Page 46 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 46
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Ziua presei române Mobilizare exemplară
(Urmare din pag. 1) a producţiei fizice sorti
(Urmate din pag 1) editor, aşează în centrul mun mentale, în special a oţe
cii sale problematica majo dum
ră a vieţii economice şi so muncitorilor din noile ge lurilor beton, inoxidabile,
meniile a autoconducerii ciale, a activităţii ştiinţifice neraţii de metalurgişti, ca pentru ţevi şi pentru rul 8.00 T
muncitoreşti şi autogestiunii, şi culturale, a formării omu litatea mai slabă a unor menţi, a altor sortimente 8.30 A
creşterea răspunderii consi lui nou, străduindu-se să re reparaţii, colaborarea ne planificate. 9.00 D
9.30 B
liilor oamenilor muncii în flecte cu fidelitate eforturile corespunzătoare în anu în adunare s-au subliniat, 10.00 V
buna gospodărire a avuţiei colectivelor de oameni ai mite momente dintre oţe- pe baza sarcinilor ce le re 11.45 L
naţionale, stimularea formelor muncii din ţinutul hunedorean lării, laminoare, furnale şi vin siderurgiştilor din ho- Ş<
democratice de participare pentru înfăptuirea sarcinilor uzina de transporturi — şi tărîrile plenarei C.C. al 13.00 A
activă a cetăţenilor la con ce le revin din documentele au făcut propuneri concre P.C.R. din iunie a.c., ca 17.30 P
ducerea întregii vieţi politice, Congresului al Xll-lea şi Con te menite să ducă la înlă probleme prioritare ale ac m
economice şi sociale. ferinţei Naţionale ale parti turarea lor în viitor. tivităţii colectivului : rea 17,50 Fi
U
in actualul cincinal, unul dului, din orientările şi în Un capitol distinct în ca_ lizarea ritmică, de calitate, 18.40 IVI
în întreaga structură sorti
dintre obiectivele de prim or demnurile adresate de secre drul dezbaterilor l-au con mentală a planului fizic m
din desprinse din orientările tarul general al partidului, stituit aprecierile şi propu şi a sarcinilor la export, 19.00 T-
Congresului al Xll-lea şi Con tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nerile referitoare la gospo asigurarea şi pregătirea te 19.20 F
ferinţei Naţionale ale parti la recenta consfătuire de lu dărirea cu maximă respon meinică a forţei de muncă, 21.10 Ti
dului este asigurarea bazei cru de la Mangalia. sabilitate a bazei materiale, îmbunătăţirea tehnologiilor Iii
energetice de materii prime La sărbătorirea Zilei pre eliminarea definitivă a ri de lucru prin introduce 22.10 ★ Ti
într-o măsură cît mai mare sei, colectivul redacţional, sipei, valorificarea supe rea mecanizării şi automa tc\
cu forţe proprii, buna folo sprijinit îndeaproape de ci rioară a metalului, prin tizării, asigurarea funcţio
sire a materiilor prime şi a titori, colaboratori şi cores realizarea unor produse de nării în condiţii optime — LI
energiei, recuperarea, recon- pondenţi, de tipografi şi lu calitate superioară, compe prin revizii şi reparaţii de II,40 T(
diţionarea şi refolosirea ma crători din difuzarea presei, titive pe plan internaţio calitate — a agregatelor şi 14.45 M
terialelor. se angajează să servească cu nal. Abordînd aceste pro instalaţiilor, asimilarea u- 14,55 Ei
Ioan
sculărie.
I.C.
Strungarul
specialist
Arsu,
intre comandamentele prio acelaşi devotament, cu a- bleme de pe principiile au- nor noi mărci de oţeluri pregătind Orăştie, viitor strungar care urmează şcoala profe m
un
17.40
In
ritare ale presei noastre se ceeaşi răspundere generoa conducerii muncitoreşti şi superioare, pentru dimi sională. 20.00 T<
înscriu la loc de frunte ac sele idei şi obiective ale autogestiunii economico-fi- nuarea importului, gospo 20.20 A
ţiunile de sprijinire a acti partidului, să-i slujească ne nanciare, Ionel Dobrin, Şte dărirea cu maximă răs 2G;3QJP;
vităţii de modernizare şi abătut cauza şi să-i ducă în fan Cornea, Alexandru pundere a bazei materiale. Zootehnia hunedoreană 21.00 Ci
dezvoltare a producţiei a- mase cuvîntul înflăcărat — Dragotă, Mircea Mihai şi
gricole, de înfăptuire a noii cum a făcut-o de 34 de ani alţii au insistat asupra im * 12 pe linia modernizării acti 21.10 T<
revoluţii agrare, care presu încoace, de la primul număr portanţei întăririi ordinii (Urmare'din pag. 1) vităţii din zootehnie. 21.30 cu La
pune o înaltă eficienţă şi şi pînă la numărul 8 012 care şi disciplinei la toate locu Vizita în judeţul Dezvoltarea zootehniei se 21.40 IU
productivitate pentru satis apare azi. Apreciind cu rile de muncă, respectării Hunedoara nia ameliorării raselor, reflectă, cum este şi fi vil
facerea necesităţilor de con dreaptă măsură cantitatea stricte a tehnologiilor de prin dirijarea competentă resc, în sporirea continuă di
lucru, creşterii răspunderii
sum ale populaţiei. de emoţie, idei şi ecou a fiecăruia, indiferent de func a delegaţiei şi atentă a reproducţiei şi a producţiilor animaliere, 22.30 Tc
O sporită preocupare a- materialelor publicate, cei ce ţia pe care o are în în pionierilor din selecţiei. Unităţi cum sînt în această vară s-a atins
cordă presa procesului com lucrează pe frontul presei deplinirea sarcinilor de ser regiunea Doneţk cele din Silvaş, Haţeg, o producţie record pe zi
plex de formare a omului hunedorene se vor strădui şi viciu. Referindu-se la im Brad şi altele îşi sporesc de lapte de vacă, cea mai
nou, străduindu-se să reflecte mai mult să-şi facă dato portantele sarcini care stau în cadrul relaţiilor de continuu numărul de vaci mare din existenţa jude
ceea ce este nou, caracte ria faţă de partid, faţă de în faţa siderurgiştilor hu- prietenie statornicite între şi juninci prin reţinerea ţului, remareîndu-se. din
ristic, combătînd cu curaj oamenii muncii din acest ţi nedoreni în a doua jumă judeţul Hunedoara şi re în efectiv a exemplarelor acest punct de vedere, BUCL
tualitau
manifestările învechite, care nut. Nici nu s-ar putea alt celor mai valoroase. în nu C.A.P. Sîntandrei, Mărti- Radio ju
fel, cînd realitatea judeţu tate a anului, vorbitorii au giunea Doneţk — U.R.S.S., meroase unităţi agricole se
mai trenează mersul viguros cerut organului colectiv de o delegaţie de pionieri din neşti, Jeledinţi, A.E.I. Chi- Dumini
înainte. lui, a ţării, oferă atîtea fap conducere să acţioneze cu regiunea Doneţk efectuea realizează o natalitate înal mindia, A.E.I. Peşteana şi 8.00 Rad
9,30 Mi
tă la toate speciile de a-
Organ al Comitetului ju te încărcate de semnificaţii, fermitate pentru asigurarea ză, în perioada 4—17 au nimale. Astfel, cooperati alte unităţi agricole. A spo 12.00 D<
deţean de partid şi al Con cînd lingă mina care scrie bazei tehnico-materiale gust, o vizită în judeţul vele agricole din Tîmpa, rit, de asemenea, producţia 13,0' • ^
înur
de carne, de lapte de oaie,
siliului popular judeţean, zia este mereu prezentă, solida necesare şi', în acelaşi timp, nostru. Vizita a prilejuit Romos, Batiz, Şoimuş, Os de lină, ceea ce a contri mui. .*
rul „Drumul socialismului", ră, şi mina celui care înfăp au evidenţiat unele căi în întîlniri ale pionierilor trov şi altele au atins la buit la dezvoltarea auto leviziun
folclori<
îndrumat în permanenţă de tuieşte. vederea realizării ritmice oaspeţi cu reprezentanţi ai bovine, în perioada ce s-a conducerii şi autoaprovizio- selă ; l
comitetelor municipale de scurs din an. un indice de gărului
partid Deva, Petroşani şi peste 60 la sută, avînd nării teritoriale. Clubul
orăşenesc Brad. Oaspeţii Prin progresul şi reali letin d<
s-au întîlnit, de asemenea, toate condiţiile ca pînă la zările sale, zootehnia hune nah soi
gazivţutt
cu reprezentanţi ai Comi 31 decembrie a.c. să atin doreană se prezintă astăzi verii Ş
tetului judeţean Hunedoara gă nivelul planificat de 85 ca un sector economic pu Buletin '
al U.T.C. şi ai Consiliului la sută. ternic, aflat în plin avînt, zicotcca
Radioju
judeţean al Organizaţiei O realizare de seamă a expresie a însufleţirii şi Iul naţi
pionierilor, au făcut vizite zootehniei hunedorene în responsabilităţii cu care mânici“
la obiective economice, is ultimii ani este trecerea cei ce muncesc în aceas muzical,
a IV-a
torice, culturale şi turisti creşterii animalelor pentru tă ramură a agriculturii neul mi
ce din municipiile Deva, carne şi lapte în sistem in sînt angajaţi în înfăptui diojurni
Hunedoara, Petroşani, ora dustrial. în prezent în ju rea noii revoluţii agrare, zică de
şele Brad, Orăştie, Sime- deţul nostru funcţionează în realizarea exemplară a Non ste
ria, în staţiunile balneocli” 12 complexe zootehnice de obiectivelor actualului cin_
materice Geoagiu şi Vaţa mare capacitate, dintre ca cinai. în acelaşi timp,
de Jos, la tabăra pionie re cele din Pui, Bretea Ro zootehniştii hunedoreni sînt
rească de la Costeşti. în- mână şi Peşteana sînt puse pe deplin conştienţi că în
tîlnirile cu purtătorii cra în funcţiune în acest cin faţa lor stau, în cea de-a DEVA
vatelor roşii cu tricolor hu- cinal. S-a realizat, totoda 11-a jumătate a cincinalu diamant
tă, prin colaborarea strînsă lui 1981—1985, sarcini şi Buletin
nedoreni, focurile de tabă între industrie şi agricul obiective şi mai mari şi ta); HI
ră, activităţile comune au tură, în fermele zootehnice mai mobilizatoare. La sfîr- pada <F
(Sidcrur
dat noi dimensiuni prie ale cooperativelor agricole şitul anului 1985 va trebui pe fro
teniei statornicite între de producţie de la Batiz, să ajungem la 176 800 ca • "Hi i
„rd-
pionierii din judeţul nos Bretea Română, Ribiţa, pete bovine, 291 000 cape .. actori
tru şi pionierii din regiu Beriu, llia ş.a., o seamă de te ovine şi la 354 000 ca Nimic t
nea Doneţk. lucrări foarte importante pete porcine vest —
rea): B
ne (7 Ni
Sindrom
(Cultura
In raidul nostru prin ultimă instanţă, dar în perieulo
Hunedoara pe tema bunei hunedoara Aceleaşi locuri, alte obiceiuri cursul unei jumătăţi de NEA: C
A
rul);
serviri în unităţi comercia oră cît am stat în maga palul li
le am trecut şi pe la uni zin am avut plăcerea să URICAK
tăţi pe care le-am mai bă, socotind în gînd, co cumpărători, cerem vînză- un caz nu le dăm copii ci în legătură cu modul de constatăm că nici un cum seriile
avut şi altă dată în obiec munică totalul : 25,75 lei. torului de la tejghea o lor astfel de pîine”. Ob servire tot într-o patiserie părător dintre cei care au BRAD :
(Steaua
tiv, cu scopul de a vedea La o readunate a preţurilor pungă, 1,5 kg roşii şi a- servăm că s-a adus fran din Hunedoara, lucrurile intrat în magazin decişi să ZA : E
dacă metehnele o dată sem celor patru sortimente de ceeaşi cantitate de ardei. zelă „Dîmboviţa” — 800 de se vor mai fi schimbat în cumpere nu a plecat ne zburător
nalate au fost eliminate, legume şi a costului pun 16,50 lei — face adunarea bucăţi. Tot franzelă „Dîm acest gen de unităţi. Şi, mulţumit. în această am TIE : Ir
tria) ; F
dacă s-au luat măsuri de gii obţinem un total de vînzătorul Alexandru Ghi- boviţa” se află la vînzare ca să fim fideli adevăru bianţă plăcută „ceva” to seriile I-
îmbunătăţire a activităţii 24,45 lei. Deci, am fi fost gu, cu exactitatea şi co alături de pîine albă de lui, în afara unei atitu tuşi distonează : ţinuta a- GIU-BA
comerciale. păcăliţi cu 1,30 lei. Să fie rectitudinea lucrătorului cu 0,800 kg, dar din ziua pre dini total neutre şi reci, proape neglijentă a celor sa de
Aii Bab
Aşa se face că am în o greşeală ? Cam multe nu se putea reproşa nimic două lucrătoare de la ra — serii
ceput raidul de la unita greşeli, însă, în aceeaşi uni vechime în această muncă, cedentă. Cea adusă atunci celor două lucrătoare de ionul de mezeluri. îi co BRAZI:
nu era nici ea chiar aşa
Polul N
tea de legume-fructe nr. tate, dacă mai reţinem că, dar şi cu respect şi bună serviciu în unitate — res municăm acest neajuns rea eva
15 din cartierul micro V, deşi stricată complet, var pectiv Florica Bordean şi şefei de unitate. Dumneaei (Casa d
pe care am mai vizat-o za continua să fie ţinută în Respectul faţă de cumpărător, servirea civilizată Lenuţa Cristinoiu. Obser le caută o scuză în faptul RIA: Pr
duri (M
în urmă cu circa 3 luni. vînzare, că nici dintre car vaţia noastră de consuma că „au descărcat multă nul met
pentru cîteva elemente ce tofi nu erau curăţate res - cerinţe elementare ale activităţii comerciale tori că nici unul dintre marfă”. Totuşi... riile I-I
ţineau de spiritul gospo turile putregăite. produsele în vînzare nu ■fc lari : 1
dăresc şi de etica comer „Aşa i-am primiţi la aveau preţuri afişate este Incursiunea noastră de (Minerul
ţului. Dai şi de data a- calitatea I, de la C.A.P. cuviinţă faţă de cumpără de „tinără”, după spusele primită însă cu ostilitate, acum în unităţi ale comer
ceasta lucrurile nu stăteau Sîntandrei" — ne spune vîn- tori. şefei de unitate, pîinea se iar una dintre lucrătoare ţului din Hunedoara a fost
prea bine. în unitate, cu zătorul Victor Buştiuc. Aşa La unitatea nr. 20 — pli livrează numai după 24 de trebuie să caute mult în realizată pe „poteci" oare
ţoale că legumele expuse erau şi în notele dei re ne, din acelaşi cartier, ore de la fabricare — aşa tr-o cutie de carton cu e- cum bătătorite, aşa cum
pentru vînzare aveau un cepţie — la calitatea I —, şochează — la ora 11,10 — că se poate uşor deduce ce tichete de tot felul pe a- am afirmat la început. Şi,
aspect necorespunzător e- de.fî nu toţi cartofii cores sărăcia sortimentală şi ca fel de franzelă se vindea ceea cu preţul de vînzare de asemenea, cum am afir Timpul
rau însoţite de etichete pe pundeau la această calitate. litatea pîinii, mai bine-zis marţi, 9 august, la unita a... ceva apă gălbuie şi mat în titlu, pe aceleaşi azi, 14
cart era înscrisă calitatea I. Asta nu înseamnă însă că aspectul ei comercial. „Ce tea amintită. sălcie — afişată sub nu locuri am constatat alte mea dev
Aşteptăm. în faţa tejghe nu pot fi sortaţi cei nefo faceţi cu această pîine 7“ Pe magistrală, în drum mele de „citronadă". Pro obiceiuri. Multe dintre ele va răci.
Vor căd
lei. pînă fac cumpărătu losibili. — o întrebăm pe vînzătoa către piaţă, intrăm şi în dusul avea totuşi o cali — bune "şi am vrea să le formă d<
rile cele două persoane ca Cu o adevărată expoziţie rea Emilia Dragoş. Sinceră, tr-o nevinovată unitate de tate : era rece. reîntîlnim mereu. Am în însoţite
re se aflau aici la sosirea de legume şi fructe — ne răspunde * ,.Pe care o alimentaţie _ publică — Marele magazin alimen tîlnit însă şi aspecte îm trice. Vi
noastră. Solicităm o pun proaspete, sortate, aşeza mai pot vinde, o vînd. Care patiseria „Narcisa" a tar din piaţa Hunedoarei potriva cărora ne îndrep derat, c
cale pin
gă, două kilograme de car te în cutii, ne întîmpină nu, voi încerca s-o resti I.C.S.A.P. Am intrat cu ne-a prilejuit, din punct tăm ascuţişul criticii, cu oră. în
tofi, o jumătate kilogram punctul amenajat pentru tui fabricii’. Am văzut că de vedere al aprovi speranţa că ele vor fi eli din norc
de ceapă, un kilogram şi comerţ stradal în faţa ma gîndul nemărturisit că minate în scopul satisfa rile mini
se între
jumătate de ardei, tot atî gazinului C.L.F. nr. 12. veniseră după pîine şi niş după ce am publicat o scri zionării şi din mai multe cerii depline a cerinţelor cele ma:
tea roşii. Vînzătoarea An înăuntru aceeaşi ordine. te copii... Vînzătoarea se soare a unei consumatoa puncte de vedere, numai cumpărătorilor. de grade
gola Roman ne serveşte cu Servirea decurge în mod sizează semnificaţia între re din Hunedoara şi o an aprecieri bune. Nu apre ION CIOCLEI serviciu
rapiditate şi cu aceeaşi gra civilizat. în calitate de bării nerostite. „Nu, în nici chetă proprie pe marginea cierea noastră contează în ESTERA ŞINA