Page 59 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 59
9 JOI, 18 AUGUST 1983 pag. 3
NĂRAVUL DIN FIRE..
O însemnări • I
Complexul comercial central
• Informaţii 9 S Semnalam intr-o notă \
\ critică apărută in ziarul 1
din Deva-In preajma inaugurării . nostru in urmă cu trei- /
© Note 9
îilor * patru luni, practica unor I
„Maio- incepute in luna martie Şantierului nr. 2, prezent \ barmani (în cazul res- ^
artl Ru- Microinterviuri t pectiv ne refeream la cel«
. Regia, a.c„ lucrările de construc tot timpul, alături de. oa
ţie a modernului Complex menii din subordine, pe / de la restaurantul „Pălti- J
iţă. Dc- comercial central din mu meterezele acestui nou o- j niş“ din Hunedoara) de a ţ
„Micuţa
iul epi- SITUAŢIA CONTRACTĂRILOR SI LIVRĂRILOR LA nicipiul în Deva au ajuns biectiv social al judeţului l servi bere... la (ovă. Se i
i pare insă că pentru Vio- ?
Am
marii nostru.
din
reţinut,
acum,
preajma
jgramu- FONDUL DE STAT PE PERIOADA sărbători naţionale a po discuţiile cu interlocutorii, I lina Sfediu, ospătar la >
7 IANUARIE - 10 AUGUST 1983 porului nostru, de la 23 Au numele cîtorva dintre cei j berăria ,,Gambrinus“ din ţ
nţă: gust, în faza finală. mai destoinici constructori i acelaşi municipiu, semna- i
isodul 8 ’ Iul nostru n-a prea avut 1
tul ui C o n t r a c t a t — Este obiectivul cu cele care au lucrat şi acum 1 ecou. Ea continuă să re- \
Specia sau produsul mai înalte ritmuri de exe zoresc terminarea lucrări
igramu- Plan Realizat Livrat cuţie din ultimii ani din lor la Complexul comercial 1 cupereze spuma de bere I
judeţ - ne spunea subin- central din Deva. Este , din tavă şi, in cazul cînd 1
bovine 70 capete 75 capete 56 capete
Plenarei ginerul Florea Bărbulescu, vorba despre oamenii din
—- pro- porcine 230 capete 105 capete 7 capete secretarul comitetului de echipele conduse de : Ioan \ ~ ~ S
ă însu- ovine 300 capete 60 capete 59 capete
progra- lapte de vacă 400 hl 401 hl 140 hl partid de la Şantierul nr. 2 Furdui — dulgheri, Costică
o-social al Trustului de construcţii Samoilă, Ioan Adascălu,
riilica- lapte de oaie 40 hl 40 hl 23 hl Deva — executantul obiec Ioan Tomoroga - zidari, \
intregu- tivului. In prezent, lucrăm m m \
— Tovarăşe Ioan Zei- nor gospodari care pînă Dorin Dan, llie Crihan -
tradiţii AM AFLAT, aici cu 240 de oameni, zugravi, lulius Gros, Dumi
Munca coni, vicepreşedinte al bi în momentul de faţă nu avem ajutoare preţioase de ţ atragă atenţia asupra
ică — roului executiv al Consi au încheiat contracte. VĂ INFORMĂM la şantierele 1 şi 6 şi de tru Constantin — mozai i cestui fapt, debitul ver- i
liului popular comu Este vorba despre Sever cari, Iosif Savoli, Ion Mis- t bal ii este mult amplifi- ?
>e san- la secţia de utilaje şi trans chie — sudori-lăcătuşi, Pe
nal, după numărul mic Debiazi, Andrei Sălăjean • Pînă în prezent, din port din cadrul trustului j cat şi... spumos. Ş
de porcine cîte au şi Constantin Sălăjan cele 2 000 tone de siloz nostru, ne sprijină şi pro tru Stoica - izolatori, Ioan
ci din fost livrate deocam (din Toteşti), Sînzian Jur- necesare pentru hrănirea iectanţii de la I.P.H., spe Vidroiu, Vasile Lipcei - \ POATE ACUM... |
reali- dată, după numărul moni, Alexe Pop, Vasile efectivului de animale al cialiştii şi cadrele de con betonişti, Vasile Ţinea — Multe, foarte multe 1
contractelor încheiate la Olaru (din Cîrneşti), Iosif C.A.P. au fost puse lâ ducere, IJ.T.L. Deva, co fierari-betonişti, Maria Co-
ile această specie, nu s-ar Oswar, Lili Muntean şi adăpost, pentru perioada jocaru — geamgii. construcţii frumoase, ca e i
ţ incintă privirile, s-au fu- 1
spune că aveţi prea mul Ioan Mihăescu din Reia. de iarnă, 880 tone. laborăm cu beneficiarul, In spaţiile largi, lumi J cut In oraşul Brad. Este,
cu lucrătorii de la „Mar
1
te şanse să încheiaţi în în ce priveşte preocu • Micuţii agricultori ai mura" Simeria şi de la noase, de la parter şi de
condiţii onorabile sarci parea biroului executiv comunei, şcolarii, nu au I.I.R.U.C. Deva, ne ajută la cele două niveluri, be ţ fără îndoială, meritul }
l constructorilor din minu- \
nile ce-au fost repartiza al consiliului popular co încă răgazul deplin, ofe permanent şi efectiv or neficiarul - Direcţia co 1 nata Ţară a Zarandului, a ^
te comunei. munal pentru stimularea rit de vacanţă, pînă ce mercială judeţeană - şi-a
marţi, — încheierea contrac contractanţilor de ani recoltarea şi livrarea le ganele judeţene şi muni concentrat un mare nu ) tuturor brădenilor. De i
te din telor pentru porci este o male, trebuie spus că, gumelor şi zarzavaturilor cipale de partid şl de stat, lj aceea le semnalăm edililor )
astfel îneît, în următoarele măr de forţe, care execu
eviziu- problemă care ne preo deja, în maternitatea cultivate în solar şi pe zile să finalizăm prima eta tă unele retuşuri şi lucrări i oraşului un aspect scă- ţ
1 pat, se pare, din vedere i
terenul agricol al şcolii
ii.se în cupă şi căreia sperăm C.A.P. au fost aduse nu se vor încheia. pă a obiectivului pentru a de curăţenie, montează ţ sau considerat lipsit de ;
să-i găsim rezolvare. Dar, 16 scrofiţe pentru repro intra în circuitul comer mobilierul, soluţionează, îm 1
pentru aceasta avem foar ducţie, care vor asigura • Pe o porţiune de 1,5 importanţă : o groapă ţ
'n km a drumului comunal, cial curent. preună cu constructorul, neastupată şi un morman i
te mare nevoie şi de sporirea numărului de unele probleme. Directorii de mortar pietrificat — la .
t concursul cetăţenilor. De purcei ce vor fi vînduţi ce trece prin satul Cîr Intr-adevăr, de dimineaţa întreprinderilor comerciale intrarea in oraşul Brad ^
île di- mai multă receptivitate, sătenilor, pentru creştere neşti, sînt în curs de fi pînă seara - masivă mo r dinspre Deva, în colţul ,
înţelegere din partea u- şi îngrăsare. nalizare lucrările de în bilizare de forţe pe acest de stat beneficiare — A-
emnul treţinere şi amenajare. „şantier al tuturor", unde drian lordache (mărfuri i străzii ce duce ia A.R.A. 1
ghi) — ÎNAINTEA LUMINII. . . lucrările se împlinesc cu industriale), Gheorghe Ni- \ O groapă care aşteaptă \
parţial fiecare zi. „Am predat ţescu (mărfuri alimenta l de mult, doar-doar îşi a- i
In baraca ce serveşte tata. S-au realizat foraje- h o t e beneficiarului corpurile A, re), Marin Bălescu (ali • minteşte cineva şi de ea. '
deocamdată ca sediu admi- le pentru apa ce va alimen- B şi C, coridoarele de le mentaţie publică) — care \ Poate acum... H
nistrativ al şantierului, in- ta colonia. Au inceput B Spitalul de neuropsi- gătură, mai executăm une coordonează zilnic activi
ginerul Dumitru Preda ne lucrările de excavaţii la hiatrie Păclişa dispune de le retuşuri şi completări, tatea lucrătorilor din sub \ EXCEPŢII NEDORITE '
vorbeşte despre apropiata centrală şi diguri. S-a des- o capacitate de 490 de ordine în complex, ne spu 1 >
translormare a comunei chis primul chioşc alimen- paturi. Firesc, în aseme dăm zor la corpul D şi la neau că, deşi sînt foarte ^ Deşi majoritatea locui- ^
Păclişa in... izvor de lumi- tar. In zilele următoare, nea cazuri, şi numărul scara de legătură între multe treburi de făcut, nu i tarilor din satul Turdaş i
nă culeasă din undele după ce staţiile de betoa- medicilor, al cadrelor me „B" şi „D", pe care le se pun probleme deosebite | sînt recunoscuţi drept gos- »
(Pa vom termina pînă sîmbătă, ) podari cărora le place or- \
la re — neastimpărate ale Riului ne vor fi montate, la Pă- dii ar trebui să fie pe din pricina cărora să nu
HUNE- Mare. oliţa se va produce be- măsură. Şi la Păclişa se acţionează intens şi la termine pînă la sfîrşitul 1 d/'nea şi curăţenia, se mai {
a Ara- Venit de pe Dunăre şi ton. 43 hectare din terenul este... întocmai I In sche faţade şi la sistematizarea ■ găsesc încă unii care 1
icăra); săptămînii ceea ce au de ţin neapărat să ştirb ea s- \
le I-Il Olt, unde şi-a in^u^pjt me- agricol al comunei au fost ma unităţii sînt create aleii dinspre bulevardul realizat, implicit aprovi
tineri seria de eneigetician, tînărul cedate constructorilor pen posturi pentru 22 de me „Decebal" — adaugă mais că această reputaţie, mur- ţ
; PE- sei de şantier are dorinţa tru uzina de lumină. Va zionarea cu mărfuri şi pro i dărind străzile din locali- ,
trs (U- dici şi 86 cadre medii. trul Iosif Chişbora, unul duse, îneît marele şi mo i tate cu ghemotoace de ?
— se- şi ambiţia să rămină in fi aşezarea păgubită de Asta doar în schemă, pen dintre constructorii mo dernul complex comercial
ibrie) ; Păclişa pînă la produce- pămintul bun ? Nicidecum, tru că în realitate lucru \ hirtie şi tot felul de res- ^
•ul alb rea primului kilowatt. Dar, 1n zona Cîrneşti, tot pămin- rile stau cu totul altfel. dernului' obiectiv comer din Deva să fie racordat turi menajere. Se scuză, (
: B.D. cial din centrul Devei. cît mai curînd la reţeaua \
j aruneînd vina pe maşina
iceafă- pină atunci, mai e vreme, tul scos din canal va fi Serviciile medicale sînt „Sperăm să iasă o lucra
\ (Mi- Pină atunci sint multe de depozitai in... ogor nou. efectuate de cei 5 medici comercială cotidiană a ) care trebuie să colecteze ţ
Soarelc făcut... In locul bălăriilor Mintea tinerilor oameni încadraţi, (dintre care doi re frumoasă, demnă de pri judeţului. i reziduurile menajere. Să l
tmcito- ceperea şi hărnicia con ] vedem ce vor mai repli- 7
•Abir care năpădiseră valea Riu- care construiesc uzina de urmează cursurile de spe Să le dorim tuturor suc
lui Mare au apărut bară- lumină de la Păclişa cau- cializare) şi 42 de cadre structorilor noştri, care să ces întru finalizarea grab t ca după . împlinirea în 1
ua . cile constructorilor veniţi tă cele mai eficiente me medii (cărora lţ s-ar pu facă cinste unui oraş re nică a acestei importante ţ fapt o noii iniţiative o \
Mirea- şedinţă de judeţ" - ne ( biroului consiliului popu- .
(Mine- să înceapă lucrările bara- tode pentru ca lucrarea tea adăuga alţi 5 tineri construcţii.
capă- jului, ale centrălei. Albia so intre la timp in tunc- absolvenţi, care, deocam spunea Nicolae Delu, şe / iar comunal: aceea de a '
sul do riului a fost si ea strămu- tiune. dată, şi-au început pe ful lotului • 22, din cadrul DUMITRU GHEONEA \ folosi in acest scop ale- )
i (Fla- ( lajele unor gospodari. I
ji UOrul rioada de stagiatură la
•1AZ1 : COPILĂRIA PĂDURII spitalul hunedorean). A-
;ăpita- cest mic colectiv se stră
LAN : Dacă în cele mai multe munţii şi dealurile judeţu
isa de locuri, unde oamenii mun- lui. Pornesc şă rodească duieşte însă să asigure în
: Imi- bune condiţii supraveghe
Murc- cesc'pâmîntul, roadele tru întîia oară în locuri de- rea bolnavilor şi îngriji
statie dei de un an se drămu abia pregătite sau merg
: Vi- iesc toamna, la pepiniera spre ştiutele păduri îmbă- rea medicală. Dar cîte re I
silvică Reia, „bobocii" se trînite în timp, doborîte surse pot avea puţinii
oameni despre care vor
numără acum, in miez de de vîrstă şi de secure, să bim pentru a munci şi ASPRU, DAR DREPT prin magazine de unde sustrăgea anumite
vară. Acum, migala îngri întinerească locul şi viaţa lucruri sau „ciupea" ce apuca din sacoşele
ES pe mai departe la fel de
jirii dăruite în sutele de munţilor, să se împlinească bine ? De aceea, tinerii Ion Zdrăncuţ, de loc din comuna Cuco- ori din poşetele cumpărătoarelor.
zile trecute de la punerea pentru urmaşi. va, judeţul Mehedinţi, fratele său Marin Zilele trecute şi-a încercat „norocul" la
din sămînţei în brazdă prinde „Despre munca noastră absolvenţi ai facultăţilor Zdrăncuţ şi Ioan Ciocioangă, toţi veniţi în cofetăria „Garofiţa" unde, profitînd de aglo
de medicină sînt aştep
formă în vigoarea plăntu- nu prea e de scris. Sînt taţi aici la Păclişa cu... Valea Jiului de pe alte meleaguri ale ţării meraţie, a sustras de la cetăţeanul V.O.
ţelor de răşinoase şi foioa munţii şi dealurile împă braţele deschise. au fost condamnaţi de către Judecătoria un portmoneu în care erau acte de identi
se. în luna... inventarului, durite, sînt livezile rînduite din Petroşani, primii — la cîte 3 ani şi 6 tate şi suma de 200 lei. Prinsă asupra fap
17, 5. puieţii de brad, molid, go de puieţi ? Dacă, da, B Prin hotărîre jude luni închisoare, iar cel de-al treilea la 3 ani. tului, inculpata a fost condamnată de Jude
12, 24, munca noastră e cătorească, Costică Ienă-
run, cireş, paltin, frasin, atunci şesc, pensionar, om de Recent, după ce „amicii" au consumat cătoria din Hunedoara la 3 ani închisoare.
salcîm părăsesc cultura in bună I înseamnă că nu 64 de ani, a fost divorţat mari cantităţi de băuturi alcoolice au pro Nu e mult deloc dacă se are în vedere
tensivă pe paturi nutritive, degeaba am trudit ani şi de soţia sa, în urmă cu cedat la spargerea unor autoturisme din condamnările pe care le-a mai avut pînă
sînt scoşi de sub oblăduirea ani cu sămînţa şi plăpîn- cîteva luni. La insisten care şi-au însuşit diferite bunuri. Dintr-un acum pentru fapte asemănătoare.
40. polietilenei şi se mută în dele plante pînă ce le-am ţele bărbatului, foştii soţi autoturism ARO, aparţlnînd U.F.E.T. Miercu-
guri : cîmp, acolo unde, vreme trecut dincolo de copilă s-au reîmpăcat. Odată rea-Ciuc, au sustras bunuri în valoare de SENTINŢĂ PE MĂSURA FAPTEI
156 833 de alte multe sute de zile rie, spre vîrsta la care pot reînodată, căsnicia n-a 4 216 lei; pe I. B., proprietarul unui alt
*ia I. trăi singure. Multe dintre cunoscut pentru multă autoturism l-au „văduvit" de obiecte în va
- perioadă de acomodare păduri prin mîinile noastre Prin sentinţă penală, Ileana Murg, din
cu natura - sînt pregătiţi au trecut. De cînd eraur vreme tihnă. Au reînce loare de 2 055 lei, iar din autoturismul cu Călan, a fost pedepsită potrivit prevederilor
pentru a porni spre viaţa sămînţă şi plante de-o put scandalurile, sufe- nr. 31 HD 583 şi-au mai adăugat la „tolbă" ort. 185, alineatele 1, 4 şi 5 din Codul
matură a muntelui. rinţelp soţiei- pe,,care, am., bunuri în valoare de 1 320 leiy ,Buni prieteni, penal.la 10 ani închisoare pentru infracţiu
şchioapă, le-au vegheat întîlnit-o cerînd sprijin
„Trebuie învăţaţi cu ar Marioara Lup şi Dochia comisiei de judecată a tot ce au furat, au împărţit... ca între fraţi. nea de provocare ilegală a unui avort.
şiţa şi frigul, cu seceta şi Slăvoacă, Elena Cotogea şi Dar n-au apucat să vîndă tot ce-au „ago Procedînd prin metode empirice la în
entru ploile. In munte nimeni comunei. Dacă nici ju nisit" şi să chettuie ce au reuşit să comer treruperea cursului normal al sarcinii ce- I
Vre- Eleonora Ştefoni. Ele, şi decata şi nici hotărârile cializeze, pentru că au fost prinşi, judecaţi tăţenei B. R., în vîrstă de 25 ani - mamă
(\ şi nu-i păzeşte cu şuba şi alţii asemenea lor, le-au pe care I. C. singur le-a şi condamnaţi. Nu erau la prima ispravă de a 3 copii -, a făcut ca aceasta să-şi piar
va- nimeni nu-i fereşte de fur prăşit, fertilizat, udat şi T
mo- tuni". luat nu pot stabili buna acest fel. Toţi trei sînt recidivişti în furturi. dă viaţa. După ce victima a încetat din
. lo ferit de îmbolnăviri. ...O mie convieţuire, atunci cine viaţă, inculpata a ascuns cadavrul intr-un
viri/h Nicolae Larionesi, teh şi două sute hectare de ar putea îndrepta purta dulap. Fapta sa a fost însă descoperită de
urile nician silvic la pepinieră, păduri au... copilărit la rea deloc înţeleaptă a OBIŞNUITĂ SĂ TRĂIASCĂ DIN ORICE,
rinse NUMAI DIN MUNCĂ NU ! organele de urmărire penală şi pedepsită
iar continuă discuţia despre Reia". Acolo, seminţele au vârstnicei familii ? pe măsura gravităţii ei.
şi 16 viaţa, aici începută, a pă învăţat să încolţească, să
zolat durilor. Astfel, aflăm că dea în plăntuţe firave, Rubrică realizată de De mai mulţi ani, lofa Braica din Hu
itra^ anual de la Reia pornesc să se-nalţe în puieţii sădiţi CONSTANTA POPESCU nedoara s-a obişnuit să trăiască din orice, Rubrică realizată cu sprijinul
l de numai din muncă nu. De obicei „opera" Tribunalului judeţean
iliu). 4-5 milioane de puieţi spre în munţi, pe coline. CORPADE