Page 43 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 43
ÎMBĂTA. 13 AUGUST 1983 pag. 3
---------------- ----------------------—..... .......................................... ............................. ... .......— 1 1 —
Spiritul revoluţionar in muncă- Mîndria de a te afla printre cei vrednici
EIUNE
exigenţă de maximă generalitate „Nicicînd n-am fost atît cipal a fost Întreprinderea spune prof. Vasile Bâcoi,
carte a de avansaţi cu lucrările de minieră Lonea. Am avut inspector şcolar la Inspec
multă înţelegere şi mare
toratul şcolar judeţean. Se
pregătire a noului an de
de de oa- (Urmare din pag. 1) faţa 'oamenilor muncii hu- învăţămînt ca in această sprijin din partea condu află în execuţie — unele
ixnbul ine- nedoreni în actualul cinci vară“. a La noi, toate pre cerii minei" — ne-au spus cu lucrări destul de avan
Biitar nal. Se abordează cu rezul gătirile sînt încheiate. Din cadrele didactice aflate în sate — 19 unităţi. Dar nici ( SE PRIMESC
jpiii. Pro- nem aceasta înţelegem im tate tot mai bune proble acest punct de vedere
c pionie plicarea noastră, a tuturor activitate la şcolile gene una nu ne va pune pro j MULŢUMIRI ?
— obiective şi sarcini tot mele centrale, esenţiale ale cursurile şcolare ar putea rale nr. 2 şi 3 Lonea. bleme. într-o singură uni
ri cft producţiei materiale şi vie începe cu o lună mai de tate nu au început lucră ( „Vă scriu baraşi loca-
dc săp- mai mari ca volum şi ţii social-spirituale, pentru vreme". „Sprijinul pe ca La Uricani, internatul rile — la grădiniţa nr. 4 1 tari ai blocului nr. 2 de
complexitate, care se în Casei de copii e „pahar"
irea ani. făptuiesc în condiţii inter înfăptuirea programelor re l-am primit din partea Vulcan, dar ele vor de i pe Aleea Poiana Narci-
de 23 Au- privind activitatea de cer unităţilor economice patro- mara foarte curînd. Şi ma \ selor, Deva. De astă dată
naţionale tot mai grele. A- i cu rugămintea de a trans-
ific : Sprc ceasta mai înseamnă că în cetare geologică şi minie natoare şi a comitetelor ce NOUL AN DE nualele au fost repartizate I mite mulfumiri conduce-
vederea
creşterii
tăţeneşti de părinţi a fost
ră,
în
muncă, în viaţa politico-so- ÎNVĂŢĂMÎNT SE pentru că majoritatea titlu
politică producţiei de cărbune şi mai substanţial decît în a- PREGĂTEŞTE ACUM rilor au fost tipărite (80 la ) rrj I.R.E. pentru promoti-
jri cială şi economică, se im minereuri, a producţiei de nii precedenţi". sută) şi aşteptăm în con i tudinea cu care a răs-
pune cu o forţă irezistibi
socialistă lă nevoia perfecţionării energie electrică, introdu Cu astfel de aprecieri tinuare celelalte. Şcolile 1 puns semnalului „Cine
marii săr- cerea procesului tehnic, ne-au întîmpinat cadrele vor asigura manuale fiecă i face lumină ?“. S-a făcut
structurilor de organizare — cum le place elevilor să j lumină in Poiana Narci-
cconomică şi de acţiune, a democra sporirea producţie, agrico didactice din majoritatea spună, mîndri că-şi aduc rui elev, iar pentru cei
de săp- ţiei şi a oamenilor. Parti le vegetale şi animale, per unităţilor de învăţămînt la o contribuţie valoroasă la care urmează cursurile se i selor la numai citeva zile
I de la af
ia „Semna-
fecţionarea serviciilor so
vală dul însuşi este primul ca ciale, a învăţămîntului, cul care ne-am deplasat zilele întreţinerea lui. în incinta rale, ca şi pentru cei ce \ lului". Vă mulţumim !'
llnmim
trecute, în Valea Jiului.
doresc să beneficieze de
edia re se supune perfecţionării „casei" se lucrează la re
5 : „şapte multilaterale, asigurîndu-şi turii, sănătăţii, a tuturor Nici nu se stinsese bine pararea instalaţiilor de în manuale noi, pe care să le ORI UNA, ORI ALTA
permanent creşterea rolu domeniilor de activitate. clinchetul clopoţelului care călzire centrală, şcolile ge păstreze, librăriile au fost
fără mas- anunţa vacanţa de vară şi aprovizionate cu numeroa
lui său conducător în so Evaluarea realităţii de pe nerale nr. 1 şi 2 sînt a- J Cum în incinta Stafiei
k Sport cietate poziţiile exigente ale cu- clădirea rezervată ciclului proape de finişul pregăti se titluri pentru toate ci l C.F.R. Călan nu lunctio-
eviziunii. vîntării tovarăşului Nicolae primar al Şcolii generale rilor, iar cele primare de clurile de învăţămînt. \ neazâ restaurant sau bu-
Din etapele pe care le-am nr. 1 Petroşani se afla
străbătut pînă în prezent, Ceauşescu la consfătuirea printre primele unităţi de la Buta, Firizoni şi Cîmpu Ne-au sosit şi profesorii de i let unde călătorii să poa- i
de lucru de la Mangalia,
se detaşează decisiv cea pune însă în evidenţă că învăţămînt din municipiu lui Neag îşi pot deschide fizică şi chimie — promo } tă servi ceva de-ale gurii,
inaugurată de Congresul zugrăvite şi pregătite pen de pe acum porţile. ţia acestui an. Mai aş ' în apropierea stafiei a
al IX-lea, care a ales în în munca organelor şi or tru noul an şcolar. Aceeaşi — Din cele 103 unităţi teptăm matematicienii. i- io st in fiinţată o bodegă ce
fruntea partidului pe tova ganizaţiilor de partid din de învăţămînt de toate Multe colective şcolare din ) poartă numele „Locomo•
: 6,00 Ra- judeţul nostru se manifes vrednicie demonstrau co l tiva“. Se găsesc aici şi{
Qincţii; 6,30 răşul Nicolae Ceauşescu, tă încă o seamă de nea lectivele multor şcoli ge gradele din municipiul Pe Valea Jiului au mîndria * ceva preparate, gustări, j
î în agri- conducătorul neobosit al junsuri care vizează ne nerale. Prof. Lucia Dani troşani, în 83 lucrările de de a se număra printre cele
idiojurnal ; partidului nostru, comunis dar mai ales „tării" pe l
83; 8,00 Re- mijlocit munca organizato el, directorul Şcolii gene pregătire a noului an şco mai vrednice din judeţ. care adepţii lui Bachus «
10 Curierul tul a cărui activitate teo rică şi politico-educativă. rale nr. 6 Petrila — uni lar s-au încheiat — ne LUCIA LICIU i le folosesc de la deschi- I
Buletin de retică şi practică se carac tate care a adunat, în ul
mţa radio; terizează prin înalt spirit Avem rămîneri în urmă la l derea unităţii pînă la in- i
ştiri; 10,05 ştiinţific, creator, revolu producţia din ramuri de timii şapte ani, titlurile ^ chiderea ei (ora 23) sau t
radio; 10,40 bază ale economiei, în in de laureat (pentru primul La Lupeni l chiar după această oră ? ! )
izică popu- ţionar, bărbatul care întru vestiţii şi agricultură, se loc pe ţară !) din Festiva
I 11,00 Bu- chipează în modul cel mai lul naţional „Cîntarea Ro 1 E, după părerea noastră, \
1.05 Un u- strălucit vrerea naţiunii de manifestă îngăduinţă faţă TÎRGUL COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI ) un program nepotriviţi
ghiozdan ; de unele lipsuri din mun mâniei" şi succese merito ( mai ales pentru făptui i
; 12,00 BU- a se înălţa mereu pe noi ca unor oameni — expre rii în instruirea şi educa
12.05 Atlas trepte de progres şi civi rea elevilor — s-a sfătuit Astăzi, la Lupeni — riată de confecţii, trico [ că, găsindu-şi aici uiţi- l
)in comoa- lizaţie. sii ale răspunderii scăzute baza de agrement „Brăi- taje, încălţăminte, produ I mul refugiu, se aciuiesc L
12,45 Avan- cu care sînt tratate, în iar cu părinţii. Şi, aceştia, ţa“ — se va deschide cea se de marochinărie, mo ^ toţi cei care, după ce (o- )
•Tv. ; 13,00 Militînd în lumina orien munca de zi cu zi, exigen împreună cu elevii şi ca i losesc peste măsură dite- ^
15,00 Meri- tărilor Congresului al XII- drele didactice, au pregătit de-a IV-a ediţie a „Tîr- bilă, ceramică, articole de
Buletin de lea şi .Conferinţei Naţionale ţele spiritului revoluţionar. gului cooperaţiei meşte uz casnic, de artă popu 1 rite băuturi, fac scandal, i
* ^eti de Cuvîntarea tovarăşului fiecare clasă. Abia după şugăreşti" hunedorene. La \ deranjează intr-un mod >
,30 Pa- ale partidului, urmînd sar aceea au plecat copiii în lară, artizanat şi altele. l cu totul nepermis pe cei)
»; x/,00 Bu- cinile şi îndemnurile tova Nicolae Ceauşescu, oferind tabere, excursii şi drume această manifestare, care După inaugurare va avea
17.05 Calei- răşului Nicolae Ceauşescu, un înalt exemplu de abor va dura două zile (13—14 ) care locuiesc in jur. Pro- ţ
cetăţenesc ; dare exigentă, revoluţiona ţii. La fel au procedat pă august a.c.), participă toa loc o paradă a modei cu
le cîntecu- organizaţia judeţeană de rinţii, elevii Şi cadrele di cele mai reuşite creaţii I punerea ar li să i se sta-1
scrii; 20,00 partid a acţionat în ulti ră a parametrilor muncii, te cele 11 cooperative ) bilească acestei unităfi un )
30 Protago- mii an, în mod statornic constituie pentru toate or dactice de la şcolile gene meşteşugăreşti din judeţ, de modele realizate în a- î nou program, in nici un )
lor; 22,00 ganele şi organizaţiile de rale nr. 6 Petroşani (direc prezente cu o gamă va cest an.
!.^0 Muzică în direcţia perfecţionării ' caz pină la 23,00 ! ^
o- ,00 Non activităţii organizatorice şi partid din judeţ 6 inepui tor Cornelia Stănescu), nr.
politico-educative, pentru zabilă sursă de învăţămin 1 Petrila (Rodica Dincă), ţ NOU PROGRAM DE S
18,00 Sâp- îndeplinirea importantelor te, ce se cer aplicate cu nr. 1 Lupeni (Oliviu Crîs- y FURNIZARE A APEI ? ţ
;ini sonore, sarcinj puse de partid în fermitate în viaţă. nic). „Ajutorul nostru prin- Patru... „viteji"
licici mun- \ De mar multe zile, in \
ntîmpinarea ţ cartierul Bejan, clin Deva, ^
18,40 Intîl- de privirile celorlalţi doi, a
a. Prezintă luat un stingător şi pindind i apa rece se ia incepînd i
de la Ope- Jurnalul întrecerii socialiste momentul cînd circulaţia era ) de dimineaţă de la orele F
Timişoara; Au vrut să iasă din ano mai intensă (diferite maşini
idoscop. nimat şi au reuşit. Nu prin angajate în depăşire), a e- ) 3,00 ; apa caldă vine J
rezultate deosebite obţinute la şi ea... cînd vine, după )
(Urmate din pag. 1) II. CONSTRUCŢII locurile lor de muncă, ci jectat conţinutul slingătoru-
lui, formînd o perdea groa
• în subramura construcţii industriale : printr-o comportare incali să de praf alb, paralizînd un program numai de 1
• în ramura prospectării şi explorării Locul I: I.C.S. Hunedoara — 341,5 ficabilă, foarte periculoasă circulaţia pe şosea. Nemul r G.l.G.C.L. ştiut, şi nu i
65»mesziaa pentru circulaţia publică. ţumiţi de efectul primei ac
geologice : puncte. Firi neastîmpărate, mereu ţiuni' nesăbuite, care se pu ) după cel afişat la fiecare /
to Carlos şi Locul I: I.P.E.G. Deva — 676,1 puncte. III. TRANSPORTURI puse pe şotii, cei patru „vi tea solda cu pagube mate. ) punct termic. Oamenii J
(Patria) ; • In domeniul metalurgiei, subramura ŞI TELECOMUNICAŢII teji" — pe numele lor ade riale, cu pierderi de vieţi ^ prevăzători, cunoscind si- Ţ
■urc.şti (Ar- • în subramura ateliere de zonă: vărat Kelemen Lajos, Vasile omeneşti, cei patru, după
iRA: Esca- metalurgiei feroase : Pătroiu, Hilmen Mielean şi ciţiva kilometri, repeta ii- ^ tuaţia, încearcă să mai ţ
Omul Puma Locul I: C. S. Hunedoara — 46,4 Locul I; I.M.M.R. Simeria — 703 Alexandru Imre — din sub gura. Frîne puternice, emo / iacă cite un duş dimi- i
Nimic nou puncte. pun.cte. ordin ea maistrului Ilie Solo- ţii, panică printre pasagerii
/est (Arta); • In subramura poşta şi telecomunicaţii: mon, muncitori la secţia de maşinilor din spatele auto 1 nea ţa. Dar ce te Iaci dacă l
tren (Con- • în domeniul metalurgici, subramura transport auto a Combina dubei. Un biciclist surprins J rămii intr-o zi cu clăbucul 1
ETRP"\N1: produse refractare : Locul I: D.J.P.Tc. Deva — 295 puncte. tului minier Valea Jiului, în in plin de jetul alb de praf
ir- de Locul I : „Refractara" Baru — 625,2 IV. SILVICULTURA timp ce se întorceau de la a părăsit in zbor carosabi \ in cap, pentru că, după ^
I-il jni- puncte. Locul I: Inspectoratul silvic Deva — Lupeni la Petroşani cu au 1 numai 15 minute, se ia i
ă în uctiu- lul, aterizînd lingă şosea.
); LUPENI: • in domeniul energiei electrice: 2 531 puncte. toduba 31-HD-5487, şi-au zis: Ochii de nu l-ar mai ustu ^ apa rece şi cea caldă. ?
„Hai să le facem o figurii
seriile 1-11 Locul I: I.R.E. Deva — 411,5 puncte ; V. AGRICULTURA ra, în rest... , Cum e posibil ? — am in- /
CAN: Viraj ŞI INDUSTRIE ALIMENTARA ăstora, să-i vedem cum se Pentru fapta lor, ..vitejii"
tfărul); LO- Locul IX : I.E. Deva — 131,1 puncte. descurcă". Dc la vorbe la de la A.T.A. Petroşani me \ trebat Io serviciul deran- \
ima (Mine- • în domeniul construcţiilor de maşini : • în subramura morărit şi panificaţie : fapte. Unul a deschis gea rită o... răsplată pe care să ) jamente, lată că e posi- ţ
A: La ca. Locul I: I.U.M. Petroşani — 324,2 Locul I: I.M.P. Deva — 681,4 puncte. mul cabinei, altul, încurajai o ţină minte multă vreme.
s-a
uncitoresc); puncte. • In subramura industrializarea cărnii : ^ bit — ni s-a răspuns. I
Tovarăşii din conducerea
părţirea — Tovarăşii din conducerea ^
Retezatul) ; • în domeniul construcţiilor de maşini- Locul I: I.I.C. Deva — 630,3 puncte.
a Vlaşinilor unelte, electrotehnică şi electi'onică : VI. COMERŢ G.l.G.C.L. ce părere au ? { i
ORAŞTIE : Locul 1 : întreprinderea comerţului cu
i (Patria) ; Locul I : I.M. Orăştie — 871,2 puncte. î'idicata pentru produse alimentare PRINŢUL"... \
iul — serii- • în domeniul chimiei, subramura mase \
a); GEOA- Deva — 244 puncte.
de urs (Ca- plastice : VII. GOSPODĂRIE COMUNALĂ jl ...Aşa este cunoscut Ion ^
; HAŢEG : Locul I : I.C. Orăştie — 2355,9 puncte. ŞI PRESTĂRI SERVICII ţ Ticula (al lui Titi), din )
40 de hoţi • în domeniul industriei uşoare :
(Dacia) ; • In subramura gospodăriei comunale: satul Goleş, comuna To- ^
itimbanc la Locul I: întreprinderea de tricotaje Locul I; G.l.G.C.L. Deva — 105,7 piiţa. Ce iei de prinţ ? U- ^
ÎLAN: Ma- tip lină Hunedoara — 751,6 puncte. puncte.
seriile I-II nul care, la cei 32 de i
ră); SIME- ani ai săi, nu are un loc J
i pentru ri- Laudă colectivelor mun acumulat nu le-a îngă acţioneze ferm şi respon de muncă stabil şi care \
IL1A: Bu- citoreşti fruntaşe, laudă duit situarea pe una din sabil — în lumina orien
Sam — se oamenilor care — prin primele trei trepte ale tărilor date de secretarul ţ îşi „mingiie" părinţii cu ţ
ina). pricepere, hărnicie şi dă întrecerii' socialiste în ce general al partidului, tor ' ameninţări şi bruscări (e- 4
cs~1 fn r4 rr% /-» I i f rs I
ruire patriotică — dove le şapte luni ale anului, varăşul Nicolae Ceauşescu. xersate, de altfel, şi pe ^
desc înaltă conştiinţă re întrecerea este deschisă la recenta consfătuire de . alţi locuitori din sat). .
voluţionară, hotărîrea de în continuare tuturor co lucru pe problemele mun ^ Mulţi sînt cei care gin- \
a transpune neabătut în lectivelor muncitoreşti. cii organizatorice şi de l dese astfel despre el : „îi ţ
practică politica înţeleap Pretutindeni există con propagandă — pentru / fi tu mare şi tare..,, dar |
tbil pentru tă a partidului şi statului diţii de desfăşurare a u- crearea în fiecare unita 1
1983 : Vre- nostru, prevederile Con nei activităţi rodnice, un te, în fiecare colectiv, a ) ar fi timpul să intri in
neral caldă, gresului al XlI-lea şi climat de puternică an condiţiilor de aplicare, de } rindul lumii Dar, cu
ii temporar voce tare, n-are curajul'
liaza, cînd Conferinţei Naţionale ştie gajare, generat de apro la 1 septembrie a.c., a
nnala aver. P.C.R., indicaţiile tovară piata sărbătoare naţiona hotărârilor şi măsurilor MÎINE, LA CRISTUR să i-o spună nimeni. O
. descărcări şului Nicolae Ceauşescu lă a poporului nostru, ca adoptate de plenara C.C. ( facem noi, prin interme-
1 va sufla
ictorul nor-, de a-şi aduce mai din re va trebui să.catalizeze al P.C.R. din luna iunie Expoziţia-tîrg „Bălţata românească" I diul acestei note, şi ere-
trile mini- plin contribuţia la pro toate energiile Ia acelaşi şi de Marea Adunare Na ) dem câ nu are temei de J
trinse intre gresul şi prosperitatea ţională, îneît întreaga ac Mîine, la orele opt, se deschide, la Cristur, muni
iar cele pol : al îndeplinirii exem ^ supărare. Este spre bine- ţ
5—30 grade. patriei noastre. plare a prevederilor de tivitate economică să se cipiul Deva, cxpoziţia-tîrg „Bălţata românească" — V le lui să asculte ce-I in- ţ
Vremea va Rezultate bune au obţi plan pe acest an hotărî- desfăşoare la cote tot mai ediţia a VH-a. Vor fi expuse cele mai valoroase
nstabilă. cu nut, la o serie de indica exemplare de animale âparţinînd unităţilor agricole i deamnă consătenii săi ! ^
noros. Vor tor al cincinalului calită înalte de calitate şi efi
de ploaie, tori principali de plan, şi ţii şi eficienţei economi cienţă, asigurînd ritmuri socialiste şi gospodăriilor individuale. Industria ali
lărcări elec- alte unităţi economice din mentară, unităţile comerciale vor fi prezente cu un
i sufla mo- judeţ — din industrie, ce. Organele şi organiza susţinute de dezvoltare sortiment bogat de produse, iar unităţile de alimen
nsificări de ţiile de partid, consiliile economică a ţării, de
din secto- construcţii şi transporturi, taţie publică vor pune în vînzare produse de carman
ţteorolog de din alte sectoare de ac oamenilor muncii şi co creştere a bunăstării ge gerie, patiserie şi cofetărie, precum şi bături răcori
inccnco). tivitate —, dar punctajul mitetele sindicatelor să nerale a poporului. toare.