încălţăminte Hu­ de la o adunare generală avem suficienţi oameni... compartimentului C.T.C., tren (Con
menţinerea unor ritmuri că l-au avut organizaţiile la alta, că măsurile nu sînt calificaţi. Se repetă de TROŞANl:
înalte de lucru), am con­ de partid, comuniştii, în nedoara — depăşiri valo­ transpuse în întregime în mult timp acelaşi lucru. inginera Valeria Pop. frontul dc
I-II
(Unir
stituit două brigăzi com­ jurul cărora s-a strîns şi rice la producţia marfă, practică sau se aplică Oare şi-a pus cineva în­ Consemnăm şi opinia Vir- în acţiune
plexe, puternice, compuse a acţionat întregul colec­ netă şi la beneficii Şi doar superficial, fără finalitate. trebarea cum se desfăşoa­ giniei Işfan, care arăta că LUPENI:
din aproximativ 70 de tiv. De la Cornel Gros, o mică... nerealizare la Cauzele care au generat ră cursurile de pregătire neajunsurile din primul ri T T Vir; i
C.
membri fiecare. în fruntea secretar adjunct al comi­ producţia fizică (16 000 pe­ aceste neajunsuri trebuie profesională, dc calificare, semestru se reflectă nega­ ccamrul);
lor am numit pe doi din­ tetului de partid al exploa­ rechi pantofi) — rezulta că tiv şi în situaţia economi­ Puma (Mi
tre cei mai buni brigadieri tării, am aflat cîteva din singurele greutăţi cu care că a unităţii. Deşi în da­ SA : La
(Muncitori
ai noştri — Iulian Doţa şi măsurile aplicate, cu bune se mai confruntă unitatea ADUNĂRILE GENERALE rea de seamă se arăta că Despărţire.
Gheorghe Aprcotesei — rezultate în producţie, mă­ sînt cele generate de neli- ALE OAMENILOR MUNCII - au fost obţinute rezultate (Retezatul)
mineri cu multă experien­ suri ce au izvorit tocmai vrarea la timp şi în canti­ bune la indicatorii de efi­ rea Vlaşir
ORA
şic);
ţă, bine pregătiţi profesio­ din rîndul organizaţiilor de tăţi suficiente a materiilor EXPRESIE A AUTOCONDUCERII cienţă (?), totuşi nu se poa­ nopţii (Pa
nal, buni organizatori. în bază, dovedind spiritul de prime. MUNCITOREŞTI ÎN ACŢIUNE te vorbi de o situaţie fi­ fricanul —
acest fel a crescut forţa iniţiativă al comuniştilor, Participanţii la dezbateri­ nanciară corespunzătoare, cura); GE(
de urs (C
de acţiune a brigăzii, s-a implicarea lor conştientă le din cadrul adunării ge­ fiind necesară solicitarea HAŢEG:
întărit ordinea şi discipli­ în problematica economică, nerale a oamenilor muncii unui credit pentru reface­ 40 de hoţ
na, brigadierii îşi pot con­ în conducerea şi organi­ au abordat însă şi alte rea capacităţii de plată... (Dacia);
timbanc
duce şi organiza mai bine zarea producţiei. Astfel, în aspecte din activitatea uni­ Acest deficit de mijloace CALAN: I
activitatea, începînd de la urma propunerilor din a- tăţii, unele în contradic­ ■financiare s-a creat şi da­ seriile I-I)
aprovizionarea tehnico-ma- dunările generale, persona­ ţie cu opiniile consiliului torită stocurilor mari de ră); SIME
terială pînă la repartizarea lul de la activitatea de în­ oamenilor muncii, confir- materii prime şi materiale. pentru ri
ILTA:
E
oamenilor pe schimburi şi treţinere şi reparaţii a fost mînd faptul că la nivelul Pentru redresarea financia­ Sam — si
lucrări. repartizat concret pe locuri acestuia, după realizarea ră a fabricii este necesar na); GIIE
mecanicul
în legătură cu perspec­ de muncă şi utilaje, au fost cîtorva indicatori de plan, a se analiza în profunzi­ norul).
tivele viitoare ale produc­ organizate depozite inter­ se observă un fenomen de me de către toţi factorii
ţiei minei Deva, inginerul mediare de explozibil în automulţumire, o lipsă de competenţi stocurile de
■ Serghie Niţă, şef secţie subteran, pentru a se u- fermitate în analizarea materii prime şi materiale.
mină, sublinia atenţia ce tiliza mai eficient, timpul multor neajunsuri. Fap­ Dar oare este suficientă
se acordă aici activităţii de lucru. De asemenea, tul că au fost ridicate multe doar analiza ? — ne între­
de pregătiri şi urmarea a- comuniştii nu fost cei care probleme de către vorbi­ băm. De cîţiva ani se tot Timpul
cestui fapt: peste 500 ml au iniţiat acţiunile de re­ tori demonstrează că la analizează, iar stocurile azi, 12 a
fabrioa de încălţăminte nu
Fabrica de încălţăminte Hunedoara, linia dc tras-lălpuit-
depăşire de plan de la în­ cuperare a lemnului de finisat. Formaţia de îmbrăcat tocuri manual. Printre frun- supranormative ocupă spa­ mea va f i
moaşă,
ceputul anului la pregă­ mină şi armăturilor din s-a acţionat cu toate for­ taşo se numără şi Ilona Tăuncan, Elena Lcovcanu şi Elisa- ţiile de depozitare, grevea­ Izolat \
tiri. Realizările bune din galeriile vechi sau din cele ţele pentru rezolvarea lor. beta Szabo. ză balanţa economică a slabe de j
descărcări
domeniul respectiv, subli­ ce urmau a fi surpate. Nu­ Subliniem, de asemenea, unităţii. va sufla i
nia interlocutorul, au fost mai în acest an s-au re­ că participanţii la dezba­ căutate otît în lipsurile ce cine sînt lectori la aceste Considerăm că în aceas­ le intensi
posibile prin îmbunătăţirea cuperat şi refolosit peste teri n-au căutat vinovaţi persistă la pregătirea fa­ cursuri şi, mai ales, ce se tă unitate se simte nevoia 45 Itm/oră
externi pentru neajunsuri­
tehnologiei de lucru la puş- 300 îrţp lemn de mină. Iar le interne. Ei au arătat în bricaţiei, în slaba preocu­ predă. Aici este cazul să îmbunătăţirii substanţiale peraturile
cuprinse
earc şi perforare şi stabi­ printre cei care se dove­ ce mod, cu ce greutăţi s-a pare a conducerii secţiilor acţionăm. La aceste cursuri a actului autoconducerii şi grade, i
lirea tehnologiilor opti­ desc de multă vreme a fi desfăşurat procesul de pro­ de producţie, a maiştrilor accentul se pune mai mult autogestiunii economico-fi- între 27
me, în funcţie de con­ oameni de bază ai exploa­ şi brigadierilor pentru res­ pe însuşirea unor noţiuni nanciare. încă nu pretu­ Izolat mai
tării se numără, fără în­ ducţie în primul semestru
diţiile de zăcământ,- care al anului, cum au fost pectarea tehnologiei, cît şi teoretice şi aproape deloc tindeni fiecare om al mun­ La mur
să ducă itu doar la creş­ doială, comuniştii losif folosite şi întreţinute mij­ în slaba pregătire a unor practice, mlzîndu-se pe cii sau cadru de conduce­ general fi
Belea, Ilie Mihai, Vasile muncitori. re are imaginea clară a- nul tempi
terea productivităţii, ci şi Damian, Nicolae Petrescu, loacele de producţie, cum şi faptul că producţia va fi alocuri
Ia reducerea costurilor. A- loan Rad, Tudor Zaliaria, cu ce rezultate s-a acţio­ în fabrică se deschid aceea care îl va califica supra a ceea ce înseamnă de ploaie,
cărcări el
mintea în acest sens insta­ Gheorghe Marcu, loan nat pentru utilizarea judi­ mereu cursuri de califi­ pe muncitor”, apărarea şi dezvoltarea sufla mc
care, de perfecţionare a
laţia pneumatică de con­ Dcndiu, Anton Ghirosa, cioasă a timpului de lu­ calificării. Inginerul şef al „Calificarea sumară, lu­ proprietăţii socialiste, asu­ Intensifică
pra modului în care ei
fecţionat buraj, cu ajuto­ loan Văduva, Vasile Cri- cru şi a foiţei de muncă. unităţii Dumitru Mîncu crul în salturi, goana după înşişi se implică în aceasta. rată, pini
din nord.
rul căreia într-o oră se şan, Anton Biesalc, losif Maistrul Costică Grădi­ arăta i „După ce se închi­ producţie fizică — alunei Serviciu 1
realizează, de către un sin­ Dolinger şi Mircea LUchian. narii, de la linia de tras- de un ciclu de pregătire cînd planul nu este reali­ v- DORIN CORPADE