Page 49 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 49
ÎN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU
Creşterea productivităţii muncii-
S O C I A L I S M U L factor determinant în sporirea
producţiei fizice
Sarcina de creştere su clincher pe oră (la un
plimentară a productivită cuptor), la 131 tone clin
ţii muncii, formulată la cher pe oră.
Conferinţa Naţională a Dar pînă a se ajunge
partidului, determină în la creşterea indicilor de
toate unităţile economice utilizare a capacităţilor de
ample acţiuni de identifi producţie, la extinderea
care a rezervelor existen poliservirii şi la folosirea
te şi de creare' a noi con completă şi productivă a
diţii pentru fundamenta timpului de lucru a fost
rea, pregătirea şi realiza nevoie de o calificare şi
CUVfNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA rea unui salt considerabil specializare a forţei de ZI DE PRODUCŢIE
al acestui indicator. muncă, specializare ce a RECORD
CONSFĂTUIREA DE LUCRU DIN 2-3 AUGUST A.C. - Şj la atelierul cuptoare, evoluat în pas cu dotarea
din cadrul ■ întreprinderii tehnică şi cu progresul în La întreprinderea dc
PROGRAM CONCRET DE ACŢIUNE PENTRU ORGANIZAŢIILE pentru lianţi Chişcădaga— domeniul tehnologiei. Orga lianţi Deva, ziua de du
Deva, prin îmbunătăţirea nizarea de noi cursuri de minică (14 august a.c.) a
DE PARTID, PENTRU TOŢI COMUNIŞTII organizării producţiei, a calificare şi programele de fost declarată „Zi record
conducerii proceselor teh instruire la locul de mun în producţie". Printr-o
nologice, s-a ajuns la o că, extinderea policalifică bună mobilizare şi pre
ocupare a colectivelor
sporire accentuată a pro rii au creat posibilitatea
Concepţie profund umanistă, revoluţionară ductivităţii muncii şi, pe lucrătorilor din cadrul a- de la atelierele cuptoare
şi mori făină, aici s-au
seama acesteia, la impor cestui atelier să aplice co
tanţe creşteri la producţia rect procesele tehnologice, realizat în plus faţă de
sarcinile de plan 2 000
privitoare la formarea omului nou fizică. să găsească soluţii de tone de clincher, 1 500
să-şi
manifeste
într-un interval de timp
inovare,
tone de făină pentru
relativ scurt, la cuptoare iniţiativa. clincher şi peste 1 000
s-a reuşit să se obţină o Am discutat cu inginerul tone de ciment. Depăşi
producţie zilnică cu 1 000 Ionel Bălaj, şeful atelieru rile obţinute, alăturate
„Se poate spune că, faţă de marile realizări în dezvoltarea patriei tone clincher maj mare, lui, despre cîteva dintre celorlalte de piuă acum,
noastre socialiste, are loc o anumită rămînere în urmă a conştiinţei re în comparaţie cu aceeaşi soluţiile propuse chiar de sînt dedicate marii săr
perioadă a anului trecut. colectivul de murică, solu
voluţionare, socialiste . bători naţionale a po
11
NICOLAE CEAUSESCU Indicele extensiv de utili ţii al căror scop final nu porului nostru — Zilei
zare a acestora a crescut era altul decît sporirea de 23 August. (Georgeta
de la 54 la sută la 70 la productivităţii muncii. Codreanu, coresponden
Problematica formării tate politico-ideologică şi omului, crearea condiţiilor sută, indicele intensiv de tă).
omului nou, profund con cultural-educativă, desfăşu pentru afirmarea deplină utilizare a capacităţilor de DORIN CORPADE
ştient şi devotat cauzei so rată după toate exigenţele a vocaţiei şi personalităţii producţie a crescut, de ase CÂRSUNE COC5IFICABIL
cialismului şi comunismu spiritului revoluţionar. umane. menea, de la 119 tone (Continuare în pag. a PESTE PREVEDERI
lui, reprezintă una din sar Această apreciere, vizînd In opţiunea partidului Oamenii muncii de la
cinile, din preocupările unul din raporturile funda nostru, socialismul este de întreprinderea minieră
centrale ale partidului. De mentale ale dezvoltării, neconceput fără oameni de Bărbăteni sînt puternic
aceea, ea face parte inte prezintă însemnătate cc ir- înaltă cultură, total consa mobilizaţi pentru a ex
trage mai mult cărbu
grantă din Programul edi şitoare nu numai prin fap craţi înfăptuirii fără pre
tul că exprimă o necesitate get a noii societăţi socialis ne pentru economia na
ficării societăţii socialiste ţională. în lunile iu
multilateral dezvoltate şi vitală a operei constructi te. Socialismul — ca expre
ve, ci şi prin aceea că re sie a elevaţiei umane — lie şi august, minerii
înaintare spre comunism, levă cu o deosebită putere sectorului 1 au reuşit să
între dezvoltarea bazei teh- natura profund umanistă a este şi orînduirea unei extragă peste sarcinile
nico-materiale a societăţii esenţei partidului nostru, a vaste culturi, care se con de plan mai mult de
şi conştiinţă manifestîndu- întregii sale politici inter struieşte de către oameni 2 200 tone de cărbune
se un raport dialectic, de ne şi externe. Ţelul suprem cu larg orizont spiritual, cocsificabil. intre brigă
zile care şi-au adus . o
interinfluenţare reciprocă. al luptei partidului comu capabili să înţeleagă si să contribuţie importantă la
Pornind de la acest ra nist l-a constituit întot obţinerea acestui spor
port de echilibru, de inter- deauna slujirea devotată a (Continuare în pag. o 2-a) de producţie se numără
condiţionare, secretarul ge cele conduse de fronta-
neral al partidului, tova liştii Mihai Covaci şi
răşul Nicolae Ceauşescu, ÎN ZIARUL DE AZI Nicolae Roşu, iar de la
cu perspicacitatea şi forţa pregătiri, de Pompei To-
molea şi Santa Francisc.
de pătrundere ce îl carac B Aprovizionarea cu materii prime — bază a reali
terizează, remarcă existen zării integrale a sarcinilor de plan PESTE PLAN - 13 000
Rg Sărbătorirea „Zilei presei române" TONE DE FONTĂ
ţa unei rămeri în urmă a
O Sport • Programul turului campionatului diviziei Colectivul oamenilor
l.L. Chişcădaga, Aspect de la maşina de ambalat ciment
conştiinţei, cerînd în con „Ii" — seria a III-a în saci. muncii din cadrul sec
secinţă, o susţinută activi ţiei Z furnale a Combi
natului siderurgic Hu
nedoara desfăşoară o
Expoziţia-tîrg „Bâiţata românească" Q reuşită manifestare a activitate ritmică, obţi-
nind lună de lună însem
nate depăşiri de plan la
realizărilor şi perspectivelor zootehniei hunedorene producţia de fontă. Pe
şapte luni şi jumătate
din an a elaborat în
Pe păşunea din Cristur a nicipal Deva ale P.C.R., larg şi fructuos dialog cu rele zootehnice din uni ritoriale, ca şi in dome plus 13 000 tone fontă
avut loc duminică,' 14 au membri ai comitetelor e- producătorii despre tehno tăţile agricole socialiste — niul ameliorării pajiştilor, de bună calitate, obţi
gust a.c., cea de-a VII-a e- xecutive ale consiliilor logiile de lucru folosite se trec în revistă rezulta sporirea producţiei de fu nută în condiţiile înca
diţie a Expoziţiei-tîrg „Băl- populare judeţean şi mu pentru obţinerea unor re tele obţinute în primii ani raje, modernizarea procese drării în consumurile
ţata românească". La aceas nicipal, reprezentanţi ai colte bune şi a unor pro ai actualului cincinal în lor de producţie din zoo specifice de cocs. Un a-
tă manifestare — organi Ministerului Agriculturii şi ducţii mari de lapte, carne dezvoltarea acestui im tehnie, îmbunătăţirea re port însemnat la reali
zată de Direcţia generală Industriei Alimentare, alţi şi lînă. în faţa panourilor portant sector al agricultu producţiei şi a raselor de zarea acestui spor di
pentru agricultură şi indus invitaţi. cu grafice, a machetelor şi rii hunedorene, contribu animale ş.a. Un accent producţie l-au avut
trie alimentară şi Uniunea Au fost vizitate standu fotografiilor rcdînd aspec ţia zootehniei la înfăptui deosebit, în discuţiile pur cliipele de furnahşi
judeţeană a cooperativelor rile cu produse agricole şi te din sectorul creşterii a- rea noii revoluţii agrare, tate cu acest prilej, s-a conduse de prim-topito-
agricole de producţie —, expoziţiile cu vînzare, cu nimalelor, succesele obţi la realizarea autoconduce- rii Pavel Lărgean, Toa
menită să reliefeze succe care prilej s-a purtat un nute în fermele si sectoa rii şi autoaprovizionării te (Continuare in pag. o 2-a) der Cristoreanu şi altele.
sele înregistrate în înfăp (Stelian Dena, corespon
tuirea noii revoluţii agrare, dent).
a sarcinilor şi obiectivelor
actualului cincinal în do ECONOMII DE ENERGIE
meniul creşterii animalelor ELECTRICĂ
şi a programului judeţean La centrul de distri
pentru ameliorarea raselor, buire a energiei electri
au participat .crescători de ce Hunedoara, din ca
animale fruntaşi din coo drul I.R.E. Deva, se ac
perativele agricole de pro ţionează insistent pentru
ducţie, asociaţiile economi economisirea acestei im
ce intercooperatiste, între portante valori mate
prinderile agricole de stat, riale. Prin măsurile şi
precum şi ţărani cu gospo acţiunile întreprinse de
dărie individuală, care au M personalul muncitor de
expus cele mai valoroase e- m m m . aici, de la începutul a-
xemplare de bovine, ovine, nului au fost economi
şi alte animale pentru car .... Hry siţi 4,6 milioane kWli
ne şi blană. Au fost pre energie electrică, au fost
zenţi, de asemenea, un ma •M&; recuperate şi refolosite
re număr de cetăţeni din materiale şi piese de
municipiile Deva şi Hu schimb în valoare de
nedoara, precum şi din alte m m peste 110 000 lei, planul
localităţi ale judeţului. la acest capitol fiind în
La festivitatea de deschi deplinit pe întregul an
dere a expoziţiei au luat 1983 (Aron Căta, cores
parte membri ai birourilor Au fost prezentate cele mal reuşite şl valoroase exemplare de animale. pondent).
comitetelor judeţean şi mu
