Page 56 - Drumul_socialismului_1983_08

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 014 9 MIERCURI, 17 AUGUST 1983

Q însemnări ®
© Informaţii @
Manifestări peste notare
© Note ©
consacrate marii aniversări
Microinterviuri ©
u poporului roman tele Republicii Arabe Ye­
E3 SANAA. - Preşedin­
men, Aii Abdullah Saleh, şi
PRAG A 1G (Agerpres). — au dat o apreciere deose­ preşedintele Prezidiului Con­ „MESERIA MEA ? CRESCĂTOR DE ANIMALE !"
în oraşul Luhaciovice din bită lucrărilor prezentate, siliului Suprem al Poporu­ Tomeştiul este, în linii despre crescătorii de ani­
R.S. Cehoslovacă s-au des­ în cadrul cărora la loc de lui al R.D.P. Yemen, Aii mari, o comună ca toate male mari din comună ? ci o meserie de căpătîi.
Cum altfel decît buni me­
chis zilele culturii româ­ frunte se află opere Nasser Mohammed, aflat celelalte din zona moţilor — In satele Tomeşti, Tiu- seriaşi pot fi numiţi Ion
neşti. Timp de o săptămînă ale tovarăşului Nicolae într-o vizită oficială in ca­ brădeni, cu gospodării mari leşti, Şteia şi Dobroţ nu M. Pavel, Macrei Mîţi lancu
vor fi organizate concerte Ceauşescu, secretar gene­ pitala nord-yemenită, au şi frumoase,- cu oameni este gospodărie în care să Mîţ, gospodari care ţin-
de muzică românească, ral ai Partidului Comunist avut la Sanaa o întilnire harnici, ospitalieri şi dîrji. nu fie cîte 4—5 bivoli şi cîte şase bovine fiecare,
proiecţii de filme, expozi­ Român, preşedintele Repu­ cu Yasser Arafat, pre­ Şi totuşi, cum am aflat bivoliţe. Uneori şi mai Miron Herbei, care are con­
ţii, întîlniri cu locuitori ai blicii Socialiste România. şedintele Comitetului Exe­ din discuţia cu Laurenţiu multe, aşa cum cresc To- tract pentru trei capete ti­
orasulu-. ★
Herbeiu, primarul localită­
La monumentul ostaşilor CIUDAD DE MEXICO 16 cutiv al Organizaţiei pentru ţii, comuna Tomeşti prezin­ ma Florea (11 capete), Ion neret bovin, sau loan T.
români căzuţi in luptele (Agerpres), — Sub auspi­ Eliberarea Palestinei. Un C. Herbei şi Traian A. Herbei, care nu s-a oprit la
pentru eliberarea oraşului ciile Ministerului Educa­ purtător de cuvînt oficial — tă o particularitate, intere­ Herbei (cîte 7). Sînt oamenii 600 litri lapte de vacă, cit
santă zicem noi : este loca­
Luhaciovice de sub fas­ ţiei Publice, la Şcoala nor­ citat de agenţia MEN — litatea in care se cresc care spun cu mîndrie : „Me­ a contractat, ci a ajuns
seria mea este crescător de
cism. au fost depuse coroa­ mală superioară din Ciu- a declarat că cei doi şefi cele mai multe bubaline din animale I". „la zi", la 1 819 litri pre­
de stat au reafirmat spri­
ne de flori din partea au­ dad de Mexico, a fost or­ judeţul nostru. — Putem s-o numim me­ daţi, sau lona V. Bulz,
torităţilor locale şi a am- ganizată o zi dedicată ţării jinul ţărilor lor faţă de serie ? care a făcut contract pen­
O.E.P., sub conducerea lui
b sadei ro"”'" \ — Ce sînt bubalinele ? tru 400 litri de lapte şi are
noastre. în alocuţiunea ros­ Yasser Arafat. — Bivolii, animale cu o — Da, putem considera, predaţi la această dată
tită, directorul acestei in­ arie de răspîndire relativ pe bună dreptate, că, pen­ 760 litri ? Sînt încă mulţi
AMMAiX o (Agerpres). stituţii superioare de în- ŞS BANGKOK. - O con- redusă, dar care aici au tru locuitorii comunei To­ alţi oameni în comuna To­
— în cadrul Festivalului văţămînt, prof. Maria Gua- ferinţă a experţilor în pro­ atins cifra de 597 exempla­ meşti, creşterea animalelor meşti a căror meserie este
internaţional de la Jerash dalupe Martinez, a reliefat bleme energetice consacra­ re. este, într-adevăr, o mese­ aceea de crescător de a-
(Iordania) , s-a deschis o semnificaţia marelui eve­ tă dezvoltării resurselor de — Ce ne puteţi spune rie. Şi nu una oarecare, nimale. O cifră edificatoa­
exoozTie de carte româ- niment de la 23 August şi energie şi utilizării raţiona­ re : numărul mediu de ani­
neasi. . realizările obţinute de ţa­ le a acesteia a început la male mari crescute în fie­
Vizitînd expoziţia, rege­ ra noastră în anii con­ Bangkok — informează a- DIN TOATĂ COMUNA care dintre gospodăriile to-
le Hussein si regina Noor strucţiei socialiste. genţia Taniug. meştenilor este de trei ca­
Organizată de „grupul • Pentru uşurarea © în curtea consiliului pete. Este o cifră care
"lîri din ţările socialiste celor 77“, reuniunea are la transportului i-ecoltei din popular comunal, lucrăto­ vorbeşte de la sine despre
cîmp, cetăţenii din satul rii de aici au amenajat,
bază hotărîrile conferinţei
asupra cooperării econo­ Livada construiesc cu cu forţe proprii, un so­ faptul că moţii de astăzi
sînt demni continuatori, şi
MOSouVA 16. — Tri­ secţii şi se pun în func­ mice între ţările în curs de forţe proprii două podeţe. lar. Recoltele de roşii,
misul Agerpres, M. Fabian, ţiune instalaţii care trans­ dezvoltare, desfăşurată la • Se află în stadiu de ceapă, varză, ardei şi cas­ în ce priveşte acest obicei
transmite: Petroliştii din formă diferite ambalaje Caracas, în 1981. finalizare construcţia unui traveţi servesc, deocam­ străvechi, ridicat astăzi la
Iagersk (Republica Auto­ din material plastic într-o rang de „meserie", ai mo­
nomă Komi) şi-au propus masă din care se confec­ B8 BEIRUT. - Ministrul pod din beton peste rîul dată, ' drept „reclamă" ţilor ce şi-au făcut simţită
Obîrşa, în satul Şteia.
amenajarea,
pentru
să obţtnă în acest an o ţionează noi produse. O in­ libanez al transporturilor, • în satele comunei gospodăriile în prezenţa şi recunoscută
ale
proprii
producţie de 450 000 tone stalaţie de genul aceleia Pierre Khoury, a anunţat sînt în curs de finisare populaţiei, a altor aseme­ hărnicia de cînd se ştie că
de petrol. care se foloseşte, de exem­ marţi redeschiderea aero­ alte opt case noi. nea solarii. au trăit oameni pe aceste
Comparată cu producţii­ plu, la uzinele din Steud- portului internaţional din meleaguri de istorie.
le ce se obţin în alte cen­ niz, prelucrează lunar a- Beirut, închis traficului în
tre petroliere ale U.R.S.S., proximativ 40 tone de ma­ urmă cu şase zile, ca ur­ DUPĂ EXEMPLUL ARTIZANII LUTULUI
cifra este, fireşte modestă. terial plastic, care se recu­ mare a bombardamentelor
Numai că în cazul respec­ perează din şase judeţe. dintre miliţiile rivale libane­ CONSĂTENILOR La televiziune, la radio întindă miinile. Erau pline
tiv, petrolul se obţine nu ★ ze, transmit agenţiile inter­ sau in ziare şi reviste, ori de lut. Am strins insă cu
prin mijloacele clasice ci PRAGA 16 (Agerpres). — naţionale de presă. El a INVENTIVI de cîte ori se aminteşte putere aceste miini, miini
îii... mine, amenajate chiar în Cehia de nord s-a tre­ precizat că aeroportul îşi Motocosaşii — astfel t - despre olărit, intre locali­ care dau viaţă lutului.
deasupra zăcămîntului. cut la modernizarea şi spo­ va relua complet activitatea tăţile cele mai cunoscute Oale, ulcioare, căni. Roa­
Aflat la o adîncime de rirea capacităţii centralelor începînd de la 17 august. numeau sătenii ca centre importante in care ta olarului. Un bulgăre de
numai 200 m, petrolul din hidroelectrice mici. Pla­ care în urmă c' se practică acest meşteşug lut trămintat. Iar pe pere­
zăcămîntul de la Iagersk nul întocmit în acest sens B WASHINGTON. - Vii­ patru ani îşi cur... t-i uovi- nu este omisă Obirşa, sat te, diploma oare ne a-
nu a putut fi extras prin cuprinde perioada pînă în toarea misiune a navetei ră motocositoare. Primul aflat in componenţa comu­ minteşte că avem in faţă
sonde obişnuite, datorită anul 2010. Pe baza lui, în spaţiale americane „Chal- a fost Emilian Oncu, nei Tomeşti şi unul dintre cei „patru
vîscozităţii sale ridicate. toate hidrocentralele mici lenger", programată să în­ după el au urmat loan C. meşteri mari“ care au obţi­
★ se vor instala generatoare ceapă la 30 august, va a- Herbei şi Dumitru Vlad. nut locul al doilea la faza
pe ţară din cadrul Festiva­
BERLIN 16 (Agerpres). noi cu puteri sporite. Se vea o durată de şase zile, Astăzi, Tomeştiul este, în lului naţional „Cintarea
— “n .economia naţională prevede, de asemenea. înăl­ in loc de cinci, cit se pre­ judeţul nostru, comuna României
a R.D.G. se acordă o a- ţarea barajelor care vor văzuse iniţial — a anunţat „Da, ne spune Nicodin
tenţie tot mai mare recu­ mări lacurile de acumulare N.A.S.A. S-a precizat că pre­ cu cei mai mulţi posesori Borza, in 1981 am primit-o.
perării secundare a rezi­ şi, implicit, vor permite lungirea a fost hotărîtă de motocositoare — 28. Şi eu, şi fratele meu Vă-
duurilor menajere din ma­ prelungirea duratei de spre a se oferi mai mult Emilian Oncu — şi după lean, şi Zorin Marc, şi Pe­
se' plastice. în cadrul în­ funcţionare a hidrocentra­ timp echipajului pentru tes­ ceilalţi posesori — a găsit tru Nedea. Pentru aia, mai
treprinderilor industriei lelor în orele de consum tarea satelitului de teleco­ că nu doar la cosit fîn sint in sat olari, buni olari,
chimice se înfiinţează noi de vîrf. municaţii „TDRS-A". şi otavă se poate folosi
Tot aşa de buni cum îs
motocositoarea, ci şi la cei din Oboga şi Horezu.
grîu şi ovăz. Astfel, el Ne cunoaştem, ne întîlnim
a construit şi adaptat un pe la tirgurile din ţară.
dispozitiv, iar acum fie­ Ne mai cunoaştem şi că
care dintre ei „taie la am rămas cam puţini. Uite,
Mircea are 44 de ani şi
trei hectare pe zi“. Am el ii cel mai tînăr dintre
Meci internaţional aflat că se mai gîndeşte
PENTRU SLĂBIT SAU... porală, fie de multe altele. J toţi olarii din sat. Bine-ar
DIMPOTRIVĂ ? ! O atestă pe deplin scan- ] Emilian Oncu şi cum să La intrarea in sat, din­ fi să nu se distrugă mese­
la Deva daturile izbucnite in Occi- ( adauge alte noi funcţio­ spre Dobroţ, prima casă pe ria asta. Au făcui la şcoa­
Un nou remediu împotri­ dent in legătură cu diver-1 nalităţi „maşinăriei", cum partea dreaptă a drumului lă un cerc de olărit, să
va obezităţii, pus la punct
MUREŞUL- de două Urme farmaceu­ se produse nocive lansate J îi spune el. Să o facă să este a lui Nicodin Borza, deprindă copiii meşteşugul.
cel mai virstnic meşter olar Dar l-or făcut la Tomeşti,
pe piaţă.
EXPLORARI - tice (una elveţiană şi cea­ are. Da, să^i ataşeze un de aici (77 de ani), şi a şi ii greu să cărăm lutul
laltă vest-germană), a fost TROFEUL < brăzdar şi să o transforme fiului său, Mircea (44 de pină acolo şi să mergem
RACING CLUB lansat pe pieţele occiden­ „GREIERUL DE AUR" | în plug I „Cine gîndeşte, ani), l-am intilnit, în urmă Otita cale. Eu i-aş învăţa,
BEIRUT (LIBAN) tale. Or, analizele de la­ Mezzo-soprana franceză I nu plăteşte în plus!“ cu citeva zile, in atelierul să ştiu că după ce ne-om
borator au demonstrat că MagaJi Damonte a ciştigat . spune, pe bună dreptate, de lucru, de fapt o mică duce noi, vor rămine olari,
Club de veche tradi­ acele comprimate, departe trofeul „Creierul de Aur“' acest adevărat spirit no­ încăpere de lingă „casa că se va mai pomeni fru­
ţie, echipa R.C. Beirut de a ajuta la pierderea acordat la cea de-a 36-a | vator în acţiune. mare". S-au sfiit să ne mos de Obirşa '. /■
din Liban, condusă în kilogramelor suplimentare, ediţie a Festivalului inter- ,
prezent de cunoscutul contribuiau - dimpotrivă — naţional de artă lirică şi litate unei construcţii mat citanţi ai serviciului tele­
om de fotbal Ionică la ciştigarea in greutate muzică de la Aix-en-Proven- \ vechi, transformînd-o în fonic, ne-atî rugat să
Bogdan, a statornicit în (evident nedorită). Neajun­ ce (sudul Franţei). In virstă i „casă de citit" — de transmitem şi pe aceas­
ultimii ani un schimb sul a fost făcut cunoscut, de. 23 de ani, absolventă fapt un mic cămin cul­ tă cale mulţumirile lor
(
permanent de turnee de numai că, oină atunci, fir­ a Şcolii de artă lirică a \ ÎS Aspectul plăcut al tural. Zis şi... de făcut călduroase lucrătoarelor
pregătire cu F.C. Cor- mele producătoare au reu­ Operei din Paris, ea a in- satului Livada — drumuri nu s-a mai făcut. Pînă Ecaţerina şi Valerica Ma-
vinul Hunedoara. şit să-şi „ingraşe“ benefi­ terpretat rolul, principal din bine întreţinute, şanţuri se mai gîndesc, geamu­ ciu, Elena Giurgiu şi
Aflată în aceste zile ciile cu mai bine de 10 „Cenuşăreasa" de Rossini. I în permanenţă curate — rile de la ferestre şi uşi Silvia Mursa, de la ofi­
în judeţul nostru, echi­ milioane de franci francezi. „Greierul de Aur“ este un confirmă faptul că depu­ servesc drept „ţinte" pen­ ciul poştal din Vaţa, pen­
pa libaneză îşi conti­ In schimb, clientela dornică premiu acordat începînd taţii Petru T. Farca şl tru praştiile copiilor din tru promptitudinea şi
1
nuă scria de meciuri — de a slăbi e îndemnată să din 1974, cîntăreţilor de o- Petru P. Farca sînt me­ sat. Sigur, e mai uşor amabilitatea cu care ono­
după cele jucate la O- recurgă la alte remedii-mi- perâ cu o carieră exem­ reu la datorie. Din pă­ să dărîmi decît să con­ rează fiecare comandă.
răştie şi Brad —, la De­ racol prezentate prin re­ plară sau debutanţilor cu cate nu putem spune struieşti I Aşteptăm din Iav^, am făcut-o 'cu mare
1
va, unde va întîlni mîi- clame zgomotoase. Pînă toiul remarcabili. In trecut, acelaşi lucru - şi despre partea locuitorilor satu­ plăcere I
ne noua echipă a mu­ cînd laboratoarele vor e- acest premiu a fost decer- i Ceilalţi deputaţi din sa­ lui o „răbufnire" a sim­
nicipiului, Mureşul-Ex- nunţa contraindicaţiile. Şi nat sopranei vest-germane tele comunei. Poate, prin ţului lor de buni gospo­
plorări. Desigur, specta­ aşa mai departe... Se vor Elisabeth Schwarzkopl, me- această notă, le stîrnim dari I
torii deveni vor asista găsi mereu firme dornice zzo-sopranei spaniole Tere- puţin ambiţia...
în număr mare Ia acest să-şi rotunjească bugetele sa Berganza, baritonului Locuitorii din satul ggf Mai mulţi locuitori
atractiv meci amical pe seama clientelei, fie că francez Gabriel Bacquier Tiuleşti şi-au propus, cu din' satul centru de co­ Rubrică realizată de
internaţional. e vorba de greutatea cor­ etc. ani în urmă, - să dea uti­ mună, • abonaţi sau soli­ MIRCEA DIACONU
.-o'Oi Di REDACŢIE Sobin Cerbu. ion Cioclet, Tiberiu Istrote ! edocto- şef) luclo Elena Liciu, Gheorghe Pavel ("edacto şef adiuncl). Vosile Pâţan, Nicolae TTrcob
f
RE0ACTIA ŞI ADMINISTRATIAi 2 700 Seva, «tî\ Br. Petra 6roza, or. 83 Telefeanei 11273, 11583, 12137. Telexi 72288. TIPARUL» Tipografia Seva, ttr. 23 August, nr. 237.