Page 61 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 61
CUVtNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA
CONSFĂTUIREA DE LUCRU DIN 2-3 AUGUST A.C. -
PROGRAM CONCRET DE ACŢIUNE PENTRU ORGANIZAŢIILE
DE PARTID, PENTRU TOŢI COMUNIŞTII
Muncă, ordine şi disciplină—în foaie
sferele producţiei materiale şi mîli
„Trebuie să asigurăm funcţionarea statului democraţiei mun
Anul XXXV, nr. 8 016 VINERI, 19 AUGUST 1983 4 pagini - 50 bani citoreşti în spiritul celei mai severe discipline, ordini şi răspunderi din
partea tuturor organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat“.
NICOLAE CEAUSESCU
IN 1NT1MP1NAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI
Munca — singura crea Această sferă este terenul cii şi efectele ei economi-
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU toare de valori materiale cel mai prielnic şi larg co-sociale din perspectiva
marilor obiective economi-
de perfecţionare, de ridi
şi spirituale, unica sursă
a dezvoltării şi înfloririi care a rodniciei. De aceea, co-sociale ce stau în faţa
DECADÂ RECuRD PESTE PREVEDERI patriei, a împlinirii per secretarul general al parti partidului stabilite de
dului accentuează : „Tre
sonalităţii .umane — în
ÎN PRODUCŢIE Prin buna organizare a sensul cel mai general buie să fie bine înţeles, Congresul al Xll-lea şi
producţiei, întreţinerea co conţine exigenţe care vi tovarăşi, că democraţia re Conferinţa Naţională. în
Colectivele de muncă respunzătoare a instalaţii zează, în esenţă, performan voluţionară, statul demo mod sistematic în cuvînta-
din cadrul atelierelor, lor şi agregatelor, efec ţa, intensitatea şi eficienţa craţiei revoluţionare pre re sint reliefate potenţele
secţiilor şi uzinelor de tuarea la timp şi de ca activităţii organizatorice şi
producţie din cadrul Com litate a reparaţiilor, eli Şi din acest punct de ve supun o disciplină şi or politico-educative asupra
binatului siderurgic „Vic minarea risipei şi a pier dere, cuvîntarea tovarăşu dine desăvîrşite ! Socialis eficienţei economico-sociale,
mul nu se poate, realiza
lui Nicolae Ceauşescu la
toria" Culan se află an derilor de energie, colec consfătuirea de lucru de la prin nesocotirea legilor, a dezvoltării de ansamblu
a patriei noastre socialiste.
trenate intr-o decadă re tivul atelierului suflante Mangalia reprezintă un prin încălcarea lor, prin Tot ceea ce ţine de orga
cord în producţie, dedi — C.E.T. 3, secţia acr- document de excepţională anarhie" * nizarea muncii de partid
cată marii sărbători na gaz — a uzinei nr. 6 din valoare practică, ea sin- în această idee cen şi de stat, a organizaţiilor
ţionale a poporului nos cadrul Combinatului si tetizînd necesitatea per trală, tovarăşul Nicolae de masă şi obşteşti, tot ce
tru. La secţia carbofluid, derurgic Hunedoara şi-a fecţionării calitative a Ceauşescu abordează com
spre exemplu, în această îndeplinit sarcinile în muncii în toate domeniile. plexa problematică a mun (Continuare în pag. a 2-a)
perioadă s-au obţinut su perioada trecută de la
plimentar 530 tone de începutul anului şi pînă
scmicocs, realizare la în prezent, la producerea
de energie electrică în Transmisiune
care au avut o contribu zătoare cu materii prime
ţie deosebită schimburile şi materiale şi pentru proporţie de 129 la sută,
la energie termică de 102
conduse de Gheorghe' utilizarea corespunzătoare la sută, la gaz de furnal directă la posturile
Naum şi Anton Cozmescu, a capacităţilor de produc epurat de 105 la sută, la
foarte bine organizate, ţie au avut-o şi oamenii aer suflat do 103 la sută. de radio
preocupate de respecta muncii din cadrul secţiei I La obţinerea acestor suc
rea disciplinei muncii şi — turnătorie, care au cese o contribuţie sub şi televiziune
a disciplinei tehnologice. produs suplimentar 82 to stanţială şi-au adus-o
Aceeaşi preocupare pen ne de utilaje destinate lucrătorii Constantin Po- Astăzi, în jurul orei
tru organizarea mai bună industriei metalurgice. pescu, Ioan Sekcley, Ioan 18,30, posturile dc radio
a activităţii pe locuri de Aici se evidenţiază echi Moise, Emil Rusu, Teo şi televiziune vor trans
muncă, pentru îmbunătă pele conduse de Aurel dor Hrănesc, Simion Iîolco mite direct de la Sta
ţirea calităţii produselor, Mihăescu, Ioan Opruţ şi şi alţii (Stelian Dana. co- dionul „23 August" din
aprovizionarea corespun maistrul Vasile Nemeş. Capitală manifestarea
dedicată împlinirii a 35 Fabrica de bunuri metalice Brad. Echipa de la maşinile
de ani dc la organiza de cusut cupole ujnbrelă, condusă dc Doina Martin, exe
lNDUSTRIA. MICA rea primelor şantiere cută lucrări de bună calitate şl îşi depăşeşte sarcinile de
Valea Jiului — vatră cut de la începutul anu naţionale ale tineretului. plan zilnice.
In perioada care a tre
lui, oamenii muncii de la
veche, vatra noua Fabrica de producţie mică
şi prestări servicii din Hu CÂMpXHIA ĂGMCOtĂ DS VARA ; f
de cărbune nedoara şi-au depăşit sar IN ZIARUL DF AZI:
cinile de plan cu 115 000
lei la producţia industria O preocupare la ordinea zilei
Revoluţia din ace! august dui către partid, către lă, 885 000 lei la livrările • Adunările generale
fierbinte de acum 39 de conducătorul iubit, tovară către fondul pieţei, 113 000 ale oamenilor muncii
ani a deschis noi orizon şul Nicolae Ceauşescu, Ici la export, realizînd — expresiv a auto- BUNA ÎNTREŢINERE A
turi spre lumină şi in prieten drag şi apropiat suplimentar prefabricate conduccrii muncito
Valea Jiului, ca şi in în al minerilor, care, de 18 ani, din beton iu valoare de reşti în acţiune. Bi
treaga ţară. Ea a însemnai de cind se află la condu 775 000 lei şi covoare lanţ pozitiv, angajare CULTURILOR DUBLE
şi aici descătuşarea tutu cerea partidului şl statu pluşate în sumă de liotărîtă pentru noi
ror energiilor creatoare, lui, veghează cu neosteni 480 000 lei. în aceeaşi realizări ‘ întreţinerea culturilor multe unităţi, prilej cu
punerea deplină in valoare te şi fierbinte patriotism perioadă, colectivul de • Turdaş — actualităţi duble, activitate cu carac care am putut constata că
ter prioritar în agricultu
a bogăţiilor materiale şl la munca şi la viaţa lor, aici a economisit 115 kg ră, se bucură de o atenţie mecanizatorii şi cooperato
rii,
de
către
mobilizaţi
umane ale unui coif de la înflorirea patriei, la benzină, 460 kg motorină o Sînt asigurate ma deosebită in majoritatea organizaţiile de partid,
ţară devenit tot mai mindru bunăstarea generală a po şi 140 000 kWh energic nualele şcolare pen cooperativelor agricole de acţionează zj de zi cu
an do an. Partidul şi sta porului. Secretarul general electrică, a colectat şi tru noul an de învă- producţie din Consiliul răspundere la efectuarea
tut, cu nemărginita grijă al partidului, preşedintele predat 860 kg hîrtie, 360 ţămînt ? unic agroindustrial Toteşti. lucrărilor de întreţinere
pe care o poartă mineri Republicii, a venit de multe kg cenuşă de plumb, 945 Această preocupare a fost
lor, au alo ori in Valea kg bronz, alte materiale • Semnal .evidentă şi în timpul N. BADIU
cat fonduri Jiului, a co- refolosibilc (Vasile Grigo- raidului-anchetă întreprins
uriaşe pen 23 AUGUST 1944- borît in ria raş, corespondent). • Sport în aceste zile în mai (Continuore in pag. o 2-a)
tru continua dul mineri
dezvoltare e- 23 AUGUST 1983 lor, in a-
conomică şi bataje, i-a IULNIC — 800 L LAPTE
s o c i a l ă a cunoscut, i-a Ferma zootehnică a
Văii Jiului. Azi, ele urmărit la muncă, s-a în CA .P. Unirea livrează
mentele modernului, ale treţinut cu ei minereşte, zilnic la fondul de stat
înnoirii au devenit per i-a îndemnat cum să lu peste 8001 lapte marfă.
manenţe de-a lungul celor creze mai bine, ca roadele Această unitate a predat
două Jiuri, de la Cîmpu lui să le fie mai bogate, pînă acum aproape 1 000
Neag şi Lonea şi pînă la viaţa mai îmbelşugată, l-a hl lapte, precum şi 4,6
Livezeni, fiecare localitate ajutat efectiv, concret. Din tone carne, îndepli-
din marele bazin carboni indemnuJ şi la iniţiativa nindu-şi sarcinile de
fer avind un statut propriu, t o v a r ă ş u l u i Nicolae plan pe primele opt luni
care-i defineşte personali Ceauşescu, in urmă cu mai ale anului. în această
tatea. Petriha, Vulcan, Lu- mulţi ani, in minele din perioadă s-au obţinut
peni, Uricani, reşedinţa mu Valea Jiului s-a declanşat o 194 viţei, din care 92 au
nicipiului — Petroşani au masivă acţiune de mecani fost predaţi complexelor
devenit, în timp, impor zare a lucrărilor in abataje, de îngrăşare.
tante centre urbane, a că care, continuă azi în rit
ror notă dominantă le-o dă muri tot mai susţinute, de- PRIN MUNCA
cărbunele — avuţie de tot terminind creşterea randa PATRIOTICA
mai mare preţ in ţară, in mentelor de extracţie, a Locuitorii comunei Do-
lume. producţiei de cărbune. Dacă bra s-au angajat să
Rememorind acum, în în 1965 în întreaga ţară realizeze în acest an
prag de aleasă sărbătoa se realiza o producţie de prin muncă patriotică
re, ce au însemnat anii cărbune de 12 milioane un volum de lucrări
construcţiei socialisto pen tone, în acest an numai cdilitar-gospodăreşti în
tru Valea Jiului, minerii din Valea Jiului se extrag valoare de 1 860 000
din industria carboniferă 11 milioane de tone. lei. Valoarea lucrărilor
a judeţului îşi îndreaptă realizate se ridică la a-
cu caldă recunoştinţă gin- (Continuare in pag. o 2-a) proape 1,2 milioane lei.
