Page 6 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 6

oag. 2                                                                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 002 <



                                                                                            Lucrătorii  secţiei  de  mo­
                Calitatea oţelului—prioritate definită                                    zaic  Crăciuneşti,  comuna
                                                                                          Băiţa,  angajaţi  cu  răspun­                                                      Teleu
                     de angajare şi responsabilitate                                      dere  în  întrecerea  socialis­
                                                                                          tă  pentru  îndeplinirea  şi
             (Urmare din pag. 1)    Ele sînt subiectul unor per­  condiţii,  într-o  secţie  mare   depăşirea  sarcinilor  de  plan   Se recuperează restanţele           iG,00 Telex
                                    manente   reclamaţii   din   producătoare  de  oţel,  să  se   la  producţia  fizică,  întîm-                                         1G,05 Ecran  d«
                                                                                                                                                                              Desene  ai
           —  Pentru  turnarea  oţe­  partea la minatori lor.  înregistreze  şi  cele  mai   pină  ziua  de  23  August,   „în  legătură  cu  aspecte­  tone  de  oţel  inoxidabil.   muţa  de
                                                                                                                                                                              sodul 3
         lurilor  aliate  am  introdus   —  Utilajul  de  turnare  ră-   multe  rebuturi  şi  decla­  marea  sărbătoare  naţiona­  le   critice   din   articolul   Privind  rezolvarea  acestor   1G,30 Telesport
         în  exploatare  lingotiere  cu   mîne  în  continuare  un...   sate.             lă  a  poporului  român,  cu   „Cauzele  restanţelor  tre­  probleme  am  sesizat  orga­  17.15   Universul
         parametri  geometrici  îm­  dijmuitor  al  calităţii  oţelu­  Şi  fiindcă  am  adus  vorba   realizări deosebite în mun-  buie  înlăturate.  Cum  acţio­  nele centrale de resort pen­  18.00   închidere
         bunătăţiţi. Apoi, aceste şar­  lui  nostru.  Pereţii  interiori   de  materiale  declasate,  a-            nează  oţelarii  ?“,  publicat   tru  a  lua  măsurile  ce  se   20.00  lui  Telcjurna
         je  le  turnăm  sub  atmosfe­  ai  lingotierelor  au  o  rezis­  cestea  nu  sînt  oţeluri  care           în  ziarul  „Drumul  socia­  impun.                   20.15   Actualital
         ră  protectoare  de  azot.  Am   tenţă  scăzută.  După  cîteva   să  nu  mai  poată  fi  folo­             lismului"  nr.  7  967,  din   Pe  plan  intern,  o  serie   că
         extins  şi  barbotarea  cu  ar­  turnări,  din  această  cau­  site.  Se  trec  la  o  marcă  in­          23  iunie  a.c.,  vă  comuni­  de  lipsuri  au  fost  înlătu­  20.30   Partidul,
         gon.  Dar  ca  o  realizare   ză,  apar  defectele  pe  su­  ferioară,   fără   pretenţii   SVlaîerSale    căm  că  ele  corespund  rea­  rate,  fapt  relevat  prin  de­  porul  —  ;
                                                                                                                                                                              triotice
         deosebită  mi  se  pare  a  fi   prafaţa  lingoului.  Iar  la   prea  mari.  însă  odată  cu               lităţii.  Unele  din  aceste   păşirea  sarcinilor  de  plan   nare
         înlăturarea  subiectivismu­  hala  de  pregătire  nu  reu­  trecerea  lor  într-o  catego­  de construcţie   cauze   —   aprovizionarea   pe  luna  iunie,  reuşind  să   20,50 Documen
                                                                                                                                                                              C.C.  al  I
         lui  la  lucrul  pe  şarjă.  A   şim să curăţăm în mod co­  rie  inferioară,  apar  şarjele                neritmică  şi  sub  nivelul   recuperăm  457  tone  de  oţel   gram  de
         crescut  exigenţa  la  nivelul   respunzător  cele  500  de   în  afară  de  program,  şarje   peste prevederi  necesar  cu  feroaliaje,  lip­  din  restanţa  de  611  tone   fleţitor  p
         echipelor  de  oţelari.  S-au   lingotiere  ce  le  rulăm  zil­  care  de  cele  mai  multe  ori           sa  de  electrozi  şi  calitatea                         sul  econo
         luat  şi  măsuri  împotriva  a-   nic  prin  hala  de  turnare.   blochează  ajustajele  lami-             necorespunzătoare  a  aces­  acumulată  pe  primele  cinci   ţării,  pei
                                                                                                                                                                              bunăstări
         celora  care,  din  neglijenţă,   Un  alt  impediment  în  ca­  noarelor.                                  tora  —  sînt  de  natură  o-   luni ale anului".         popor.  F
         declasează  sau  rebutează   lea  obţinerii  unui  indice   Supunem  atenţiei  o  ulti­                    biectivă,  ele  generînd  ne­  Răspunsul  este  semnat    tribuire
                                                                                                                                                                              bal în ti
         oţelul.                    de  calitate  superior  sînt   mă  problemă  legată  de  ca­  că.   îndeplinind   sarcinile   realizarea,  de  la  începutul   de ing. Mircea Pcnescu,  21,05 Film arti
           Dacă  aceasta  este  situa­  cărămizile refractare.  litatea   oţelului:   prafurile   de  plan  aferente  primelor   anului, a 7 000 tone de oţel   director  adjunct  tehnic  al   22.30   Tclcjurnî
         ţia  la  O.S.M.  1,  la  cea  mai   Dar  aceste  probleme  au   unguente.  Este  timpul  şi   şapte  luni  din  acest  an,   pentru rulmenţi şi 10 000  C.S. Hunedoara.
         mare  oţelărie  hunedorea-   fost   valabile   şi   pentru   cazul  ca  oţelarii  şi  cerce­
         nă,  O.S.M.  2,  lucrurile  se   O.S.M.  1.  Acolo  însă  nu   tătorii  hunedoreni,  într-un   harnicul  colectiv  de  mun­
         prezintă  altfel.  După  cum   s-a  vorbit  atît  de  mult  de   efort  colectiv,  să  găsească   citori  şi  cadre  tehnice  de                                  IlgAD!
         aprecia  şeful  acestei  secţii,   aceste  neajunsuri.  Dimpo­  acele  prafuri  de  turnare  a-   specialitate  al  acestei  uni­
         inginerul  Gheorghe  Amiti-   trivă,  în  discuţiile  avute  Ia   decvate  pentru  procesele   tăţi,  în  frunte  cu  comuniş­  în curînd — un saivan
         teloaie,  rebutul  continuă  să   secţia  respectivă,  s-au  a-   siderurgice.  încă  nu  s-a                                                                     BUCUREŞTI
         se  situeze  peste  procentul   dus  în  prim-plan  cîteva   găsit  un  praf  unguent  care   tii,  a  reuşit  să  producă  şi   cu o mie de locuri              dioprogramul
         de  1  la  sută  (cînd,  în  con­  măsuri  care  au  drept  scop   să  confere  o  suprafaţă  co­  să  livreze  în  plus  faţă  de                               La  ordinea  zi
         diţii  normale,  acesta  ar  fi   contracararea   deficienţe­  respunzătoare   lingoului.   prevederile   planului   340   La  C.A.P.  Banpotoc  se   fermele   pentru   acoperiş,   tură ;   7,001
                                                                                                                                                                          7.30 23 Augus
         trebuit  să  fie  cu  mult  sub   lor.  La  O.S.M.  2  ar  fi  tre­  Cel  ce  se  foloseşte  în  pre­  tone  de  terasit  şi  peste  100   află  în  construcţie  un  sai­  s-au  înzidit  pereţii  şi  ur­  noul  dc  onoa
         respectivul   procent),   iar   buit  să  funcţioneze  o  in­  zent  se  zgurifică  şi  rămîne             van  modern,  cu  o  capaci­  mează  să  se  monteze  plă­  In  cinstea  m
         declasatele  pe  flux  trec  şi   stalaţie  de  curăţare  meca­  ca  o  pojghiţă  pe  pereţii   tone  de  mozaic.  De  aseme­  tate  de  o  mie  de  locuri   cile   de   azbociment   la   Întrecerea   i
                                                                                                                                                                          desfăşurată  ;
         ele de 1 la sută.         nizată  a  lingotierelor,  ar,  fi   lingourilor şi lingotierelor.  nea,  organizîndu-şi  în  mod   pentru  turma  de  ovine.   acoperiş  ;  să  se  amenajeze   presei ; 8,10 <
          Rebut  şi  declasate.  Iată   trebuit  să  existe  suficiente   Trebuie  înlăturate  aceste   temeinic  munca  pe  întreg   Avînd  sprijinul  muncito­  spaţiile  de  furajare  şi  ma­  dillor ;   9,00
         două  elemente  ce  diminu­  oale  de  zgură,  ar  fi  tre­  neajunsuri  şi  creată  cale   fluxul  producţiei  şi  folo­  rilor  de  la  Secţia  C.S.H.         ştiri ; 9,05 Ri
                                                                                                                                                                          cultătorilor;
         ează  eficienţa  muncii  oţe-   buit  găsit  un  producător   liberă   calităţii.   Trebuie   sind  cu  randament  sporit   pentru  prelucrarea  deşeuri­  ternitatea.   Aurel   Lupaş,   de  ştiri ; 10,(
         iarilor,  încarcă  nejustificat   de  cărămizi  refractare  ale   conjugate  toate  eforturile             lor  metalice  din  Simeria,   preşedintele   cooperativei,   solişti dc mu
         costurile  din  producţie  şi   cărui  produse  să  facă  faţă                  utilajele  din  dotare  şi  tim­  în  executarea  lucrărilor  ca­  aprecia  în  mod  deosebit   10.30 Din ţăr
         reduc  indicele  de  calitate.   condiţiilor   de   exploatare   pentru   a   ridica   nivelul   pul  de  lucru,  acest  colec­  lificate  de  construcţii-mon-   contribuţia  adusă  la  exe­  10,15 Corul dc
                                                                                                                                                                          primavera",
         Multe   dintre   deficienţele                        tehnic  al  producţiei,  pen­  tiv  a  reuşit  să  obţină  şi   taj,   lăcătuşerie,   sudură,   cutarea  lucrărilor  de  către   diu  N   .
         ce  apar  la  oţelul  produs   din  oţelărie.  Cum  însă  a-   tru  obţinerea  unor  produse   o  productivitate  valorică  cu   confecţii  metalice  şi  mon­  muncitorii  din echipa mais­  tin  d,   iA i
                                                                                                                                                                          serial 'pentru
         în  această  secţie  se  pot   ceste  probleme  nu  şi-au   de  o  calitate  competitivă                   taj,  acest  obiectiv  se  află   trului  Toader  Cornea,  a   Buletin de şti
         clasifica  într-o  grupă  mai   găsit  o  soluţionare  rapidă,   cu  cele  mai  bune  produse   23  la  sută  mai  mare  decît   într-un  stadiu  avansat  de   cooperatorilor  Dumitru  Cră­  ţa secolului
         mare: defecte de suprafaţă.  este firesc ca în aceste  realizate pe plan mondial.  prevăd sarcinile de plan.                                                     comoara folc
                                                                                                                    construcţie.  Au  fost  mon­  ciun,   Vichente   Pitar   şi   De  la 1  la
         o  -  ®  -  »    —                                        —    •  - *  >  - »   —     —    e  —  #    —    •    —    a    —    « taţi stîlpii de susţinere şi  alţii.  bul  invitaţiloi
                                                                                                                                                                          de  ştiri  ;  10,(l
                                                                                                                                                                          Dolăncscu;  1(
            Drumul legumelor din cîmp spre consumatori                                                                                                                    Ceauşescu  —
                                                                                                                                                                          cintece  patrii
                                                                                                                                                                         luţionarc  ;  16
                                                                                                               de
                                                                                         secretara
                                                                                                   organizaţiei
            (Urmare din pag. 1)    aproape  300  tone  de  le­  cordă  efectuării  la  timp  şi   partid,  care  sînt  zi  de  zi  Pensionari în haine de lucru          economice  ;  1
                                                                                                                                                                                17,05
                                                                                                                                                                         ştiri ;
                                   gume.   In   ultima   vreme   de  calitate  a  lucrărilor  de                                                                         gînd  şi  în  fa
         cu  data  de  29  iulie,  50  de   s-a  trecut  la  recoltarea   întreţinere.  Marioara  Iancu,   prezente  la  muncă  şi'  îşi                                 limbii  rom7.1
         femei  din  echipa  tovarăşei   şi  livrarea  cepej  uscate  şi   Ana  Morar,  Ludovica  Ştef,   fac  cu  multă  conştiinciozi­  In  halta  C.F.R.  Geoagiu,   vester  şi  Ion  Răbdat,  trac­  serii;  ★   Itevi
         Emilia  Bembea,  au  trecut   a  ardeiului.  De  aici,  se   Silvia  Magda,  Valeria  Jurj   tate  şi  răspundere  datoria   în  fiecare  dimineaţă,  din   torişti,  Ion  Zălar,  muncitor   nală  radio  1  !
                                                                                                                                                                         în ţară *
         ia  recoltarea  cepei  uscate.   trimit  spre  pieţe  şi  maga­                 fie  că  muncesc  la  prăşit,   „personalul  7,30“  coboară   permanent,  şef  de  echipă,   20,00 Radioju
         Această  unitate  a  dat  pînă   zine  varză,  conopidă,  ardei,   sînt  cîteva  din  harnicele   sau  la  recoltat.  Cuvinte   zeci  de  oameni.  Şi  tot  în   cu  pensionari  harnici  cum   Bestia dv... ;
         acum  aproape  400  tone  de   ceapă şi alte produse.  cooperatoare   din   echipa   de  laudă  ni  s-au  spus  şi   fiecare  dimineaţă,  majorita­  sînt   Ion   Zetcu,   Stelian   tr-o oră ;   2
                                                                                                                                                                         muzicale ;
         legume.  Numai  în  ultima         O vriiă deosebită se a-  condusă de Victoria Nutiu,  despre  mecanizatorii  Ioan   tea  dintre  ei  traversează   Avădanei,   Carol   Balint,   stop muzical.
         perioadă   s-au   livrat   la                                                   Filimon  şi  Ioan  Miert  care   şoseaua  naţională  şi  „urcă"   Ana  Gavrilă,  treaba  merge
         C.L.E,  peste  100  tone  var­                                                  prăşesc,  fac  lucrările  de   pe  drumul  Romosului.  Sînt   strună".
         ză,  30  tone  castraveţi,  10                                                  combatere,  scot  ceapa,  asi­  pensionari  din  Hunedoara,   Din  discuţiile  purtate  am
         tone  ceapă  şi  alte  produse                                                  gură  buna  funcţionare  a   foşti  oţelari,  furnalişti,  e-   aflat  că  ei  sînt,  la  rîndul
        de grădină.                                                                      aspersoarelor.  Astfel,  da­  lectricieni,  sudori,  lăcătuşi.   lor,  mulţumiţi  de  condiţii­
          Activitatea  de  muncă  în                                                     torită   eforturilor   depuse   Pensionari...  în  haine  de   le  sociale  pe  care  ferma  le   DEVA:  Incr
                                                                                                                                                                         turi  ale  um
        ferma  de  la  Rapoltu  Mare                                                     de  toţi  cei  ce  muncesc  in   lucru.  Unii  se  opresc  a-   oferă;   dormitoare,   canti­  Rusia   (Patrii
        este  tot  mai  intensă.  Şi                                                     fermă,  în  frunte  cu  ing.   proape,  la  ferma  de  hamei   nă  la  care  se  poate  servi   computerul  ş
        aici,  după  cum  ne-a  spus                                                     Viorel  Cornea,  om  care   a  I.A.S.  Simeria,  un  alt   o  masă  caldă  la  prînz,  ves­  ta)  ;  --Tre­
         primarul  comunei,  Augus-                                                      pune  mult  suflet  în  tot   grup  intră  la  complexul  de   tiare  şi  grupuri  sociale,   ma
         lin  Boticiu,  în  ultima  vre­                                                 ceea  ce  face,  s-a  putut  ca   îngrăşare   a   porcilor   al   toate  bine  întreţinute  şi   (Flaci—-); tn
                                                                                                                                                                         (Siderurgistul
         me  nu  se  mai  întîmpină                                                      în  urmă  cu  cîteva  zile  să   I.S.C.I.P. Orăştie.  puse  la  punct.  Iar  ei,  pen­  tal (Arta);
         greutăţi  în  preluarea  pro­                                                   se  termine  a  doua  praşilă   în  ziua  de  20  iulie  a.c.,   sionarii  în  haine  de  lucru,   (Constructori
        ci  tiselor  şi  delegaţii  C.L.F.                                               manuală  la  varza  de  toam­  la  ferma  de  hamei  începuse   răspund  aşa  cum  se  cuvi­  şani : Kr
                                                                                                                                                                         Kramer (Uni
        Orăştie  îşi  fac  simţită  tot                                                  nă  (25  ha),  prima  praşilă   recoltatul de pe cele 118 ha.  ne  :  sînt  coautori  şi  parti­  (7 Noiembrie)
         mai  mult  prezenţa  în  cîmp                                                   la  culturile  succesive  de                          cipanţi  direcţi  la  înfăptui­  Parada Cliap
         ia  recoltarea,  sortarea  şi                                                   castraveţi,  fasole  şi  dovle­  „Este   o   lucrare   care   rea  iniţiativelor  luate  în   VULCAN :
                                                                                                                                                                         turni (Luceai
         preluarea  produselor.  Iar                                                     cei  (15  iia).  Acum  se  află   concentrează  multă  forţă   cadrul  fermei.  Astfel,  în   Domnul Mili
        graficul  este  respectat  de                                                    în   faza   finală   aplicarea   de  muncă  —  ne  spunea   Urmă cu doi ani s-a hotărît   PETRILA : <
                                                                                                                                                                         (Muncitoresc
        ambele părţi.                                                                    tratamentelor  pentru  com­  ing.  Ion  Fîntînă,  şeful  fer­  ca  sfoara  folosită  pentru   SA :   Undt
          Legumicultorii  din  Ra­                                                       baterea  bolilor  şi  dăună­  mei.  Nu-i  puţin  lucru  să   reţeaua  de  întins  hameiul   te (Muncilor»
        poltu  Mare  au  dat  pînă                                                       torilor  la  ardei,  vinete  şi   recoltezi  zilnic  peste  4  ha   să  fie  recuperată  şi  refo-   Căderea Imţ
        acum pentru oamenii mun­       Ferma C.A.p. Simeria. imagine de la recoltarea verzei   varză  şi  se  continuă  udă­  de  hamei,  adică  undeva   losită.  Rezultatul  ?  Prin  re­  (Retezatul);
        cii  din  oraşele  şi  centrele   de vară.                                       rile  la  varza  de  toamnă,   la  8  000  kg  hamei  verde.   valorificarea  celor  aproape   creţul juri
                                                                                                                                                                         (Steaua roşii
        muncitoreşti ale judeţului                                                       ardei şi ţelină.           Şi acesta-i doar începutul 1   40  procente  cît  se  recupe­  ZA : Julia
                                                                                                                    Dar  nu  ne  plîngem,  avem   rează,  unitatea  obţine  un   RAŞTIE : C
                                                                                                                                                                         momente cu
                                                                                                                                                                         (Patria); Go
                                                                                                                    cu  cine.  Mecanizatori,  cîţi-   beneficiu  suplimentar  de   GEOAGIU-B
                     Colectivul poate mal mult                                                                      va  localnici  şi  pensionarii.   100 mii lei.       Salutări pro
                                                                                                                                                                         (Casa de eu!
                                                                                                                    Cu oameni ca Yentzel Sil-
                                                                                                                                                    MIRCEA DIACONU
                                                                                                                                                                         cia); BRA
                                                                                                                                                                         turi pe v
            (Urmare din pag. 1)    gătire  şi  urmărirea  pro­  virtutea  triplei  lor  calităţi   lucru  vor  conduce  la  înde­                                        CALAN : Co
                                   ducţiei,  care  au  lăsat  pe   de  proprietari,  producători   plinirea  ritmică  a  sarcini­                                        — seriile I
                                                                                                                                                                         cultură); SI
        tivă  pentru  rezolvarea  a-   „umerii"  secţiilor,  în  pe­  şi  beneficiari,  vorbitorii  au   lor  de  plan,  la  creşterea   FOTOCRiîicĂ De-a valma...       temporară (
        cestor  „greutăţi  obiective",   rioada  analizată,  o  bună   trecut  în  revistă  faptele   eficienţei  muncii  colectivu­                                     Margarete p
        cum  sînt  numite,  sau  pen­  parte  dintre  sarcinile  pro­  pozitive  din  viaţa  colecti­  lui.  La  rîndul  lor,  Constan­  "...Astfel  se  află  depozita­  laşu  de  Sus.  Oare  în  aceas­  (Lumina).
        tru  reaşezarea  planului  fi­  prii.  O  preocupare  nemul­  vului,  punînd  însă  un  ac­  tin  Bălăci,  Gheorghe  Bog­  te   ambalajele   în   spatele   tă  imagine  nu-şi  recunosc
        zic  pe  trimestre,  în  raport   ţumitoare  au  avut  şi  pro­  cent  deosebit  pe  ceea  ce   dan,  Carol  Pop,  Aron  Cos-   clădirii  ce  adăposteşte  ma­  „spiritul  de  buni  gospodari"
        cu  personalul  muncitor  din   iectanţii, care, în multe ca­  trebuie  întreprins  în  con­  mescu  şl  Liviu  Cucu,  după   gazinul  sătesc  şi  bufetul  din   şi  alţi  gestionari  de  la  uni­  [vl
        secţii  şi  capacităţile  de   zuri,  au  acceptat  să  fie   tinuare  pentru  înfăptuirea   ce  au  apreciat  răspunderea   satul Nucşoara, comuna Să-,  tăţi similare din comună ?
        producţie  existente.  De-a   „mobilizaţi"   la   îndeplini­  sarcinilor  mobilizatoare  ca­  cu care oamenii muncii ac­
        dreptul  bizară  pare  şi  ex­  rea  propriilor  sarcini.  .i   re  le  stau  în  faţă,  în  lu­  ţionează  la  locurile  lor  de                                  Timpul  pi
        plicaţia   că   nerealizarea   Pe  bună  dreptate,  ana­  mina  recentelor  hotărîri  şi   muncă, au subliniat impor­                                            azi,  3  augm
        planului  la  fîşii  cu  goluri   liza  a  "fost  severă.  Şi  din   legi  adoptate  de  către  C.G.   tanţa  rezolvării  unor  pro­                             va  fi  insla
        se  datorează  neatenţiei  bi­  darea  de  seamă,  dar  şi  din   al  P.C.R.  şi  de  Marea  A-   bleme  vitale  pentru  bunul                                   temporar  m
                                                                                                                                                                         averse  de  p
        roului  plan,  care  nu  a  Ur­  cuvîntul  participanţilor  la   dunare  Naţională.  Nicolae   mers  al  producţiei,  cum                                        soţite  de  c
        mărit  realizările  anterioare   dezbateri  s-a  desprins  clar   Dcvian,  Constantin  Mitra-   sînt  î  respectarea  graficu­                                   trice.  Vintu
        şi  în  perspectivă,  cerînd   necesitatea  de  a  se  acţio­  che,  Sabin  Luca,  Gheorghe   lui  de  reparaţii  la  utila­                                     derat  cu  ini
                                                                                                                                                                         ceput  din
        forului  tutelar  modificări   na  mai  mult  pentru  întă­  Ştefan,  cu  deplină  respon­  jele  de  bază,  aprovizionarea                                      nord.   Tem;
        de  plan  fără  a  le  corela  cu   rirea  disciplinei  de  produc­  sabilitate  şi  angajare  pa­  ritmică  cu  materiale,  a  e-                               me  vor  fi  c
        planul  semestrial  (!  ?).  Es­  ţie  la  toate  nivelurile,  pen­  triotică,  au  arătat,  în  nu­  chipamentelor  de  protecţie                               şi  17  grade
                                                                                                                                                                         xime între
        te  vorba  aici  de  indiscipli­  tru  crearea  tuturor  condi­  mele  colectivelor  pe  care  le   pentru  muncitori,  dotarea
        nă, dacă nu chiar mai mult,   ţiilor  în  vederea  derulării   reprezintă,  că  mai  sînt  po­  cu  maşini  şi  instalaţii,  cre­                                  La munte
        minimalizîndu-se  pe  ne­  ritmice  a  producţiei,  redu­  sibilităţi  de  sporire  a  pro­  area Unui cadru optim des­                                          instabilă,   I
                                                                                                                                                                         Vor  cădea  ,
        drept  eforturile  unui  colec­  cerii  consumurilor  specifi­  ducţiei  insuficient  valorifi­  făşurării  activităţii  în  toa­                                şl  se  vor  i
        tiv  de  muncă  pentru  reali­  ce,  a  cheltuielilor  mate­  cate,  că  organizarea  locu­  te  secţiile.  Sarcinile  de  plan                                  cări   eleclrl
        zarea  planului.  Restanţele   riale,  creşterea  productivi­  lui  de  muncă,  buna  gospo­  pentru  semestrul  al  II-lea                                      sufla  modei
                                                                                                                                                                         tensificări
        înregistrate  poartă  însă  şi   tăţii  muncii  şi  îmbunătă­  dărire  şi  utilizare  a  mijloa­  la  I.M.C.  Deva  pot  şi  tre­                                din  nord-v»
        semnătura  colectivelor  de   ţirea  calităţii  produselor,   celor  din  dotare,  preocu­  buie  să  fie  îndeplinite  e-                                       dc  serviciu
        la  birourile  aprovizionare,   realizarea  unei  eficienţe  e-   parea  sporită  pentru  folo­  xemplar  —  s-au  angajat                                       Doici).
        desfacere, programare-pre-  conomice superioare. în   sirea deplină a timpului de  vorbitorii.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11