Page 47 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 47
pag. 3
• DUMINICĂ, 14 AUGUST 1983
Promisiuni aie
iVIZIUNE scrisului
ijă patriei A t f a w i i hunadoraan (1)
, H AUGUST
mţă şcolară
hui familiei
e muzicii m sticlele şi borca
itului nele goale prin
copiilor. „Cire- GHEORGHE TRUŢĂ maqazinele ALI
- Episodul 14
duminical MENTARA si de
Dacă în comentariul la
i. Film docu- volumul lui Ioan Evu LEGUME-FRUC-
Creatorii de frumos — mm aproape TE
rial : „Encida**. „Fereastra de apă", sa
episod lutam unul dintre cele © la schimb,
:ran pentru cei mai convingătoare debu
de realităţi® patrie! socialiste turi în poezie, în romanul © contra-marfă,
tal
din grădină lui Gheorghe Truţă „Ora © sau numerar.
matcca. „Dar- Comitetul Central al U.T.C., Roşu", la locuri de un ne fărul", o masă rotundă care şul", apărut recent ia E-
i“ în colaborare cu Uniunea ditura Albatros, remarcăm
tal. ★ Sport, asemuit pitoresc — Cheile a vizat şansele de afirmare poate cel mai convingător
jremieră săp- Scriitorilor, Uniunea Compozi Bicazufui, staţiunea Tuşnad a tinerilor scriitori din toa debut în proză din ulti
i Tv. torilor şi Uniunea Artiştilor —, la vestitul centru al ce te zonele ţării, la care au ma vreme. După lectura
Plastici au organizat, in ramicii de Corunt, la Sfîntu romanului nu ne mai miră
î AUGUST participat scriitorii Daniel
aceasta vară, la Miercurea Gheorghe, Izvorul Mureşu Drăgan, Petru Ivancu, Paul faptul că Mirela Rozno-
Ciuc şi Izvorul Mureşului, lui. veanu, semnatara unei
populare prima tabărâ de creaţie a Artiştii s-au întîlnit într-o Balahur şi Mariana Brăescu. succinte dar percutante
e în limba Eveniment important al prezentări a cărţii, amin
tinerilor scriitori, artişti plas şezătoare desfăşurată la
ă vieţii cultural-artistice, tabă- tea pe Camil Petrescu şi
flmtr-o privire tici şi muzicieni din ţară. Casa de cultură a sindica băra de creaţie organizată pe Alexandru Ivasiuc în
îal Concepută ca o tabără telor din Miercurea Ciuc, cu context cu numele lui
ci cinstire de documentare şi creaţie, membrii cenaclurilor literare de C.C. al U.T.C. a avut da Gheorghe Truţă, din Uri-
sic 1 ' economic rul să reunească o parte
sub directa coordonare a din municipiu şi din judeţ. cani.
cetăţenesc dintre forţele artistice ale Gheorghe Truţă scrie cu
folcloric colectivului „Suplimentului Aici s-a desfăşurat şi un ţării, să le apropie, prin o siguranţă rar întîlni-
n G00 de se- | literar-artistic al Scinteii ti recital de muzică şi poezie creaţia lor, de realităţile pa tă la prozatorii tineri. Ro
neretului" la această mani originală. O altă întîlnire a triei socialiste, de sarcinile
foileton : „In festare au participat 30 de manul său „Oraşul" (doar
i vieţii". Episo- avut loc în tabăra studen educative ce revin scriito titlul e faulknerian) n-are
scriitori, artişti plastici şi ţească de la Izvorul Mure rilor, artiştilor plastici şi nimic comun cu proza de
îal. muzicieni din Bucureşti şi confesiune juvenilă, e o
din ţară. şului. compozitorilor în lumina cu- scriitură alertă, de fină
£g»«aarasggapgşpi Participanţii la tabăra de Oaspete de onoare al ta vîntării secretarului general observaţie, punctată din
i8Q === creaţie au vizitat obiective berei artistice de la Miercu al partidului, tovarăşul cînd în cînd de ingenuităţi
sa m m m u im economice din municipiul rea Ciuc a fost prozatorul Nicolae Ceauşescu, rostită şi ironii, e o carte de dez- ,
batere gravă într-o compo- |
Miercurea Ciuc şi obiective Daniel Drăgan, redactor şef la consfătuirea de lucru pe
CI I : 7,00 Ac- ziţie îndrăzneaţă, orgolio- I
60 de minute. turistice din judeţele Har al revistei „Astra" din Bra problemele muncii organiza să am spune, pentru un
Revista presei, şov. Cu această ocazie, cri debutant tînăr. . ÎNTREPRINDEREA DE BERE
meteo-rutieră ; ghita, Neamţ, Covasna. S-au torice şi politico-educative.
gramul satelor; făcut excursii la frumoasele ticul Artur Silvestri a orga Surprinzătoarea reuşită I H A Ţ E G
i duminical ; nizat, pentru revista „Lucea VALERIU BÂRGÂU generală marcată de pri
le pentru toţi ; lacuri „Sfînta Ana", „Lacul mul volum al lui Gheor RECRUTEAZĂ DE URGENŢĂ
r ' ; 13,15 Din
chestrei de ghe Truţă ne obligă să Candidaţi pentru şcoala profesionala „curs
u.. a Radiote- ! spunem de la bun început
13,30 Varietăţi | că ne aflăm în faţa unei de zi", anul şcolar 1983/1984, în următoarele
11.00 Unda vc- .
Virste ale şla- mari promisiuni pentru meserii :
lânesc ; 15,00 proza românească de mîi-
or ; 10,00 Bu- 3/meui z i l e i ne. în căutarea unei cit • BERARI - L.I.A. Cluj (unitatea şcolară de
i ; 16,05 Alma- pregătire)
17.00 Radioma- Să fii tînăr în Hunedoara mai neobişnuite originali
‘ilot ; 17,30 Di- tăţi, tînărul autor nu re ® LĂCĂTUŞI MECANICI - L.I.A. Sibiu (uni
tolcloric ; 18,00 nu înseamnă să numeri doar fuză modelele, dar nici nu
tiri ; 18,30 Mu- douăzeci şi ceva de rotiri tatea şcolară de pregătire)
tru toţi ; 20,00 în jurul nucleului incandescent le ia drept dogme, ci „în
; 20,15 Fcstiva- drumătoare" pentru scri înscrierea candidaţilor se face pînâ la 5 sep
„Cintarea Ro. ci sul său. Intenţionalitatea
işti şi formaţii să aprinzi din Mureş torţe textului şi subtextului nu tembrie.
finala celei de să seînteieze pînă-n Cerişor
ii ; 21,00 Tur- din Strei, din Cerna este ascunsă. Mesajul ro
ilor ; 22,00 Ra- manului este dezvăluit de
lort ; 22,20 Mu- să scoţi şarje-aburinde la început prin motto-ul
is ; 23,30—5,00 să trepideze cele patru zări
izcal. să îţi pătrundă prin picamăr ce-1 precede, luat din
în orizont lumina „Ciuma" lui Albert Camus.
Gheorghe Truţă este —
cuprinsă din vecii cum bine se preciza în
sub soarele de piatră
în Munţii Retezat prezentarea amintită —
„un tînăr preocupat de
iberto Carlos şi să dăltui urma zilei
roz (Patria) ; temelia stîncii problemele lumii contem
Bucureşti (Ar- porane". Mirela Roznovea-
lOARA: Esca- să îţi poarte amprenta nu n-a spus cuvinte de
a); Omul Puma cu pruncii în braţe circumstanţă pentru că,
il); Nimic nou să duci flori la Ţebea.
de vest — LUIZA LANDT intr-adevăr, prozatorul a-
t*-** Aş- PROIECT tacă cele mai grave ches- ,
(Con- ALEXANDRU POP tiuni ale zilelor noastre
PE. -OŞANI:
pe frontul de legate de pericolul care ÎNTREPRINDEREA pentru lianţi
iile I-II (Uni- Mv # mw r MMM a aamm a ■ a 0 ameninţă convieţuirea paş
intră in acţlu- nică a oamenilor de pre CHIŞCADAGA — DEVA
brie); LUPENI: I *
- seriile I-II lopă, ceea ce ii provoacă o tutindeni, Măreţul ideal Face înscrieri pentru şcoala de maiştri,
/ULCAN: Viraj gravă amnezie şi pierderea umanitar şi politic al lu
uccafărul); LO- identităţii. După 15 ani de I mii de azi îşi găseşte în curs seral, pînă la 18 august 1983.
Puma (Mine- vagabondaj, se angajează ca
9ASA: La ca. argat la o moară, unde — proza lui Gheorghe Truţă Se primesc şi muncitori, absolvenţi ai şco
(Muncitoresc); impresionat de infirmitatea I o transpunere literară fă-
Despărţirea — singurului băiat al morarului t'â tamtamuri şi patetism lilor profesionale, în meseria de sudor
(Retezatul) ; — efectuează o operaţie de I de duzină. Cu sinceră fer
:area Vlaşinilor căldură e răcoare,/ nicăieri o mare bravură. In curînd, de *
;) ; GURABAR- EUGEN FRUNZĂ stare pură,/ un amestec orice vine cunoscut in tot ţinutul voare, tînărul prozator a-
ronul husarilor stare“ („Glossa IX“). Şuvoiul pentru priceperea cu care I trage atenţia că lumea, ai
inerul); ORAŞ- tratează — total dezinteresat *
:iţa nopţii (Pa i verbal este cumpănit de o — cazuri lipsite de speranţă. doma locuitorilor „oraşu
ne Africanul — înţelepciune a reflecţiilor, in „Vraciul 11 — cum îl denu lui", începe să uite cata
Iacâra); GEOA- „SIMITUL cit lectorul nu mai ştie ce mesc localnicii — întilncşte clismele ultimului război
să urmărească : debitul rit
ehi de urs (Ca- mat sau îndemnurile şi re tot aici o ttnără orfană, fa l mondial şi rămîne indife
iră); I-IAŢEG : ţă de care simte o atracţie *
cei 40 de hoţi j D1M PREAJMĂ" flecţiile. „Cînd la piept ne paternă. Iu urma unui grav rentă la formarea unor
I-II (Dacia) ; ţine mama/ suptul chiar ne accident de motocicletă, a- I grupări neofasciste.
dă de furcă,/ vremea-şi scrie
saltimbanc la * O Încercare temerară, (lată diagrama/ pe noi feşelc vînd-o ca victimă pe orfană, * Intr-un „oraş“, ce poate
— seriile I-II I fiintl raritatea gestului, în ne-ncurcă ; / Învăţăm şederea sc creează o situaţie critică : Î fi oricare în lume, cînd
Ma-
CALAN:
făptuieşte Eugen Frunză in
ultură); SIME- ' această carte. Este vorba de beată,/ pipăim doar vagi as „vraciul" sustrage instrumen % se ridica un impunător
tele medicului local ignorant,
pecte,/ dimensiunea nu sc-
ul); ILIA: BU- I tentativa de reabilitare a arată,/ mitul vrea să şi-l res- care consideră cazul ca lip. monument în memoria vic
ineri pentru ri-
sit de orice speranţă, şi o I
ein Sam — se- glossei, într-o vreme cînd li- pectc“ (Glossa X“). operează pe fată. Cu toate s timelor războiului, o hai
nimina); GHE- [ rismul modern e din ce in Intru totul, o carte care că intervenţia e încununată tă de nebuni şi delincvenţi
iţitorul de săbii I ce mai puţin atras de poezia seduce prin abilitatea fideli de succes „vraciului" i se I intră in acţiune pentru a
* ca formă fixă. Reuşita căr- tăţii.
î ţii e strict dependentă de fi- intentează un proces pentru 1 * revitaliza ideile fasciste,
practicarea ilegală a medici
* dclitatca faţă de canoanele TIBERIU DĂIONI nci, în urma căruia este I aducînd o înjosire însăşi SCHIMB DE LOCUINŢA
I formale ale acestui tip de condamnat. Din recunoştin % ideii de supravieţuire. Fi • Schimb apartament două
poezie, fidelitate care, une-
Mary- I
* ori, impune şi vocea perso- >} ţă, orfana (Marysia) şi Le- nalul romanului e tragic i camere ultracentral Devu, cu
Arad.
(de-acum
soţul
szck
apartament
Informaţii
I nală a autorului. Acest tip VRACIUL * sici) redeschid procesul, care *» „cel ce vede şi înregistrea Deva, telefon 13638 sau Arad
de poezie manifestă şi 6; aş-
' teptată fidelitate conţinutisti- scoate la iveală două adevă I ză totul", un personaj fără VINZARl 39020, după-amiază. (1U7)
robabil pentru I că : versurile sint prepon ruri : „vraciul" esto dispă k nume, simbolic, se decide ÎNCHIRIERE
ist 1083 : Vre- derent gnomice, mobilizatoa- Regizorul polonez Jerzy rutul profesor Wilczur, iar să fie adeptul profesorului, o Vina Dacia 1300. Hunedoa
instabilă şi se | re, interogative, pasionale. E Hoffman semnează versiunea Maryisia fiica pierdută. \ personajul care pledează ra, strada Mureşului nr. 6, a- o Primesc fete in gazdă în
ul va fi noros. | vorba în primul rind de un fllmică a romanului omonim Aparent melodramatic, fil h pentru nimicirea grupării partament 33, telefon 18737. Cluj. Informaţii Cluj, telefon
(1491)
precipitaţii sub « lirism conservator, bazat pe al lui Tadeusz Dolega-Mos- mul lui Jerzy Hoffman este 26665. (1410)
’erse de ploaie, . o mobilitate a sfaturilor In- towitz, avînd ca subiect un o creaţie remarcabilă. Gus I neofasciste. Devine acuza o Vînd Dacia 1300. Brad,
lescărcări elec- | ţelepte, venind dintr.o verl- destin omenesc frăraîntat, a- H tor şi vrea să împiedice strada Libertăţii, bloc C X 30, PIERDERE
va sufla mo. * ficatâ tradiţie populară, dc- bundent în evenimente Ieşite tul fin al regizorului, muta î acţiunea grupării nesăbui apartament 7. (1443)
ntensificări lo- monstrată şi de ritmica săl- din comun : reputat chirurg, rea accentului pe analiza psi • Vînd Moskvicl 408, stare ffi Pierdut legimitaţie de ser
la 40—60 km/ I profesorul IVilczur este aban hologică nuanţată conferă v* te, dar este ucis. Ultiriia bună. Deva, strada Aurel Vlai- viciu pe numele Ciuraru Du
npul averselor tăreţ-ingenuă a versurilor, donat dc soţia lui, care duce autenticitate şirului de fap frază a romanului, care ou nr. 27. (1439) mitru, eliberată de G.l.G.C.L.
de senzaţia de mişcare dez
st. Temperatu- cu sine şi pe fetiţa lor, Ma- te ce stau sub semnul in I redă cuvintele lui, râmî- • Vind nutrii, culori diverse Deva. O declar nulă. (1442)
vor fi cuprin- involtă, fără oprire. Se cul- rysia ; tulburat do şocul su credibilului. ne neterminată: „Văd tot şi blănuri. Haţeg, Nistor, stra
;i 18 grade, iar * tivă preponderent un gno- ferit, Wilczur rătăceşte pe i da Eminescu 72. (c. 1) DIVERSE
2 între 20—25 | mison al opoziţiilor radicale. străzile oraşului, este atacat şi o să scriu lo..,*. Fraza ţ • Colectivul magazinului
(Meteorolog de I „Şi-n răcoare c căldură/ şi-n şi bătut de o bandă inter- AL. COVACI •» trebuie să fie terminată • Vind două staţii de voci „Modem" urează colegei la-
ti Vrasgyalt). * cu boxe, F.B.T. 100 waţi şi
I i de fiecare dintre noi. Montarbo 200 waţi. Deva, te y-An EUGENIA, eu ocazia oen*'
SILVIU GUGA lefon 12623. (1493)' sionarii, ..Mulţi oni, ivrichi 1“
x
0479)