Page 50 - Drumul_socialismului_1983_08

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. b

ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII -

EXPRESIE A AUTOCONDUCERH MUNCITOREŞTI ÎN ACŢIUNE Concepţie profund umanistă, revoluţionară
Aprovizionarea ou materii prime- privi oare la formarea omului nou 11.00 Te)
Pa
11.05
11.35
vil Ko
tirii generale a cadrelor,
în cuvîntare se subliniază i
(Urmare din pag. 1)
pis
- bază a realizării Integrate acţioneze cu maximă ener­ comuniştilor, a tuturor oa­ * „în societate, în conştiinţa 12.25 Mo
Ec
12.35
oamenilor au rămas unele
menilor muncii. Aceasta re­
gie pentru soluţionarea în prezintă un tezaur inesti­ maladii ale trecutului. De De
VC!
vei
a sarcinilor de pian spirit revoluţionara tuturor mabil al societăţii, el tre­ acega, activitatea politico- 13.00 lui în<
buind să fie acum valori­
apar
ce
în
problemelor
educativă trebuie să com­
mersul nostru înainte. Cu ficat pe o treaptă superi oa- bată cu fermitate toate con­ 10.00 Te
alte cuvinte, este nevoie de - ră, în folosul dezvoltării ge­ cepţiile burgheze, mistice, 10.05 Fe
Participanţii la adunarea a redus nivelurile de plan arătînd că furnizorii de „C
generală a oamenilor mun­ iniţiale. întreprinderea a asemenea materiale trebuie muncitori înalt calificaţi, de nerale a societăţii în an­ tendinţa de a trăi fără 10.25 Te
cii de la întreprinderea de prelucrat în perioada ana­ să facă eforturi pentru îm­ ţărani care să. cftnoască samblu, a fiecărui mem­ muncă, diferite mentalităţi 10.50 ţet Cli
blănărie „Vidra" Orăştie lizată cu peste 2'49 000 mai bunătăţirea produselor, bine principiile şi regulile bru al său. Calea acestei înapoiate în muncă si via­ 17.30 Ca
au analizat cu răspundere puţine bucăţi piei, cu care pentru livrarea ritmică a agrozootehnice, de cărturari valorificări o reprezintă ţă". 17.50 10(
rezultatele obţinute pe se puteau fabrica circa cantităţilor contractate la patrioţi, dar care, laolaltă, cultivarea şi afirmarea mai Folosind o bogată gamă 18.00 Iui în
primul semestru al anu­ 83 000 mp semifabricate întreaga paletă coloristică. să stăpînească temeinic puternică a spiritului revo­ de forme şi mijloace, orga­ 20.00 Te
lui şi au adoptat un cu­ ovine, dar această restanţă Valerian Irimie, Paras- concepţia revoluţionară a luţionar, care, în esenţă, nele şi organizaţiile de 20,20 Sp
lui
prinzător plan de măsuri a fost compensată în mare chiva Golea, Viorica Micu, partidului despre lume şi presupune creşterea răspun­ partid din minerit şi side­ Su
menit să asigure înfăptui­ parte, ca urmare a măsuri­ Mariana Ştefan, Lucia Po- societate, să însumeze un derii în îndeplinirea sarci­ rurgie, din construcţii, e- tic
bogat tezaur din cunoaşte­
rea ritmică a sarcinilor lor luate prin realizarea în povici, Petru Iştvan, Ma- rea umană. nilor, a simţului datoriei, nergetică şi agricultură, din cu
sporirea gradului de anga­
care le revin în conti­ avans şi depăşirea planului rioara Alionescu, alţi vor­ jare activă în muncă, întă­ toate celelalte domenii ale tri
şii
în cuvîntarea rostită la
producţiei materiale şi vie­
nuare. Colectivul acestei la confecţii din blană ar­ Consfătuirea de lucru de rirea exigenţei şi intransi­ ţii spirituale au datoria să ni
unităţi, după cum se arăta tificială şi la confecţii din bitori au apreciat stilul la Mangalia, tovarăşul genţei faţă de lipsuri şi ne­ militeze cu maximă răspun­ lui
în darea de seamă prezen­ piei de vînat. de muncă al organului de Nicolae Ceauşescu abor­ ajunsuri, ridicarea la un dere pentru studierea 20.35 ga Vi
tată de Elena Brînduşa, Un accent deosebit s-a conducere colectivă şi al dează această complexă înalt nivel a muncii pen­ profundă a cuvîntării tova­ na
preşedintele consiliului oa­ pus pe export, pe îmbu­ comitetului de sindicat, problematică privind-o ca tru înfăptuirea programelor răşului Nicolae Ceauşescu, 21.00 Ti
menilor muncii, cu toate nătăţirea calităţii confec­ au făcut propuneri con­ unitate a acţiunii muncii adoptate de partid. pentru transpunerea în via­ ta
bt
greutăţile şi neajunsurile ţiilor, majoritatea vorbito­ crete menite să ducă la organizatorice şi politico-e­ Acum, în faţa organelor ţă a învăţămintelor ce se 22.30 Tc
întîmpinate în producţie, rilor reliefînd importanţa îmbunătăţirea activităţii de ducative desfăşurate de or­ şi organizaţiilor de partid, desprind din propria acti­
printr-o bună mobiliza­ ce trebuie acordată aces­ producţie, subliniind că ganizaţiile de partid, de a tuturor factorilor educa­ vitate, a sarcinilor ce le MIT""
re şi o valorificare a- tui indicator, în spiritul este necesară o răspunde­ toţi factorii implicaţi. Anii tivi din judeţul Hunedoara revin din acest important
tentă a materiilor prime sarcinilor exprese trasate re sporită din partea tu­ construcţiei socialiste, ai e- stau sarcini deosebit de document programatic, ac-
utilizate, a reuşit să în­ de secretarul general al turor lucrătorilor din sec­ dificării materiale a so­ importante, puse de tovară­ ţionînd ferm pentru creşte­ BUCI
cheie primele şase luni ale ţii, pentru valorificarea rea contribuţiei judeţului ilioproi
anului cu depăşiri la prin­ partidului, tovarăşul Nicolae superioară a materiilor cietăţii au constituit şi o şul Nicolae Ceauşescu la nostru la înflorirea conti­ La ord
cipalii indicatori de plan. Ceauşescu, la plenara C.C. prime, pentru realizarea perioadă de acumulări pe consfătuirea de la Manga­ nuă a patriei. tura; 1
Astfel, producţia globală al P.C.R. din 29—30 iunie unor confecţii de calitate. planul cunoaşterii, al pregă­ lia. în legătură cu aceasta, 23 Aug
tle om
a fost realizată în propor­ şi la recenta consfătuire Din materiale recuperate cinstea
de lucru pe problemele trecere
ţie de 102,3 la sută, pro­ şi refolosite s-au confec­ f ilş urat
ducţia marfă de 100,2 la muncii organizatorice şi ţionat diferite haine, ja­ 0 reuşită manifestare a realizărilor sei ; 8
politico-educative. „Sarcina
sută,. producţia netă de nr. 1 este exportul — ară­ chete, căciuli, in valoare 9 lor; 9,
9,05 Ră
110,2 la sută, beneficiul ta Ilie Her —, onorarea de peste 49 milioane lei, rilor; ]
total de 10G,4 la sută, pro­ în cele mai bune condiţii în 30 de noi modele, dar şi perspectivelor zootehniei huneaorene 18,00
ductivitatea muncii — 111,6 a tuturor contractelor pe posibilităţile reale de care Radioj
la sută, iar cheltuielile care le avem cu partenerii dispune colectivul de la pamint
Protag
materiale la 1 000 lei pro­ de peste hotare. Realiză­ „Vidra" sînt încă insufi­ (Urmare din pag. 1) Au fost apoi prezentate calitate pentru sporirea / v.-
t
ducţie marfă — 93,6 la rile obţinute pină în pre­ cient valorificate. animalele — vaci, itiriinci, efectivelor de bovine, ovine 23;u„ Pc
sută. La confecţii din bla­ zent la acest indicator, Avînd în vedere sarci­ pus pe necesitatea unor viţele şi reproducători — ş.a., cerinţa ca organele syas“
nă prevederile au fost în­ nile mobilizatoare din se­ strădanii mai intense pen­ care au întrunit cel mai locale de partid şi de stat, 23,30—5
deplinite în proporţie de deşi sînt mai bune decît mestrul al II-lea, Ioan tru dezvoltarea bazei ma­ mare punctaj din partea conducerile de unităţi, spe­
99,1 la sută, la mănuşi cele din anul trecut, nu Probsdorfer şi Emil Rom- teriale a zootehniei hune- juriului expoziţiei-tîrg „Băl- cialiştii să acorde mai mul­
velur s-a înregistrat o de­ ne mulţumesc. Putem pro­ cea au insistat asupra nea­ dorene, sporirea efectivelor ţata românească". Premiul tă atenţie zootehniei, spo­
păşire a sarcinilor cu 3,6 duce mai mult, iar dacă junsurilor de natură inter­ de animale cu exemplare special al expoziţiei a fost ririi cantităţilor de furaje
la sută, iar la semifabri­ centrala ne va sprijini nă, reliefînd necesitatea valoroase, creşterea produc­ atribuit crescătorului de şi producţiei animaliere. în DEV
cate ovine cu 7,6 la sută. cu materii prime, care întăririi disciplinei tehno­ animale Gligor Ilonţa, din acelaşi timp, participanţii (Patrii
Ar fi nedrept însă dacă sînt decisive în realizarea logice şi de producţie, a ţiei de furaje, exploatarea Deva. La categoria vaci cu la expoziţie, îngrijitorii scris (
raţională a păşunilor, spo­
n-am arăta că depăşirile tuturor indicatorilor, con­ ridicării calificării munci­ lapte, premiul I a fost atri­ fruntaşi premiaţi şi-au îm­ Aveut
caca);
rirea natalităţii ş.a., în aşa
amintite se datorează şi tribuţia noastră la export torilor, pregătirii din timp fel îneît creşterea anima­ buit A.E.I. Chimindia, părtăşit din experienţa do- rul şi
faptului că forul tutelar, va creşte considerabil". a fabricaţiei, înlăturarea lelor să se ridice la nivelul I.A.S. Haţeg — ferma din bîndită în munca ce o des­ tul); ;
Tentai
ţinînd cont de aprovizio­ In intervenţia sa. Doina tuturor neajunsurilor care Băţălar, C.A.P. Băcia, făşoară, exprimîndu-şi ho- PETRC
narea neritmică şi insufi­ Stoicoiu a aboşdat pro­ influenţează negativ acti­ sarcinilor stabilite de Con­ C.A.P. Silvaş, precum şi lui tărîrea de a-şi spori efor­ seriile
cientă cu materii prime, blema coloranţilor indigeni, vitatea de producţie. în gresul al Xll-lea şi Con­ Kereşi Adalbert, din Hă- turile în vederea obţinerii dromi
ferinţa Naţională ale parti­ rău. La juninci şi viţele de rezultate tot mai bune. Ne f ir
condiţiile unei aprovizio­ Prin întreaga sa desfă­ rile |
nări ritmice cu materii dului, punîndu-se mai de-- premiul I — a fost atri­ şurare, ediţia din acest an VULC
Creşterea productivităţii muncii prime, colectivul de mun­ plin în valoare posibilită­ buit I.A.S. Mintia — fer­ a expoziţiei-tîrg „Bălţata mome
(I.uce;
ma Lăpuşnic, A.E.I. Bă-
ţile ce le oferă judeţul nos­
că de la „Vidra" Orăştie
românească" s-a dovedit a
este hotărît să se mobili­ tru. în mod deosebit, tre­ ră.şti, C.A.P. Roipos, C.A.P. fi o reuşită manifestare, Vasili
ANIN
(Munc
(Urmore din pag. 1) torul electronic al între­ zeze exemplar pentru a-şi buie acţionat mai mult Şoimuş şi lui Iosif Trifa, evidenţiind bilanţul activi­ Călări
prinderii. Am făcut deja o îndeplini sarcinile la ex­ pentru creşterea producţiei din Orăştie. Premiul I la tăţii din zootehnie, precum tul);
serie de experienţe. Rezul­ port şi la toţi ceilalţi de lapte, carne, lînă, în ovine a revenit C.A.P. Bo- (Steai
— Cu forţe proprii, după indicatori. scopul înfăptuirii cerinţelor şorod, I.A.S. Mintia — şi perspectivele ce stau în Ana
proiecte proprii, am trecut tatele sînt promiţătoare. noii revoluţii agrare, ale ferma Deva, şi lui Ilie faţa acestui important sec­ seriile
îa modificarea zidăriei pra­ Calculatorul va conduce L1VIU BRAICA autoconducerii şi autoapro- Marcu, din Buituri şi A- tor al agriculturii. (Flaci
procesul tehnologic de ar­
gului de la capul cald al vizionării teritoriale. dam Buda, din Balşa. Au ★ •1 H
cuptoarelor. Această modi­ dere a clincherului. Se mai fost atribuite premii în cadrul manifestărilor ..urne
ficare a eliminat staţionă­ elimină astfel subiectivis­ fermei de nutrii a C.A.P. de duminică, de la Cristur, Vraci'
CALĂ
rile. Dacă într-un trimestru mul la luarea unei decizii. a fost pus în vînzare un cultui
staţionam cu cuptoarele Se face o supraveghere Sarmizegetusa şi lui Ioan larg şi bogat sortiment de goste
cîte 5—6 zile pentru refa­ directă. Avînd un control Herţa, din Şoimuş, un produse ale micii industrii, (Muri
cerea acestui prag, acum permanent al parametrilor, vrednic crescător de iepuri, atelierelor anexă ale uni­ staţie
ele funcţionează de la o regla-jelc introduse de cal­ C.A.P. Brănişca şi C.A.P. tăţilor agricole, ca' şi o
reparaţie la alta. Propune­ culator sînt operative, fără Batiz pentru păsări. Au mare varietate de legume
rea de modificare aparţine bruscări. fost acordate în total 54 şi fructe. Unităţile alimen­
formaţiei de zidari condu­ ... Mai întîi au fost mă­ premii I, II şi III, precum tare şi de alimentaţie pu­ Rez
să de maistrul Ioan Vana surile. Apoi rezultatele ; şi 41 premii de participare blică au desfăcut o mare augu:
şi este considerată ca prin­ rezultate care, aşa cum în valoare totală de 63 800 cantitate de produse, ca şi Exi
cipal factor în creşterea lesne se poate observa, sînt lei. băuturi răcoritoare. 39, 5,
Exi
indicelui de utilizare exten­ în continuă creştere. m în discuţiile purtate cu După festivităţile din pri­ 64, 1
sivă a capacităţilor de pro­ Din a doua jumăta­ -V:: crescătorii fruntaşi de a- ma parte a zilei, s-a des­ 81.
ducţie. De asemenea, con­ te a anului 1982, ca nimale s-au evidenţiat re­ făşurat tîrgul de animale, Ext
fecţionarea şi montarea urmare a depăşirilor per­ Unul din exemplarele ce au fost premiate, aparţinînd zervele de care dispune iar pe scena amenajată în 75, 7
Ex
injectorului mixt pentru manente la producţia fi­ fermei din Băţălar a I.A.S. Haţeg. judeţul nostru, fiecare uni­ aer liber a avut loc un bo­ 69, 4
combustibili, o lucrare exe­ tate agricolă şi fiecare lo­ gat program artri'i'
Ex
cutată de formaţia con­ zică, în cadrul acestui 90, 5
dusă de maistrul Constan­ atelier retribuţia a cres­ Ex
tin Mărculescu, a deter­ cut în raport direct cu 22, 3
Ex
minat o funcţionare con­ gradul de îndeplinire a in­ 5, lî
stantă a cuptoarelor, evi- dicilor planificaţi. în a- Fo
tîndu-se opririle solicitate ceste condiţii indicele me­ 1 374
de schimbarea injectoarelor diu de retribuire s-a menţi­
de păcură cu cele de gaz nut între 10 şi 18 la sută.
şi invers. Prin asigurarea Şi putem concluziona :
continuităţii în funcţiona­ rezultatele obţinute au la
rea cuptoarelor reuşim să bază creşterea rolului şi Ti
producem peste 130 tone aportului colectivului de azi,
mea
clincher pe oră cu un va i
cuptor. ^jmuncă în rezolvarea pro­ nin
blemelor
econo­
tehnice,
— Şi, bănuim noi, nu sufl
este o limită a posibili­ mice, organizatorice ale rat
Ten­
atelierului de producţie, în
tăţilor ? ii (
grat
— Intr-adevăr, în perioa­ perfecţionarea tehnologiilor tre
da următoare, mai precis de fabricaţie. Acest mod mai
spre sfîrşitul anului, inten­ de a lucra a stimulat per­ pini
ţionăm să obţinem într-o manent iniţiativele, parti­ nea
Lî
oră, de la un cuptor, 150 ciparea personalului mun­ să,
tone clincher. citor, ă cadrelor de con­ Şi
— Ce rezerve de creşte­ ducere la soluţionarea în Vîn
la i
re a indicelui intensiv aţi condiţii optime a proble­ est.
găsit ? melor ce le ridică pro­ pe
viei
— Este vorba de calcula­ ducţia.