Page 41 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 41
în cadrul I.M. Barza,
sectorul Musariu II este
unul dintre cele mai im
portante in ce priveşte
producţia de minereuri.
„In colectivul nostru —
sublinia inginerul Nicolae
Dineş, şeful sectorului -
minerii din raionul 150-
180 m îşi aduc lună de
lună o contribuţie impor
tantă la realizarea planu
lui de extracţie".
Care sint argumentele
acestei afirmaţii? Le aflăm
de la şetul de raion,
subingmerul Mircea Groza,
care ne prezintă realiză
rile colectivului in perioa
da trecută din acest an.
Este suficient să amintim
despre cele peste 1 400
C.S. Hunedoara. Oţelăria electrica nr. 2 — unitate modcr- tone de minereu extrase
na, realizată în perioada marilor împliniri socialiste._________________
suplimentar, despre cei
aproape 150 ml săpaţi
CUVTNTAREA TOVARĂŞULUI peste plan la pregătiri şl
ÎN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI j deschideri, despre econo
NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA misirea a 15 mc lemn de
mină, 400 m şină ferată,
DE LUCRU DIN 2-3 AUGUST A.C. - NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU J 350 m conductă apă-aer,
120 bucăţi traverse şl 40
PROGRAM CONCRET DE ACŢIUNE PENTRU bucăţi capete detaşabile
Jurnalul întrecerii socialiste de perforator, pentru a
ne da seama că minerii
ORGANIZAŢIILE DE PARTID, PENTRU de la raionul — 150 —
Cinste fruntaşilor în muncă 180 m s-au angajat pu-
TOŢI COMUNIŞTII
Bilanţul perioadei ianuarie — iulie 1983 În subteran, între
Spiritul revoluţionar în muncă -
Acţionînd cu toată fer
s mitatea pentru înfăptui dar şi a indicatorilor de \ două orizonturi
eficienţă, fapt ce a per- i
exigenţă de maximă generalitate, î rea hotărîrilor şi măsu mis unor colective mun- ?
rilor adoptate de plenara
citoreşti — care s-au pre- *
ternic şi cu răspundere in
ocupat stăruitor de apro- ^
componentă organică a î C.C. al P.C.R. din 29—30 vizionarea tehnico-mate-1 muncă, dorind să intîm-
iunie a.c. şi de Marea A-
dunare Naţională, privind rială şl de livrarea ope- ’ pine ziua de 23 August
comportamentului comunist dezvoltarea continuă eco- rativă a produselor către \ cu rezultate cit mai bune
in producţie.
nomico-socială a patriei
şi creşterea nivelului de beneficiari, de organiza- ^ Ce stă la temelia aces
rea temeinică a activită
trai material şi spiritual ţii pe întregul flux al ' tor realizări ? „Faptul că
„Partidului nostru îi revine marea răspundere al poporului, oamenii producţiei — să se si sintem un colectiv puter
de a ridica spiritul revoluţionar de luptă al l muncii hunedoreni şi-au tueze în continuare în. nic, bine închegat - ne
întregului popor, de a conduce naţiunea noastră intensificat preocupările primele rînduri ale în-' răspunde subingmerul Ioan
în noile condiţii istorice, de a asigura triumful şi eforturile în producţie trecerii socialiste ce se \ Leaha, şei de revir —,
comunismului în România !". în luna iulie, amplificînd desfăşoară în cinstea mă- l că din cei peste 230 de
rezultatele bune obţinute
oameni ai muncii din ra
reţei sărbători naţionale 5
în primul semestru al a- a poporului nostru de la \ ionul nostru aproape 80
NICOLAE CEAUŞESCU nului, pentru a cinsti 23 August. 4 la sută sint comunişti
cum se cuvine apropiata nergetlcă, chimie —, în Dar iată cum se prezin- ? bine pregătiţi profesional
( sărbătoare naţională a celelalte sectoare ale pro
Partidul Comunist Român partidului, făurirea socie poporului român. ducţiei materiale s-a dat tă clasamentul hărniciei 1 şi politic, care catalizea
şi-a asumat conştient mi tăţii socialiste multilateral în domeniile de bază o atenţie sporită realiză şi al abnegaţiei muncito- \ ză energiile întregului co
siunea istorică de a con dezvoltate şi înaintarea ale economiei judeţului rii ritmice a sarcinilor de reşti, revoluţionare, pe i lectiv".
duce poporul în lupta pen spre comunism cer ca fie — minerit, metalurgie, e- plan fizice, sortimentale. cele şapte luni ale a nu- / Cine sint minerii de la
tru înfăptuirea revoluţiei care comunist să munceas lui. \ raionul - 150—180 m ?
şi construcţiei socialiste, că, să lupte şi să trăiască I. INDUSTRIE • In activitatea de extracţie şi prepa- J Sint oameni din Jara
aşezînd-o pe fundamentele în spirit revoluţionar !“. • în activitatea de exploatare şi prepa rare a minereurilor : ţ Zarandului, moţi zărăn-
materiale ale societăţii ro Ce înseamnă aceasta ? rare a cărbunelui : Locul I: E.M. Deva — 832,2 puncte ; 4 deni şi mineri aurari din
mâneşti, aceasta reprezen- înseamnă ca fiecare dintre Locul I : I.P.C.V.J.^Petroşani — 2299,4 Locul II : I.M. Hunedoara — 766,2 ? oraşul Brad şi din satele
tînd expresia celei mai noi să abordăm exigenţa puncte ; puncte; i dimprejur. Mulţi dintre ei
înalte conştiinţe revoluţio şi trăsăturile sale în con Locul II: E.M. Cîmpu lui Neag — Locul III: I.M. Barza — 608,1 puncte. \ au meseria „in singe",
nare. formitate cu cerinţele spe 1796 puncte ; au moştenit-o, prin tradi
întreaga operă construc cifice ale etapei pe care o Locul III: I.M. Petrila — 318,9 puncte. (Continuare în pag. a 3-aj | ţie, de la părinţii şi bu
nicii lor. Oameni care,
tivă, condusă de partid, străbatem. înseamnă să în după ce ies la lumină din
are în toate detaliile sale, ţelegem — aşa cum remar galeriile şi abatajele sub-
prin proporţii şi adîncime, că pe drept cuvînt secreta pămintene, merg acasă şi
cel mai profund caracter rul . general al partidului s \ lucrează pămîntui, dove-
revoluţionar. De aici de — că lupta revoluţionară \
curge în modul cel mai fi nu s-a încheiat odată cu dindu-se fot atit de buni
resc ideea că naturii revo răsturnarea claselor asu agricultori, pe cit sînt
luţionare a proceselor eco- de bum mineri. De aceea,
pritoare şi cucerirea pute in încheierea rindur'lor
nomico-sociale pe care le rii. Aceasta, deşi foarte noastre, ne facem o da
traversăm trebuie să-i co torie din a-i aminti pe
importantă, a fost doar o
respundă şi fizionomia co etapă, care, în fapt, a des ciţiva dintre cei mai buni,
muniştilor, a tuturor oame pe şefii de brigadă Sabin
chis cîmp şi mai amplu, Benea, Vasile llea, Ioan
nilor muncii participanţi
în forme noi, luptei revo Groza, Trandafir Benea,
la grandioasa operă de fău Visalon Muntean, Ioan
luţionare. Etapele care
rire a societăţii noi. s-au succedat, cea în care Mandula, Petru Bunea,
De aceea, în cuvîntarea Aurel Martin, Troian Poe-
acţionăm în prezent şi cu nar, Nicolae Gheaţă şi
rostită la consfătuirea de
atît mai mult cele viitoa Ioan Păşcău — oamen
lucru de la Mangalia, tova re, au pus şi pun în faţa pentru care verbul a trăi
răşul Nicolae Ceauşescu este sinonim cu a munci
partidului — şi cînd spu-
subliniază cu deplin temei : ADRIANA BENEA
„înfăptuirea Programului (Continuare în pag. a 3-a) I.M.H. Secţia Teliuc. Brigada lui Aurel Marin caş lucrează la cariera Tcliuc, frun
taşă pe luna iulie, se menţine şi in prezent cu realizări bune. corespondentă
în toate cele cinci ferme tre fruntaşii în muncă st
ale Asociaţiei economice de numără muncitorii din e-
stat şi cooperatiste horti chipa condusă de Nm
cole Deva, care cultivă cu CAMPANIA AGRICOLA DE VARA Mănută.
legume-verdeţuri o supra Activitatea din ferma d>-
faţă de aproape 500 ha, se solarii, fermă condusă de
munceşte cu hărnicie la ing. Li viu Ardean, este
întreţinerea culturilor, la Activitate permanentă, susţinută, la întreţinerea, deosebit de fructuoasă, a-
recoltarea, sortarea şi livra tît în ce priveşte modul de
rea produselor către pieţe întreţinere a culturilor, cît
le şi centrele de desfacere şi în ce priveşte recoltarea
din oraşele judeţului. în recoltarea si livrarea lenumeior şi valorificai-ea producţiei.
timpul raidului-anchetă fă Hărnicia, eforturile colecti
cut în aceste zile în ferme şit şi recoltat. Sistemul ţie din planul anual de 1300 şi dăunătorilor. Echipa lui ne legume şi sînt toate con vului de aici pentru reali
am văzut cum sute de oa irigaţii prin aspersiune tone peste 750 tone de le Nicolae Poienaru asigură diţiile ca planul să fie de zarea planului se concreti
meni acţionează ca la cum funcţionează din plin şi a- gume. buna funcţionare a siste păşit, ca şi anul trecut. zează în cele peste 800 to
părător să ajungă legume sigură apa necesară dez în ferma nr. 3 — unita mului de irigaţii prin as Ne-am oprit apoi la fer ne de legume produse şi
proaspete, de calitate. voltaţii plantelor de pe ce te condusă de ing. Dorin persiune. La prăşit şi re ma nr. 2, unitate condusă 'livrate comerţului. Acum
La ferma nr. 1, condusă le 25 ha culturi succesive, Giura — şi care are în cul coltat lucrează peste 100 de ing. Ioan Făgădaru, un se recoltează şi se livrează
de ing. Georgeta Vlad, în aceste zile s-a terminat, tură 110 hectare, se efec de oameni, din rîndul că de zeci de oameni lucrau zilnic între 10—>5 tone de
mecanizatorii Ioan Doba şi recoltarea celor 15 ha cu tuează lucrările de întreţi rora se evidenţiază cei din la recoltarea şi livrarea tomate, ardei, vinete şi
Alexandru Olaru execută ceapă uscată, cultură la nere la castraveţi, fasole şi echipa Măriei Silaghi. Toa roşiilor, iar alţii la întreţi castraveţi. O contribuţie
acum praşila' a doua la care s-a obţinut o produc varză de toamnă — culturi tă ceapa de pe cele 20 ha nerea culturilor de rădăci- deosebită la obţinerea a-
culturile succesive de fa ţie superioară celei plani succesive care ocupă 30 ha cultivate a fost recoltată noase. Toate cele 100 ha cestor rezultate şi-o aduc
sole, castraveţi şi varză şl ficate. Se recoltează, se — şi se irigă castraveţii şi şi s-au predat la C.L.F. 240 culturi leguminoase promit echipele conduse de Romi-
aplică tratamente pentru sortează şi se livrează zil varza. Ionel Hăncilă şi Ga- tone, cu 40 tone mai mult şi aici 6 recoltă bună. A ţa Topor, Silvia Chircan,
combaterea dăunătorilor la nic roşii de cîmp, fasole vrilă Silaghi fac a doua faţă de plan. Această fer fost recoltată ceapa uscată Lenuţa Sasu, mecanizatorii
varza de toamnă. Oamenii verde, ardei, vinete, dovle praşilă mecanică, iar Petru mă a livrat din cele 1 300 de pe întreaga suprafaţă Ilie şi Remus Momeu.
din echipa condusă de Şte cei şi alte legume. Această Corlăţeanu aplică trata tone plan anual producţie şi la C.L.F. s-au predat
fan Stoica lucrează la pră fermă a livrat pînă acum mentele împotriva bolilor fizică, mai bine de 900 to peste 300 tone legume. în N. BADIU
