Page 6 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 6
oag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 002 <
Lucrătorii secţiei de mo
Calitatea oţelului—prioritate definită zaic Crăciuneşti, comuna
Băiţa, angajaţi cu răspun Teleu
de angajare şi responsabilitate dere în întrecerea socialis
tă pentru îndeplinirea şi
(Urmare din pag. 1) Ele sînt subiectul unor per condiţii, într-o secţie mare depăşirea sarcinilor de plan Se recuperează restanţele iG,00 Telex
manente reclamaţii din producătoare de oţel, să se la producţia fizică, întîm- 1G,05 Ecran d«
Desene ai
— Pentru turnarea oţe partea la minatori lor. înregistreze şi cele mai pină ziua de 23 August, „în legătură cu aspecte tone de oţel inoxidabil. muţa de
sodul 3
lurilor aliate am introdus — Utilajul de turnare ră- multe rebuturi şi decla marea sărbătoare naţiona le critice din articolul Privind rezolvarea acestor 1G,30 Telesport
în exploatare lingotiere cu mîne în continuare un... sate. lă a poporului român, cu „Cauzele restanţelor tre probleme am sesizat orga 17.15 Universul
parametri geometrici îm dijmuitor al calităţii oţelu Şi fiindcă am adus vorba realizări deosebite în mun- buie înlăturate. Cum acţio nele centrale de resort pen 18.00 închidere
bunătăţiţi. Apoi, aceste şar lui nostru. Pereţii interiori de materiale declasate, a- nează oţelarii ?“, publicat tru a lua măsurile ce se 20.00 lui Telcjurna
je le turnăm sub atmosfe ai lingotierelor au o rezis cestea nu sînt oţeluri care în ziarul „Drumul socia impun. 20.15 Actualital
ră protectoare de azot. Am tenţă scăzută. După cîteva să nu mai poată fi folo lismului" nr. 7 967, din Pe plan intern, o serie că
extins şi barbotarea cu ar turnări, din această cau site. Se trec la o marcă in 23 iunie a.c., vă comuni de lipsuri au fost înlătu 20.30 Partidul,
gon. Dar ca o realizare ză, apar defectele pe su ferioară, fără pretenţii SVlaîerSale căm că ele corespund rea rate, fapt relevat prin de porul — ;
triotice
deosebită mi se pare a fi prafaţa lingoului. Iar la prea mari. însă odată cu lităţii. Unele din aceste păşirea sarcinilor de plan nare
înlăturarea subiectivismu hala de pregătire nu reu trecerea lor într-o catego de construcţie cauze — aprovizionarea pe luna iunie, reuşind să 20,50 Documen
C.C. al I
lui la lucrul pe şarjă. A şim să curăţăm în mod co rie inferioară, apar şarjele neritmică şi sub nivelul recuperăm 457 tone de oţel gram de
crescut exigenţa la nivelul respunzător cele 500 de în afară de program, şarje peste prevederi necesar cu feroaliaje, lip din restanţa de 611 tone fleţitor p
echipelor de oţelari. S-au lingotiere ce le rulăm zil care de cele mai multe ori sa de electrozi şi calitatea sul econo
luat şi măsuri împotriva a- nic prin hala de turnare. blochează ajustajele lami- necorespunzătoare a aces acumulată pe primele cinci ţării, pei
bunăstări
celora care, din neglijenţă, Un alt impediment în ca noarelor. tora — sînt de natură o- luni ale anului". popor. F
declasează sau rebutează lea obţinerii unui indice Supunem atenţiei o ulti biectivă, ele generînd ne Răspunsul este semnat tribuire
bal în ti
oţelul. de calitate superior sînt mă problemă legată de ca că. îndeplinind sarcinile realizarea, de la începutul de ing. Mircea Pcnescu, 21,05 Film arti
Dacă aceasta este situa cărămizile refractare. litatea oţelului: prafurile de plan aferente primelor anului, a 7 000 tone de oţel director adjunct tehnic al 22.30 Tclcjurnî
ţia la O.S.M. 1, la cea mai Dar aceste probleme au unguente. Este timpul şi şapte luni din acest an, pentru rulmenţi şi 10 000 C.S. Hunedoara.
mare oţelărie hunedorea- fost valabile şi pentru cazul ca oţelarii şi cerce
nă, O.S.M. 2, lucrurile se O.S.M. 1. Acolo însă nu tătorii hunedoreni, într-un harnicul colectiv de mun
prezintă altfel. După cum s-a vorbit atît de mult de efort colectiv, să găsească citori şi cadre tehnice de IlgAD!
aprecia şeful acestei secţii, aceste neajunsuri. Dimpo acele prafuri de turnare a- specialitate al acestei uni
inginerul Gheorghe Amiti- trivă, în discuţiile avute Ia decvate pentru procesele tăţi, în frunte cu comuniş în curînd — un saivan
teloaie, rebutul continuă să secţia respectivă, s-au a- siderurgice. încă nu s-a BUCUREŞTI
se situeze peste procentul dus în prim-plan cîteva găsit un praf unguent care tii, a reuşit să producă şi cu o mie de locuri dioprogramul
de 1 la sută (cînd, în con măsuri care au drept scop să confere o suprafaţă co să livreze în plus faţă de La ordinea zi
diţii normale, acesta ar fi contracararea deficienţe respunzătoare lingoului. prevederile planului 340 La C.A.P. Banpotoc se fermele pentru acoperiş, tură ; 7,001
7.30 23 Augus
trebuit să fie cu mult sub lor. La O.S.M. 2 ar fi tre Cel ce se foloseşte în pre tone de terasit şi peste 100 află în construcţie un sai s-au înzidit pereţii şi ur noul dc onoa
respectivul procent), iar buit să funcţioneze o in zent se zgurifică şi rămîne van modern, cu o capaci mează să se monteze plă In cinstea m
declasatele pe flux trec şi stalaţie de curăţare meca ca o pojghiţă pe pereţii tone de mozaic. De aseme tate de o mie de locuri cile de azbociment la Întrecerea i
desfăşurată ;
ele de 1 la sută. nizată a lingotierelor, ar, fi lingourilor şi lingotierelor. nea, organizîndu-şi în mod pentru turma de ovine. acoperiş ; să se amenajeze presei ; 8,10 <
Rebut şi declasate. Iată trebuit să existe suficiente Trebuie înlăturate aceste temeinic munca pe întreg Avînd sprijinul muncito spaţiile de furajare şi ma dillor ; 9,00
două elemente ce diminu oale de zgură, ar fi tre neajunsuri şi creată cale fluxul producţiei şi folo rilor de la Secţia C.S.H. ştiri ; 9,05 Ri
cultătorilor;
ează eficienţa muncii oţe- buit găsit un producător liberă calităţii. Trebuie sind cu randament sporit pentru prelucrarea deşeuri ternitatea. Aurel Lupaş, de ştiri ; 10,(
iarilor, încarcă nejustificat de cărămizi refractare ale conjugate toate eforturile lor metalice din Simeria, preşedintele cooperativei, solişti dc mu
costurile din producţie şi cărui produse să facă faţă utilajele din dotare şi tim în executarea lucrărilor ca aprecia în mod deosebit 10.30 Din ţăr
reduc indicele de calitate. condiţiilor de exploatare pentru a ridica nivelul pul de lucru, acest colec lificate de construcţii-mon- contribuţia adusă la exe 10,15 Corul dc
primavera",
Multe dintre deficienţele tehnic al producţiei, pen tiv a reuşit să obţină şi taj, lăcătuşerie, sudură, cutarea lucrărilor de către diu N .
ce apar la oţelul produs din oţelărie. Cum însă a- tru obţinerea unor produse o productivitate valorică cu confecţii metalice şi mon muncitorii din echipa mais tin d, iA i
serial 'pentru
în această secţie se pot ceste probleme nu şi-au de o calitate competitivă taj, acest obiectiv se află trului Toader Cornea, a Buletin de şti
clasifica într-o grupă mai găsit o soluţionare rapidă, cu cele mai bune produse 23 la sută mai mare decît într-un stadiu avansat de cooperatorilor Dumitru Cră ţa secolului
mare: defecte de suprafaţă. este firesc ca în aceste realizate pe plan mondial. prevăd sarcinile de plan. comoara folc
construcţie. Au fost mon ciun, Vichente Pitar şi De la 1 la
o - ® - » — — • - * > - » — — e — # — • — a — « taţi stîlpii de susţinere şi alţii. bul invitaţiloi
de ştiri ; 10,(l
Dolăncscu; 1(
Drumul legumelor din cîmp spre consumatori Ceauşescu —
cintece patrii
luţionarc ; 16
de
secretara
organizaţiei
(Urmare din pag. 1) aproape 300 tone de le cordă efectuării la timp şi partid, care sînt zi de zi Pensionari în haine de lucru economice ; 1
17,05
ştiri ;
gume. In ultima vreme de calitate a lucrărilor de gînd şi în fa
cu data de 29 iulie, 50 de s-a trecut la recoltarea întreţinere. Marioara Iancu, prezente la muncă şi' îşi limbii rom7.1
femei din echipa tovarăşei şi livrarea cepej uscate şi Ana Morar, Ludovica Ştef, fac cu multă conştiinciozi In halta C.F.R. Geoagiu, vester şi Ion Răbdat, trac serii; ★ Itevi
Emilia Bembea, au trecut a ardeiului. De aici, se Silvia Magda, Valeria Jurj tate şi răspundere datoria în fiecare dimineaţă, din torişti, Ion Zălar, muncitor nală radio 1 !
în ţară *
ia recoltarea cepei uscate. trimit spre pieţe şi maga fie că muncesc la prăşit, „personalul 7,30“ coboară permanent, şef de echipă, 20,00 Radioju
Această unitate a dat pînă zine varză, conopidă, ardei, sînt cîteva din harnicele sau la recoltat. Cuvinte zeci de oameni. Şi tot în cu pensionari harnici cum Bestia dv... ;
acum aproape 400 tone de ceapă şi alte produse. cooperatoare din echipa de laudă ni s-au spus şi fiecare dimineaţă, majorita sînt Ion Zetcu, Stelian tr-o oră ; 2
muzicale ;
legume. Numai în ultima O vriiă deosebită se a- condusă de Victoria Nutiu, despre mecanizatorii Ioan tea dintre ei traversează Avădanei, Carol Balint, stop muzical.
perioadă s-au livrat la Filimon şi Ioan Miert care şoseaua naţională şi „urcă" Ana Gavrilă, treaba merge
C.L.E, peste 100 tone var prăşesc, fac lucrările de pe drumul Romosului. Sînt strună".
ză, 30 tone castraveţi, 10 combatere, scot ceapa, asi pensionari din Hunedoara, Din discuţiile purtate am
tone ceapă şi alte produse gură buna funcţionare a foşti oţelari, furnalişti, e- aflat că ei sînt, la rîndul
de grădină. aspersoarelor. Astfel, da lectricieni, sudori, lăcătuşi. lor, mulţumiţi de condiţii
Activitatea de muncă în torită eforturilor depuse Pensionari... în haine de le sociale pe care ferma le DEVA: Incr
turi ale um
ferma de la Rapoltu Mare de toţi cei ce muncesc in lucru. Unii se opresc a- oferă; dormitoare, canti Rusia (Patrii
este tot mai intensă. Şi fermă, în frunte cu ing. proape, la ferma de hamei nă la care se poate servi computerul ş
aici, după cum ne-a spus Viorel Cornea, om care a I.A.S. Simeria, un alt o masă caldă la prînz, ves ta) ; --Tre
primarul comunei, Augus- pune mult suflet în tot grup intră la complexul de tiare şi grupuri sociale, ma
lin Boticiu, în ultima vre ceea ce face, s-a putut ca îngrăşare a porcilor al toate bine întreţinute şi (Flaci—-); tn
(Siderurgistul
me nu se mai întîmpină în urmă cu cîteva zile să I.S.C.I.P. Orăştie. puse la punct. Iar ei, pen tal (Arta);
greutăţi în preluarea pro se termine a doua praşilă în ziua de 20 iulie a.c., sionarii în haine de lucru, (Constructori
ci tiselor şi delegaţii C.L.F. manuală la varza de toam la ferma de hamei începuse răspund aşa cum se cuvi şani : Kr
Kramer (Uni
Orăştie îşi fac simţită tot nă (25 ha), prima praşilă recoltatul de pe cele 118 ha. ne : sînt coautori şi parti (7 Noiembrie)
mai mult prezenţa în cîmp la culturile succesive de cipanţi direcţi la înfăptui Parada Cliap
ia recoltarea, sortarea şi castraveţi, fasole şi dovle „Este o lucrare care rea iniţiativelor luate în VULCAN :
turni (Luceai
preluarea produselor. Iar cei (15 iia). Acum se află concentrează multă forţă cadrul fermei. Astfel, în Domnul Mili
graficul este respectat de în faza finală aplicarea de muncă — ne spunea Urmă cu doi ani s-a hotărît PETRILA : <
(Muncitoresc
ambele părţi. tratamentelor pentru com ing. Ion Fîntînă, şeful fer ca sfoara folosită pentru SA : Undt
Legumicultorii din Ra baterea bolilor şi dăună mei. Nu-i puţin lucru să reţeaua de întins hameiul te (Muncilor»
poltu Mare au dat pînă torilor la ardei, vinete şi recoltezi zilnic peste 4 ha să fie recuperată şi refo- Căderea Imţ
acum pentru oamenii mun Ferma C.A.p. Simeria. imagine de la recoltarea verzei varză şi se continuă udă de hamei, adică undeva losită. Rezultatul ? Prin re (Retezatul);
cii din oraşele şi centrele de vară. rile la varza de toamnă, la 8 000 kg hamei verde. valorificarea celor aproape creţul juri
(Steaua roşii
muncitoreşti ale judeţului ardei şi ţelină. Şi acesta-i doar începutul 1 40 procente cît se recupe ZA : Julia
Dar nu ne plîngem, avem rează, unitatea obţine un RAŞTIE : C
momente cu
(Patria); Go
cu cine. Mecanizatori, cîţi- beneficiu suplimentar de GEOAGIU-B
Colectivul poate mal mult va localnici şi pensionarii. 100 mii lei. Salutări pro
(Casa de eu!
Cu oameni ca Yentzel Sil-
MIRCEA DIACONU
cia); BRA
turi pe v
(Urmare din pag. 1) gătire şi urmărirea pro virtutea triplei lor calităţi lucru vor conduce la înde CALAN : Co
ducţiei, care au lăsat pe de proprietari, producători plinirea ritmică a sarcini — seriile I
cultură); SI
tivă pentru rezolvarea a- „umerii" secţiilor, în pe şi beneficiari, vorbitorii au lor de plan, la creşterea FOTOCRiîicĂ De-a valma... temporară (
cestor „greutăţi obiective", rioada analizată, o bună trecut în revistă faptele eficienţei muncii colectivu Margarete p
cum sînt numite, sau pen parte dintre sarcinile pro pozitive din viaţa colecti lui. La rîndul lor, Constan "...Astfel se află depozita laşu de Sus. Oare în aceas (Lumina).
tru reaşezarea planului fi prii. O preocupare nemul vului, punînd însă un ac tin Bălăci, Gheorghe Bog te ambalajele în spatele tă imagine nu-şi recunosc
zic pe trimestre, în raport ţumitoare au avut şi pro cent deosebit pe ceea ce dan, Carol Pop, Aron Cos- clădirii ce adăposteşte ma „spiritul de buni gospodari"
cu personalul muncitor din iectanţii, care, în multe ca trebuie întreprins în con mescu şl Liviu Cucu, după gazinul sătesc şi bufetul din şi alţi gestionari de la uni [vl
secţii şi capacităţile de zuri, au acceptat să fie tinuare pentru înfăptuirea ce au apreciat răspunderea satul Nucşoara, comuna Să-, tăţi similare din comună ?
producţie existente. De-a „mobilizaţi" la îndeplini sarcinilor mobilizatoare ca cu care oamenii muncii ac
dreptul bizară pare şi ex rea propriilor sarcini. .i re le stau în faţă, în lu ţionează la locurile lor de Timpul pi
plicaţia că nerealizarea Pe bună dreptate, ana mina recentelor hotărîri şi muncă, au subliniat impor azi, 3 augm
planului la fîşii cu goluri liza a "fost severă. Şi din legi adoptate de către C.G. tanţa rezolvării unor pro va fi insla
se datorează neatenţiei bi darea de seamă, dar şi din al P.C.R. şi de Marea A- bleme vitale pentru bunul temporar m
averse de p
roului plan, care nu a Ur cuvîntul participanţilor la dunare Naţională. Nicolae mers al producţiei, cum soţite de c
mărit realizările anterioare dezbateri s-a desprins clar Dcvian, Constantin Mitra- sînt î respectarea graficu trice. Vintu
şi în perspectivă, cerînd necesitatea de a se acţio che, Sabin Luca, Gheorghe lui de reparaţii la utila derat cu ini
ceput din
forului tutelar modificări na mai mult pentru întă Ştefan, cu deplină respon jele de bază, aprovizionarea nord. Tem;
de plan fără a le corela cu rirea disciplinei de produc sabilitate şi angajare pa ritmică cu materiale, a e- me vor fi c
planul semestrial (! ?). Es ţie la toate nivelurile, pen triotică, au arătat, în nu chipamentelor de protecţie şi 17 grade
xime între
te vorba aici de indiscipli tru crearea tuturor condi mele colectivelor pe care le pentru muncitori, dotarea
nă, dacă nu chiar mai mult, ţiilor în vederea derulării reprezintă, că mai sînt po cu maşini şi instalaţii, cre La munte
minimalizîndu-se pe ne ritmice a producţiei, redu sibilităţi de sporire a pro area Unui cadru optim des instabilă, I
Vor cădea ,
drept eforturile unui colec cerii consumurilor specifi ducţiei insuficient valorifi făşurării activităţii în toa şl se vor i
tiv de muncă pentru reali ce, a cheltuielilor mate cate, că organizarea locu te secţiile. Sarcinile de plan cări eleclrl
zarea planului. Restanţele riale, creşterea productivi lui de muncă, buna gospo pentru semestrul al II-lea sufla modei
tensificări
înregistrate poartă însă şi tăţii muncii şi îmbunătă dărire şi utilizare a mijloa la I.M.C. Deva pot şi tre din nord-v»
semnătura colectivelor de ţirea calităţii produselor, celor din dotare, preocu buie să fie îndeplinite e- dc serviciu
la birourile aprovizionare, realizarea unei eficienţe e- parea sporită pentru folo xemplar — s-au angajat Doici).
desfacere, programare-pre- conomice superioare. în sirea deplină a timpului de vorbitorii.