Page 42 - Drumul_socialismului_1983_08

mg 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8011
-1'/= . ■ ■ . .

Ş>#;
CONFRUNTĂM etice ■ confruntări etice
m m
11.00 Telex
11,05 Din
Colegii de muncă îl cu­
de grav ? Pentru că orice
Calitatea colectivului dă reuşită muncii noşteau ca pe un foarte abatere de la normele de 11.30 patrie
Cinci
bun meseriaş. Oamenii din convieţuire socială consti­ meni.
gal. l
Despre Emil Jeldujer, di­ te mult vor rodi în tînăra goare cu brazda întoarsă tinuă să sporească. în vii­ oraşul în care trăieşte de tuie o abatere. 11)55 Să ci
rectorul Complexului de livadă, a apărut o seră de şi gata pregătită pentru a torul an, cînd din pîrîul aproape 40 de anT ştiau „Greşeala a fost numai gram
creştere şi îngrăşare a ti­ 360 mp. A fost amenajată primi sămînţa viitoarelor Sibişel vom aduce, pe sub despre el că e un om aşe­ a mea, ne spunea într-o 12.10 resc Ora <
neretului bovin de la Bă- în ideea autoaprovizionării. lanuri, culturi a treia oa­ deal, firul de apă care prin zat, cu familie, un om în discuţie avută recent, 13.00 La sl
răşti, despre oanrlenii din De toate grijile serei se ră răsărite pe acelaşi te­ canalizare va alimenta e- rînd cu lumea. De aceea, Gheorghe Tirintică. Trebuia tămîn
In în
colectivul pe care-1 condu­ ocupă inginera Speranţa ren şi-n acelaşi an. Inter­ lectropompele ce urmează atunci, în toamna lui 1977, să-mi fi strunit nervii, să"i 18.00 versăi
ce, se spune că în ultimii Gabroveanu şi o munci­ locutorul nostru continuă : să irige şi să îngraşe cele foarte mulţi s-au mirat la stăpînesc eu pe ei, nu in­ gust
ani au fost cei care au toare din complex. La cea­ — Orice şi oricît s-ar 100 de hectare cu gunoiul vestea că Gheorghe Tirin- vers. Altercaţia, bătaie .în 18,15 Scria]
anul
sporit faima comunei Sîn- sul cînd roşiile au dat în face pentru buna îngrijire de grajd, în nici un fel 18,35 Săptă
tămăria-Orlea. copt şi ardeii au ajuns toc­ a animalelor trebuie avută teama neasigurării bazei 18,50 1 001
...în mai 1979, prima mai buni de cules recolta în vedere problema secto­ furajere nu ne va a- Intre oameni-sâ ştii 19.00 Teleji
fermă zootehnică a com­ a fost împărţită tuturor, rului vegetal. De aici pot tinge. Toate cele spuse Inlre<
în cir
plexului de-abia înfiinţat a pînă acum sînt rezultate să trăieşti ca oamenii bători
fost populată cu 2 500 de din munca oamenilor. Ale 19,20 Actuc
animale, urmînd ca după Valoarea etică a efortului suplimentar medicului veterinar Nico- 19.30 tămîn La s
un răstimp şi-n grajdurile lae Pop şi tehnicianului tică, maistru energetic la toată regula, ce mai, pe 19.30 Estrai
celei de-a doua ferme să celor din unitate, celor ca­ apărea toate bucuriile, toa­ Cornel Ştefoni, ale electri­ sectorul VII — transporturi care am avut-o cu Marian 19.10 Tclec
20.10
Film
fie aduse tot atîtea bovine. re în zilele primăverii au te împlinirile, dar şi toate cianului Liviu Petcu şi ale al întreprinderii miniere Turcu, vecinul meu, m-a zile“
Parte dintre ele, tineret construit sera. Şi tot oa­ necazurile. De pe cele 540 celorlalţi oameni care su­ Petrila, a fost judecat şi, costat scump. în conştiin­ 21.30 Cu nr
pentru îngrăşat, parte pen­ menilor, conducerea com­ hectare cît ocupă suprafaţa praveghează sectorul meca­ pentru un an şi jumătate, ţa mea am reflectat şi mai că
tru reproducţie. plexului şi cea a primă­ noastră vegetală trebuie a- nic : Mânase Enăşescu şi condamnat cu executarea reflectez şi acum la cele 22.30 Telej
22,45 Inviţi
— Cel dintîi lucru de riei au stabilit să le repar­ sigurată hrana îndestulă­ Victor Belea. Mai trebuie pedepsei la locul de mun­ întîmplate. Şi cît de uşor
care ne-am ocupat pe vre­ tizeze cîte 3 ari de pămînt, toare a celor 5 000 de bo­ amintiţi şi cei care se o- că. ar fi fost... !
mea aceea a fost formarea celor d- mici să-şi amena­ vine care, consumă în me­ cupă cu hrănirea animale­ Ce s-a întimplat ? Cum Mi-era greu, al naibii de
nucleului de oameni care jeze grădini de legume şi die pe zi circa 120 tone fu­ lor. Este vorba despre Ion s-a ajuns ca un om care greu. Ce gîndeau colegii,
aveau să muncească aici, zarzavat pentru nevoile pro­ raje. Sînt deja însilozate Tămăşoni, Ilie Marcu, Ne- ştiuse ce-i greul de la 14 oamenii pe care-i cunoş­
deprinderea lor cu deose­ prii. Aşa a ajuns ca o altă 5 000 tone. Alte 8 000 le lu Stoicuţa, Pavel Ciocan, ani, cînd se angajase ca team de atîţia ani, propriii BUCURI
bitul flux tehnologic speci­ parte a terenului, vecin cu vor completa. Avem rezer­ Nistor Vlăsceanu şi Cor­ „ziuaş" la mină, după a- mej copii ? — astea erau (lioprograr
fic unităţii noastre. A ur­ grajdurile, să capete „sis­ ve şi din anul trecut. E nel Belea. în complex se ceea a făcut şcoala profe­ întrebările ce mă frămîn- La ordim
mat apoi timpul cînd opi­ tematizare" vegetală, rîn­ vreme destulă încă pentru munceşte mult şi se cîşti- sională, apoi pe cea de tau atunci. Iar acum, acum cultură ;
7.30 23 Auj
nia colectivului a selectat duială în răzoare şi parcele. păşunatul în tabere de va­ gă bine. Colectivul este maiştri, un om căsătorit, am înţeles, din propria-mi vista preş
ceilalţi oameni ce trebuiau De jur-împrejurul unităţii ră unde sînt trimise 1 500 sudat, omogenizat. care avea doi copii mari experienţă, nu ce înseam­ melodiilor
integraţi în complex. Ne tot imagine ordonată : o­ de bovine. Rezervele con­ C. POPESCU de-acum, să greşească atît nă clemenţă, ci ceea ce în­ ştiri; 9,05
10,00 Bule
trebuiau oameni harnici, seamnă o lege care, chiar Revista lit
pricepuţi şi pasionaţi de şi atunci cînd ai greşit, îţi Orchestra
îngrijirea animalelor. Aşa oferă posibilitatea să te Iară „Cio«
letin de ş
ne-am format colectivul ca­ ridici din nou în ochii tăi, nivers ir
re azi numără 96 de mem­ în ochii oamenilor alături 11,35 Publ
bri, fiecare cu sarcinile şi de care trăieşti. Iar dacă letin de
cultural;
răspunderile sale — îşi a- acum lucrez tot aici, la ra folclor
minteşte directorul comple­ transporturi, aceasta se da­ premieră
xului. torează, în cea mai mare De la 1 1
dian club
Amplasarea corectă a ba­ măsură, colegilor de mun­ ştiri ; *
zinelor pentru colectarea că. Ei mi-au redat încre­ muzic
dejecţiilor, geometria per­ derea în forţele mele, în gini din *
letin de
fectă a „piramidelor" clă­ capacitatea mea de muncă. doscop
dite din baloţii de paie, Prin purtarea lor, prin fe­ 17.30 Mei
ingenioasele „mascări" ale lul lor de-a fi m-au făcut lui; 18,00
Radiojurn
instalaţiilor şi conductelor să pricep, pe viu, ce în­ nişti ai !
de la intrarea în grajduri seamnă acea „forţă a co­ RadiojiiVU
de da'tt» ;
cu... petice de iarbă aduse lectivului", acea „familie stop muz
îrt brazde, organizarea si­ mare". Pentru că, om
lozurilor într-o ordine anu­ fiind, trăieşti între oameni, TIMiŞO.
me, alte asemenea amă­ iar normele de convieţui­ tămîn a îi
Carate al
nunte... semnificative tră­ re nu sînt simple noţiuni citoreşti
dează guy.tul, aplecarea că­ Jn imagine — echipa de dulgheri, condusă de loan Fiirdui, de la Şantierul nr. 2 Deva, care lucrează în prezent teoretice, ele sînt fapte, lui 23' Ai
tre disciplină şi rînduială. la ridicarea viitoarei pieţe a municipiului reşedinţă de judeţ. Cei opt Furdui, fraţi şi veri — Aurel, Dorel, Gheorghe, viaţă. V-o spune un om nire cu
Dorin Va
în primăvara aceasta, în Viorcl, loan, iarăşi Gheorghe şi Mircea (din imagine lipseşte şeful de echipă) — de Ioc din Soliodol — Poiana, jud. Alba, care ştie ce înseamnă să ra român
faţa complexului, între po­ prin hărnicie şi omenie, in decursul anilor, şi-au câştigat stima şi respectul tuturor. Opt fraţi dulgheri, opt meşteri mari te aliaţi de la ele". 19,00—20,0C
construiesc mereu, construiesc case pentru oameni...
mii fructiferi care nu pes­ MIRCEA DIACONU
— • — • — • — • — «i — — • — • — • — • — • - • — - • - »-e — • — ® ~ a
Unde sîntem puşi să Talentul de a clădi © familie DEVA :
diamantul
Buletin c
facem treabă, s-o f a c e m ! în multele ora de dialog ţiunea de divorţ. Ea se o- ţii reclamantului. Ea era ner­ matori, mai mult sau mai ta); HUI
pada (Fia
(Siderurgi
cu judecâtoarea Rodica Tă- pune. Instanţa consideră ne­ voasă pentru că la nuntă nu puţin, în a contribui la înte­ pe frontu
— Tovarăşe Gheorghe furnizor îl poţi înşela o nase, de la Judecătoria De­ întemeiate motivele pentru veniseră toţi invitaţii şi ră­ meierea motivelor divorţului, Aştept în d
Stoiculescu, sînteţi respon­ singură dată. A doua oară va, despre unele căsătorii desfacerea căsniciei. Rudele, măseseră multe locuri goale. vor întări, în primul rînd, st~ -torul
*2c
r
sabilul celei mai mari uni­ nu mai poţi pentru că nu-ţi sfîrşite cînd abia începuseră, participante la nuntă, dau şi La ora 1 noaptea s-a stri­ complicatele demersuri ale '—
tăţi aparţinînd C.L.F. Hu­ mai aduce marfă. am aflat şi argumentele pe ele o mină de ajutor la des­ gat cinstea şi dimineaţa l-am partajului. rea); B.E
nedoara. Cu ce bilanţ vă — Cum reuşeşte colecti­ care le invocă „părţile" pen- trămarea familiei. Cei doi văzut pe reclamant părăsind Lunga - şi singura ne (7 Noi
Sindrotnu
prezentaţi ? vul unităţii dv. să asigure tru a-şi justifica despărţirea. soţi devin pîrît şi reclamant. locul unde a fost nunta, cu „noapte" a familiei L.C. a (Cultural)
Argumente, de cele mai mul­
Şi invers. Declaraţia tatălui
un geamantan şi a sacoşă".
— în întrecerea socialis­ o servire eare-i mulţumeş­ te ori, de-a dreptul jenante. fostului mire, şochează : fost povestită în faţa instan­ periculos
NEA:
Oi
...Dacă
la
pînă
ţei cu toată precizia, în toată
vremea
tă dintre magazinele din te pe cumpărători ? Şi am mai aflat că cei care „Părţile s-au despărţit de la nunţii cei doi îşi promise.se- goliciunea. Sînt invocate ar­ rul); AN
sistemul I.L.F., unitatea — Atît eu cît şi soţia, au de judecat motivele des­ nuntă. El întreţine relaţii de ră şi dragoste, şi înţelegere, gumentele pentru ca nimeni pătul lin
noastră (nr. 1 — hală) s-a fiul şi nora mea (întreaga facerii unei căsnicii, se con­ concubinaj cu o altă femeie. prietenie şi ajutor în ceas să nu piardă. Pentru ca, UR1CANI T
seriile
situat, în mai toţi anii, în familie muncim în unita­ fruntă nu o dată cu uşurinţa Ea a zis că-l urmează (în de cumpănă, respect şi mul­ presupusa sumă de 55 000 BRAD : I
frunte. Anul trecut, spre te), cît şi ceilalţi lucrători foştilor soţi în a străbate mai oraşul unde el are casă) dar te alte... acum „revendica­ lei - cadou de nuntă - să (Steaua î
In arşiţa
exemplu, am realizat cel nu părăsim locul de mun­ degrabă drumul de la ofiţe­ n-a mai venit. Pîrîtul nici rea" drepturilor fiecărei părţi fie echitabil, corespunzător Pi e clone
iîiai mare volum de des­ că pînă cînd nu desfacem rul stării civile în faţa in­ n-a apucat s-o danseze pe se face după cu totul alte împărţită între socri şi tineri. le I-II
facere pe lucrător şi uni­ marfa' în stare proaspătă, stanţei, decît pe cel, al în­ reclamantă". După repetate criterii : desfacerea căsătoriei Procesul divorţului este diluat GIU-BAI:
sa de c
tate, volum care a însumat, pînă' cînd punctele de des­ ţelepciunii, " al responsabi­ insistenţe, amînări, şedinţe din vina exclusivă a piritei, de stringenţa partajului. Aii Baba
în total, mărfuri vîndute facere (5 la număr) nu sînt lităţii. de judecată, instanţa se vede obligarea ei la împărţirea Concluziile dosarului 5 507/ — seriilt
în valoare de aproape 8 curate „ca oglinda". în nevoită să delibereze : „Este banilor „dobîndiţi în perioa­ 1982 devin neiertătoare : „în BRAZI:
milioane lei, iar în prime­ sezon avem program con­ „PfRITUL NICI N-A APUCAT o neseriozitate, o mare uşu­ da căsătoriei cu titlu de bun destrămarea acestei căsătorii Polul No
rea evad
le 6 luni din acest an pes­ tinuu. S-O DANSEZE rinţă cu care a fost privită comun". De fapt intervin as­ se fac vinovate ambele părţi, (Casa de
te 3 milioane (ponderea Activitatea de bază este PE RECLAMANTĂ" constituirea căsătoriei de cei pectele iraţionale, meschine, niciuna dintre ele neavînd RIA: Pre
desfacerii o reprezintă în­ însă servirea directă a ce­ doi tineri, influenţaţi negativ egoiste, răul căutat, şi găsit, suficienta pregătire şi răb­ duri (Mu
nul meu
să — sezonul de toamnă). tăţenilor. Mă ocup perso­ Declinul familiei alcătuite şi de comportarea necores­ al fiecăruia în parte, răul dare pentru a asigura armo­ riile I-TI
— Cum aţi reuşit să ob­ nal de asemenea operaţiu­ de M.V. şi M.A. a început punzătoare a părinţilor, care amplificat cu fiecare nouă nia necesară unei convieţuiri
ţineţi asemenea realizări ? ne, în scopul bine definit din primul ceas al constitui­ au dezbinat-o, reţinîndu-şi audiere de martori. Oameni, liniştite".
— Am răspuns sarcini­ de a satisface cu prompti­ rii ei. Din momentul în care, fiecare fiica şi 'fiul la casa uneori cu zecile, invitaţi la
lor ce ni le-a încredinţat tudine solicitările. Şi, zic după oficierea evenimentului, sa". (Dosarul'1332/1983). bucuria întemeierii familiei, Căsătoria, frîntă la o zi
conducerea I.L.F., în sensul eu, colectivul nostru reu­ M.V. a rămas singură cu a- sînt aduşi, purtaţi în procese după oficierea ei, este des­ m
făcută pe cînd cei doi nici
de a prelua fără întîrzie- şeşte acest lucru. Dovadă laiul de nuntă, soţul pornind LUNGA „DRAGOSTE" al căror scop urmărit nu este n-apucaseră încă să-şi săr­
re produsele repartizate şi cu o maşină spre locul unde DE-O NOAPTE, IN CARE Timpul
şi faptul că de II ani de avea să se desfăşoare pe­ altul decît cel al despărţirii bătorească primul an de la azi, 13 s
a le desface operativ şi cînd am fost pus aici să trecerea. După cîteva ceasuri, NIMENI NU VREA prin lege. Lăutarii chemaţi căsătorie. mea va £
fără pierderi, în stare fac treabă, în caietul cum­ cînd, fireşte, tinerii căsătoriţi SĂ PIARDĂ a-i înveseli pe nuntaşi, bu­ .„în multitudinea lor căs­ eu cerul d
noros
proaspătă. părătorului nu sînt consem­ s-au reîntîlnit, era prea tîr- cătarii tocmiţi pentru a pre­ niciile se întemeiază de-a izolat se
— Am înţeles că în ra­ nate decît 5—6 observaţii. ziu ! Jignită de prea timpu­ A fost noaptea, „valoroa­ găti ospăţul, rudele invitate lungul existenţei şi pe... ta­ se de pl
sa" noapte, pentru care unii
electrice,
porturile cu unităţile fur­ — Se spune despre dv. ria părăsire, soţia se simte, zic că s-au investit zeci de pentru a fi părtaşi la bucurie, lent. Pe talentul oamenilor moderat
Tei
nizoare aveţi principii de că sînteţi intransigent... pe drept, nemulţumită de cel mii de lei, alţii mai puţin. vecinii chemaţi, ca-ntre ve­ de a şti să iubească şi sa clic. vor
cini — ei bine ! — toţi aceş­
me
la care nu vă abateţi. — Sînt pus aici să fac ales să-i fie alături, de cel tia, în scurtă vreme, pot de­ înţeleagă, să ierte şi să de­ 13 şi 18
— N-am să vorbesc dos­ treabă. Le pretind tuturor care nu acceptase ca primul A fost noaptea nunţii lui L.C. veni excelenţi martori în pro­ vină înţelepţi, să-şi a- maxime
şi D.C., noaptea despre care
lor drum (noroiăs, e drept, pere cu demnitate şi dragos­ La mu
pi^ relaţiile economice ale lucrătorilor unităţii să fie după ploaia de-abia oprită) sora tinerei soţii declara : cesul despărţirii. te familia. Iar cînd acestea fi în gei
cerul ter
unităţilor noastre care s-au exemplu de muncă şi co­ să-l parcurgă împreună. Ce „El i-a dat o palmă pentru Prevăzători, părinţii mirilor lipsesc, intervine senzaţia de cădea a'
statornicit cu depozitele rectitudine. Am învăţat a- a urmat ? Repetate neînţele­ că ea i-a spus să nu des­ şi-au justificat toate investi­ gol şi neîmplinire pe care o însoţite <
C.L.F. şi I.L.F., ci despre ceastă meserie de tînăr şi geri. Mireasa rămîne în,casa chidă gura fiindcă se fac ţiile, cu chitanţe, cu dovezi trăieşti aflînd lucruri ca ace­ trice. Vi
derat, ei
ceea ce fac eu. Cel ce m-a înţeleg să o practic aşa părinţilor ei, mirele porneşte poze". Alţi martori aduşi în care atestă împrumuturi de lea de care ne-am ocupat 50—70 kr
învăţat profesia de lucră­ cum prevăd legile comer­ (alături de ai săi) spre ora­ proces, completează : „S-au la prieteni, de la C.A.R. în mai sus. rul nordi
serviciu
CONSTANTA
tor comercial (tatăl meu) ţului. şul de baştină. Tot el este certat pentru că pirita nu a fine, pentru toţi banii chel­ POPESCU-CORPADE
tuiţi există... documente. A-
mi-a atras atenţia că pe VASILE PÂŢAN cel care introduce primul ac­ vrut să facă poze cu părin­