Page 45 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 45
Mîine, 15 august
ÎN ZI A RUT, DE AZI:
Ziua presei române
■ Respectul faţă de cum
părător, servirea civili Sărbătorim, la 15 august, a duce in rindul maselor
zată — cerinţe elemen Ziua presei române, moment populare cuvîntul partidului,
tare ale activităţii co încărcat de semnificaţii pen contribuind la unirea efortu
merciale: Hunedoara — tru toţi cei care s-au anga rilor clasei muncitoare, a oa
Aceleaşi locuri, alte jat, cu convingerile lor, cu menilor muncii, a poporului,
obiceiuri patos şi talent să slujească în marile bătălii împotriva
prin scris marea operă de burgheziei şi moşierimii, a
a Ritmuri hunedorene construcţie a noii noastre reacţiunii şi fascismului, îm
Din cuprins : • Promi societăţi. Sărbătoarea de la potriva războiului, pentru li
15 august este marcată de bertate socială şi indepen
siuni ale scrisului hu-
împlinirea a 52 de ani de la denţă naţională, pentru de
nedorean (II) • Cartea apariţia, în ilegalitate, a pri mocraţie şi socialism".
— scena — ecranul mului număr al „Scînteii", Sărbătorirea în acest an a
organ al Comitetului Central
• Mozaic duminical. al Partidului Comunist Român. Zilei presei are loc la scurtă
vreme de la istorica cuvînta-
Rubricile şah şi cuvin Organ de presă al unui re rostită de secretarul gene
te încrucişate. partid ce şi-a propus dintru ral al partidului, tovarăşul
Anul XXXV, nr. 8 012 DUMINICA, 14 AUGUST 1983 4 pagini - 50 bani început transformarea revolu Nicolae Ceauşescu, la con
ţionară a societăţii româneşti, sfătuirea de lucru de la Man
al unui partid ce s-a identi galia, document de autenti
ficat cu interesele şi aspira că valoare orientativă, mili
ţiile poporului muncitor, tantă, care va sta la temelia
IN INTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI „Scînteia" s-a afirmat în tot întregii munci de partid —
acest răstimp ca o tribună deci şi a organelor sale de
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU de luptă, o oglindă fidelă a presă — într-o largă perspec
vrerilor de mai bine ale ce
tivă, ea însăşi manifestîndu-
lor mulţi, a nădejdilor şi se ca o importantă pîrghie de
şi cîte unul la Livczeni DEPĂŞIRI DE PLAN se, 2 750 mc buşteni de idealurilor de libertate şi transpunere în viaţă a obiec
şi Paroşeni. De asemenea, LA S.F.E. HUNEDOARA fag, 1 300 mc buşteni ste dreptate, de unitate şi in tivelor adoptate de Congresul
sînt în curs de recepţie Oamenii muncii din jar, 100 mc buşteni diver dependenţă ale poporului. al Xll-lea şi Conferinţa Na
şi expediţie elementele cadrul Sectorului fo se specii, 130 mc lemn de Cu îndreptăţire slovele sale ţională ale partidului.
unui alt complex, desti restier de exploatare mină, 3 500 mc lemn pen au fost asemuite cu nişte
Sub semnul acestor exigen
nat minerilor de la Ani- Hunedoara, condus de tru P.F.L. Se evidenţiază făclii. ţe, în etapa de profunde
noasa, iar pentru Exploa tînărul inginer Liviu constant în muncă maiş La adunarea festivă con transformări revoluţionare pe
tarea minieră Cîmpu lui Hodor, raportează rezul trii Moisă Ciuculescu şi sacrată celei de-a 50-a ani care o parcurgem, partidul
tate bune în producţie Viorel Rădos, tehnicia
Neag este în lucru un nul Ştefan Cubineţ, me versări a „Scînteii" şi sărbă încredinţează presei coman
pe şapte luni şi o deca toririi Zilei presei, tovarăşul
concasor, cu termen de dă din an : depăşirea canizatorii Constantin Pa- Nicolae Ceauşescu, secreta damente de primă însem
nătate pentru evoluţia ascen
livrare la finele acestei producţiei marfă cu 4,1 honţu, Gheorghe Ciucu- rul general al partidului sub dentă a patriei pe drumul
luni, care arc menirea de milioane lei şi a produc lcscu, Nicolae Maica, Cor linia : „Apariţia în luna au civilizaţiei şi bunăstării. In
ţiei nete (pe semestrul I)
NOI COMPLEXE a asigura o granulaţie cu G70 000 lei, realiza nel Bărboni, Constantin gust 1931 a „Scînteii" a mar rîndul acestora se înscrie ca
MECANIZATE PENTRU mai bună cărbunelui ex rea suplimentară a 1 200 Diaconu, tractoristul Ni- cat un moment important, prioritară stimularea efortu
rilor oamenilor muncii în do
s-ar putea spune o nouă ca
MINELE VĂII JIULUI tras din carieră. mc buşteni de răşinoa- colac Vodă. litate, în dezvoltarea presei meniul creaţiei materiale, ac
muncitoreşti, revoluţionare din tivităţii ştiinţifice şi culturale,
\ Extinderea mecanizării România, în creşterea com preocupărilor pentru pregă
lucrărilor miniere în ve bativităţii şi capacităţii ei de tirea profesională, politică,
derea creşterii producţiei luptă pentru afirmarea prin tehnică şi ştiinţifică a aces
\ de cărbune şi uşurării cipiilor revoluţionare, pentru tora. De majoră importanţă
efortului fizic în subte apărarea intereselor vitale intre sarcinile încredinţate
\ ran este un proces con
ale poporului nostru. Infrun- presei sînt preocupările aces
\ tinuu, de mare impor tînd nenumărate greutăţi şi, teia pentru înţelegerea şi a-
\ tanţă, care se desfăşoa în primul rînd, represiunile plicarea în viaţă a noului
ră în toate întreprinde
mecanism
economico-finan-
\ rile din bazinul carboni vechiului regim, „Scînteia", ca ciar, afirmarea în toate do-
de altfel întreaga presă de
\ fer al Văii Jiului. De la mocratică, revoluţionară a
întreprinderea de utilaj acţionat cu hotărîre pentru (Continuare in pag. o 2-a)
minier Petroşani am a-
t flat că în luna iulie
l constructorii au livrat Cu prilejul Zilei presei române, colectivul redacţiei
beneficiarilor patru com ziarului „ Drumul socialismului" adresează un călduros
salut, urări de sănătate şi noi succese tuturor cititorilor,
plexe de susţinere me
colaboratorilor şi corespondenţilor, muncitorilor tipografi,
s canizată : două tip SMA C.T.E. Mintia. Ecliipa tic reparat, turbine, condusă de Alexandru Varodi, angajată în lucrătorilor din reţeaua de difuzare şi difuzorilor volun
\ 2, minerilor de la Lupeni bătălia pentru scurtarea termenului de reparaţii la grupul energetic nr. 4. tari de presă.
ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII -
Zootehnia hunedoreană - angajată plenar EXPRESIE A AUTOCONPUCERH MUNCITOREŞTI IN ACŢIUNE
in înfăptuirea noii revoluţii agrare, in realizarea exemplară pentru realizarea
obiectivelor actualului cincinal____ calitate şi in structura sortim 3
„în centrul activităţii organelor de partid şi de stat, a organelor a producţiei fizice de
agricole trebuie să stea realizarea hotăririlor Congresului al Xll-lea, a Colectivul Combinatului de oţel, 45 400 tone deşeuri laminoare, cărămizi refrac
programelor şi hotăririlor adoptate de Conferinţa Naţională în vederea siderurgic Hunedoara a de fontă, 6 700 tone cără tare şi combustibil con
dezvoltării puternice a agriculturii - ca ramură fundamentală a eco încheiat cu rezultate bu mizi refractare, 451 800 tone venţional se datorează nc-
nomiei româneşti - a realizării noii revoluţii agrare". ne primul semestru al a- combustibili convenţionali, livrării de către furnizo
nului. Mai concret, produc 360 tone metale neferoase rii interni, în cantităţile
NICOLAE CEAUŞESCU ţia fizică planificată a fost ş.a. şi la calitatea prevăzută
depăşită cu 6 000 tone cocs, Dar, atît darea de sea în contracte, a materiilor
în elaborarea strategiei şi curat de o firească şi bi buie să dezvoltăm şi să 43 000 tone fontă, 36 600 tone mă prezentată în cadrul prime, materialelor şi pro
duselor semifabricate. Dar
tacticii construirii socialis nemeritată atenţie. Tova acordăm întreaga grijă a- aglomerat, 2 930 tone lami adunării oamenilor muncii, tot atît de adevărat este
mului şi comunistului în răşul V iae Ceauşescu, nimalelor". nate finite, piese de schimb cît şi participanţii la dez că o mare parte din aces
România, partidul nostru secretarul general al parti Pornind de la acest o- în valoare de 39 milioane bateri au pus accentul, în te rezultate necorespunză
a stabilit şi aplicat consec dului, spunea : „Este nece biectiv definit cu clarita lei. De asemenea, prevede mod deosebit, pe greutăţile toare îşi au sorgintea în
vent, ţinînd seama de con sar să înţelegem că zooteh. te de conducătorul parti rile producţiei nete au fost şi lipsurile ce s-au mani slaba activitate de supra
diţiile concrete ale fiecărei nia necesită multă atenţie, dului şi statului nostru, depăşite cu 35 milioane festat în activitatea colec veghere şi control depusă
etape, o politică agrară preocupare zilnică — aş oamenii muncii din agri lei, cele ale producţiei mar tivului, care au limitat po. de unii şefi de secţii, maiş
fermă şi originală menită putea spune — de zi şi cultura hunedoreană, mo fă cu 106 milioane lei, iar sibilităţile de valorificare tri şi conducători de for
să ofere agriculturii — con noapte. Poporul nostru, ţă bilizaţi de organele şi or cheltuielile la 1 000 lei pro mai bună a potenţialului maţii de lucru în cadrul
siderată ca ramură de ba rănimea, a făcut întotdea ganizaţiile de partid, sînt ducţie marfă au fost re tehnic, material şi uman al procesului de fabricaţie, în
ză a economiei româneşti una un cult din îngrijirea angrenaţi puternic în dez duse cu 47 milioane lei. în combinatului. pregătirea şi executarea
— o continuă şi multilate animalelor care i-au asigu voltarea creşterii animale aceeaşi perioadă au fost Pe bună dreptate s-a necorespunzătoare a unor
rală dezvoltare. în cadrul rat hrana, posibilităţile de lor, această străveche în livrate suplimentar la ex subliniat în adunare că reparaţii, în abateri repe
acestei politici, sectorul muncă, le-a considerat ca deletnicire ce are condi port peste 51 000 tone la una din cauzele obiective tate de la disciplina teh
creşterii animalelor s-a bu pe un tovarăş ai său. Tre ţii foarte bune pe melea minate. Au fost asimilate care au dus la depăşirea nologică şi de lucru.
normelor de consum cu în
32 noi mărci de oţeluri şi
gurile hunedorene. Stră tipodimensiuiji de lamina semnate cantităţi de cocs Referindu-se la aceste as
Astăzi, la Crisîur dania lucrătorilor din fer te, s-au recuperat şi valo metalurgic, metal în oţe- pecte, Victor Petroiesc, Do
mele zootehnice, a specia rificat 419 200 tone deşeuri lării, lingouri şi cilindri în rian Manea. Petru Lazăr,
EXPOZIŢIA-TiRGTBĂLŢATA ROMÂNEASCĂ" liştilor, a cadrelor de con Cornel Gh’crghel, Maria
Astăzi are loc, la Cristur, cea de a VlI-a edi ducere este orientată în Ţiu au adus în faţa fo
ţie a expoziţiei-tîrg „Bălţata românească". La a- mai multe direcţii şi una rului colectiv de conduce
ceastă manifestare, ce se va deschide dimineaţa^ la dintre acestea este realiza re al combinatului unele
orele opt. participă crescători^de animale din coo rea unei puternice baze fu dintre cauzele direcie care
perativele agricole de producţie; asociaţiile economice rajere. în actualul cincinal au dus la nerealizarea pro
intercooperatiste, întreprinderile agricole de stat şi s-au investit peste 207 mi gramelor de fabricaţie, a
ţărani cu gospodării individuale, care vor expune lioane lei, pe fineţe şi pă planului sortimental la o-
cele mai valoroase exemplare de bovine, ovine, por şuni producţia de masă ţelării şi laminoare, la men
cine şi animale pentru carne şi blană. Cele mai verde ajungînd, în 1983, la ţinerea în procent necores
reuşite exemplare vor fi premiate. La expoziţie va 9,4 tone la hectar, iar în punzător a pierderilor teh
fi pus în vînzare un larg sortiment de legume şi 1985 ea va atinge 18,6 nologice — lipsa forţei de
fructe, iar unităţile alimentare şi de alimentaţie pu tone/ha. muncă şi o insuficientă
blică vor desface produse de carmangerie, patiserie O altă importantă direc pregătire profesională, lip
şi cofetărie, precum şi băuturi răcoritoare. întreprin ţie de acţiune este spori sa de experienţă a unora
derea judeţeană de transport local asigură pentru rea continuă a efectivelor dintre cadrele tehnice şi
astăzi, pe ruta Deva — Cristur, un număr de cinci de animale, paralel cu o
autobuze articulate, care vor pleca din jumătate în activitate riguroasă pe li- MIRCEA LEPĂDATU
jumătate de oră din staţia de la gară.
(Conlinuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
