Page 63 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 63
NERI, 19 AUGUST 1983 pag. 3
Sint asigurate manualele şcolare RECUPERARE SI...
REFOLOSIRE?
JNE 0 însemnări 9 pentru noul an de învăţămînt ? loan Jurj, şofer la Au
iHEH 0 Informafii 0 tobaza Hunedoara a în
treprinderii de transpor
impreu- ® Note 0 Ne-am obişnuit, de peste loc chiar acţiuni în favoa turi auto Deva, are un
e ma- un deceniu şi jumătate, ca rea celor trei „R“, iar la principiu al lui : nimic
u elevii în prima zi a anului şco această oră manualele se
-a Microinterviuri O lar elevii să găsească pe află depozitate în şcoli, din ce se poate recupera
bănci manualele pe care alături de titlurile noi so şi refolasi să nu fie lăsat
iba ger- * să se risipească. Sănătos
statul nostru le asigură site. Aproximativ 80 la
i tradl- gratuit tuturor copiilor de sută din totalul manuale principiu veţi zice ! De
e, Mun- ISTORIE Şl PREZENT vîrstă şcolară. în judeţul lor necesare noului an de acord I Dar nu in felul in
itriotică nostru valoarea manualelor care încearcă recupera
Turdaşul este una dintre în literatura arheologică. Sînt oamenii care, din anul învăţămînt se află de pe rea numitul şoier. Cu ce
pe şan- şcolare acordate gratuit acum în şcoli.
de cîn- cele mai vechi aşezări Mostre din bogata ei co 1952, s-au unit în două elevilor depăşeşte, şi în — Am vrea să vă refe scop ? Ştie el ! Insă bă
revolu- omeneşti din ţara noastră, lecţie îmbogăţesc şi astăzi cooperative agricole şi care nuim şi noi. Ar fi bine
aasă istoricii vorbesc despre muzeele din Deva, Alba astăzi se mîndresc cu re acest an, 2,5 milioane lei. riţi şi la posibilităţile de să ştie şi conducerea au
- Trans- în ce stadiu se află asigu cumpărare a unor manuale.
ă de la existenţa, încă din neolitic, lulia, Cluj-Napoca şi chiar zultatele ce le obţin. Dar rarea cu manuale a şcoli —; Centrul de libră-
August, a unei „culturi Turdaş", din străinătate. Teritoriul motivele de cea mai mare lor hunedorene pentru noul
dedicata „cel mai vechi grup de ci comunei Turdaş era locuit satisfacţie în drumul spre rii şi Uniunea judeţea
de ani an de învăţămînt ? între nă a cooperativelor de
rea prl- vilizaţie din Transilvania, încă în urmă cu 7 000 de continua creştere a bună barea am adresat-o profe producţie, achiziţii şi des
naţio- celebru prin idolii de pă- ani. stării lor materiale şi spi sorului Ştefan Schreiber,
•etului. mînt şi os şi ceramica sa" Cine sînt, astăzi, urmaşii rituale le oferă înfăptuirile inspector Ta Inspectoratul facerea mărfurilor au asi
(acad. prof . Constantin celor ce trăiau pe aceste din ultimii 18 ani care au gurat, prin librării, o canti tobazei. In ziua de 16 au
:conomi- M şcolar judeţean. tate apreciabilă de manu
Daicoviciu — „La Transylva- meleaguri cu cinci milenii trecut de la istoricul Con — Şi în acest an, In gust a.c., in staţia Călan,
) nie dans Tantiquite”). Me înaintea erei noastre ? Ne-a gres al IX-lea al P.C.R., ale pentru toate ciclurile loan Jurj solicita relurna-
os. Pro- ritul descoperirii acestei sta răspuns Liviu Cranciova, perioadă care, pe drept spectoratul şcolar judeţean, de învăţămînt, atît pentru rea biletelor de la pasa
!Ce pa- în colaborare cu Centrul elevii de la cursurile de
eVoiuţio- ţiuni neolitice aparţine poe primarul comunei : cuvînt, poartă numele ctito de librării şi Uniunea ju zi, cît şi pentru cei de la gerii ce coborau. Cind
tului Ion Budai Deleanu, „Ei sînt cei 2 220 de oa rului de istorie nouă româ deţeană a cooperativelor învăţămîntul seral. Aş l-am întrebat de ce pro
lumo — cedează aşa, nici nu s-a
din Cigmău, care a publi meni, bărbaţi şi femei, nească, al tovarăşului de producţie, achiziţii şi vrea să susţin cele spuse
„Trenul cat, apoi, la Viena, artico copii şi vîrstnici, membri Nîcolae Ceauşescu, secre desfacerea mărfurilor, a prin cîteva exemple: ma sinchisit să dea vreun
Cristina răspuns. Ba, mai mult,
lul „O vatră preistorică pe cooperatori, lucrători în u- tarul general al partidului. luat măsuri pentru asigu nualele de clasa I — de
să-şl
nă, de Mureş". Explorări amănun nităţile economice din O- lată, în comuna noastră, rarea din timp a elevilor pildă •— se asigură gra cind l-am rugat ne-a
decline
identitatea,
a ţite ale locului numit „La răştie, elevi. Toţi animaţi în această perioadă, oame cu manualele necesare. Con tuit prin transmisibilitate
luncă" a făcut - la sfîrşi- de o singură dorinţă : de nii şi-au construit sau re form prevederilor Ministe în proporţie de sută la spus că se numeşte Ion
tul secolului trecut — Sofia a face comuna lor mereu novat 210 case frumoase, rului Educaţiei şi învăţă- sută. în acelaşi timp, li Neagoe (un nume a-
Torma, nume binecunoscut mai frumoasă, mai bogată. unele cu etaj, 39 dintre mîntului, fiecare elev va brăriile mai asigură, prin propiat cu al colegului de
locuitori şi-au cumpărat primi manuale şcolare în vînzare, circa 60 la sută brigadă de pe autobuz)
autoturisme, în fiecare casă folosinţă gratuită, în parte manuale noi. Pentru clasa şi că numărul maşinii cu ‘
C,00 Ra- găseşti aparate de radio, manuale noi, în parte ma a Il-a — 40 la sută, pentru care se afla pe teren
aeţ.ii; li,30 nuale transmise de la se clasa a IlI-a — între 40— era 31 HD 653. Suferea
în agri- televizoare, frigidere şi a- riile anterioare. şi de amnezie. Maşina a-
iojurnal ; ragaze, aproape toate stră 45 la sută, pentru clasa vea numărul de înmatri
i. La pa- zile sînt asfaltate... Şi nu — Am văzut, în această a iV-a — între 20—40 la
l muncii, se vor opri aici turdăşenii. vacanţă, în numeroase şcoli, sută. Şi aşa mai departe. culare 31 HD 6055. Poate
sărbători, adevărate ateliere în care că cel in drept îl vor
stă larg Vor mai face încă multe Aşadar s-au creat şi posi vindeca de aceste me
Revista lucruri frumoase. Vor mun elevii şi cadrele didactice bilităţi de cumpărare a
..i lo ci mai mult, mai bine pen recondiţionau şi reparau manualelor pentru cei ce tehne.
ri; manualele şcolare transmi UN RECORD NEDORIT
cultatori- tru a răspunde aşa cum sibile. doresc să le păstreze. Au trecut mai bine de
de ştiri; se cuvine grijii pe care
iţa; 10,25 partidul o poartă sporirii — într-adevâr, au avut LUCIA LICIU cinci luni de cind gazeta
,50 Parti- de perete a uteciştilor de
11.00 Bu- bunăstării şi fericirii tutu la Centrala termoelectri
05 vreau ror fiilor ţării".
alctin de „ZILELE CĂRŢII SOCIAL-POLITICE" că Mintia — „Tinărul e-
ato pen nergetician“ — prezintă .
ii!,S0 Din între manifestările cu ca nice de material rulant din aceeaşi incompletă edi- }
ii ; 13,00 PE AGENDA C O N F I R M A R E racter educativ-patriotic ce localitate. Cu acest prilej fie, dedicată zilei de l
) Student au loc in întâmpinarea săr a avut loc vernisajul expo
de ştiri; „LUCRĂRILOR 8 Martie. Un record ne- i
r ; 16,25 Ne-am obişnuit să-i la primar, au pus umărul bătoririi Zilei de 23 August ziţiei de carte cu genericul dorit din partea orqani- '
î August LA ZI" se înscriu şi „Zilele cărţii „Ani' de muncă eroică şi zaţiei de tineret a cen- ţ
)gram de numim pe lucrătorii din la ridicarea gospodăriei social-politice". Manifesta de măreţe înfăptuiri". Pro
>ordonate cadrul consiliilor popu proprii — cum le place tratei, care, in aceste ,
ulctin de lare „gospodari ai loca rea cuprinde perioada 17— fesorul Ion Sicoe a pre zile de puternică angajare '
i patrie ; • Ziua în care va avea să numească sera de le 22 august, perioadă în ca zentat cartea „De la statul pentru rezultate cit mai )
Românie loc inaugurarea noului lităţii". Şi iată, aici, la gume, ciupercăria, cres re se vor organiza expozi
folclorul cămin cultural din satul Turdaş, am întâlnit de geto-dac, la statul român bune in producţie, stă i
,00 Orele Pricaz este aproape. Con cătoria de iepuri, vii ţii şi prezentări de carte unitar". pasivă la evenimentele
ră. 35 de plina confirmare a aces toarea microfermă de social-politică, dezbateri pe demne de remarcat, care *
irca şan- strucţia a fost terminată, tei expresii. Curtea şi diferite teme, concursuri Cu acelaşi prilej scriito
ale tine- rămînînd să se procure păsări (aflată în construc rii şi poeţii Dumitru Huru- ar merita cu prisosinţă o ţ
lturală ★ mobilierul. • O „pre anexele gospodăreşti ale ţie). Sînt şapte oameni, gen „Cine ştie — cunoaş bă, David Diaconescu, Le- publicitate Intensă la... i
22.00 O *1 consiliului poartă „am te" şi altele. uitata gazetă. Colectivul 1
Opereta mieră" pentru unităţile şapte zile are săptămî- Deschiderea „Zilelor căr tiţia Gavrilă, Ecaterina 1
le Florin C.A.P. Turdaş şi Pricaz : prenta" mîinilor celor ce na, aşa că, pe rînd, fie Staicu şi Constantin De- de redacţie al gazete şi \
c); 23,30— cantităţile deja depozita ţii social-politice" în jude comitetul U.T.C. ol intre- i
jzical. dovedesc, prin tot ceea care are repartizată o zi ţul nostru s-a desfăşurat la heleanu din cenaclul de- prinderii nu au nimic >
te in bazele furajere şi ce au realizat, că sînt în care devine... fermier. Simeria, în sala de festivi vean „Ritmuri" au citit din
cele ce mai sînt de re tăţi a întreprinderii meca creaţiile lor. de spus ?
coltat oferă garanţia asi cu adevărat gospodari ai Sînt şapte oameni care
gurării întregului nece localităţii. confirmă, cu fiecare zi,
sar de furaje pentru Sînt şapte oameni, dar că merită titlul de buni
iarnă. • Două noi şi mo cu toţii, de la îngrijitor
derne staţii de autobuz gospodari ai comunei.
vor fi date în curînd în
folosinţă în localitatea UN NOU SUCCES AL ATLETISMULUI
Spini. • Se află în curs IN PREMIERĂ PE VALEA MUREŞULUI
de rezolvare una dintre DEVEAN
problemele ridicate în Pe riul Mureş, in dreptul gospodarilor turdâşeni, Roa
întîlnirile cetăţenilor din ta ria lei „Părţi", din setul ta propriu-zisă a lost con- Intre 10-13 august a.c. s-a ţional de juniori II. Cu a-
Pricaz cu deputaţii : ca desfăşurat în U.R.S.S., la cest rezultat, Cleopatra Pălă TURNEU FEMININ
nalizarea apelor rîului Turdaş, atrage atenţia, chiar lecţionată de llie Roşu — Leningrad, tradiţionalul con cean a îmbunătăţit cu 5 se LA HUNEDOARA
ce străbate localitatea şi celor care circulă pe şeful secţiei S.M.A. Pricaz, curs atletic internaţional cunde şi 2 zecimi vechiul Terenul „Constructorul"
chiar prin centrul ei. • şoseaua naţională, o roată Petru Mezei — mecanic, „Prietenia", rezervat juniori record naţional, stabilit tot din Hunedoara a găzduit
Se lucrează intens la uriaşă. Este roata grădina- Nicolae Mihăilă şt Dumitru lor din ţările socialiste. Prin de ea în urmă cu două turneul feminin de handbal
modernizarea fermei zoo rului, o roată cu un diame- Orăşanu - mecanizatori; tre tinerii atleţi care au re săptămîni la concursul repu la care au participat echi
tehnice a C.A.P. Pricaz. tru de 7,20 m şi cu o ca- bacurile şi cadrul de sus- prezentat culorile româneşti la blican al juniorilor de la pele Textila Sebeş, Voinţa
Se execută adăpători au pacitate de irigare prin ţinere sint „operele" sudo- acest puternic concurs s-a Bucureşti. Sighişoara şi Constructorul
tomate, se dotează fiecare numărat şi o reprezentantă In vîrstă de 15 ani, Cleo Hunedoara (eu două echi
grajd cu instalaţii meca inundare a unei suprafeţe rului Ion Sicoe, cu toţii a sportului hunedorean, Cleo- patra Pălăcean a început să pe). Disputat după siste
nice de muls, de furaja de 15 ha. Ideea, proiectul oameni care demonstrează patna Pălăcean, elevă la practice atletismul din 1978. mul „fiecare cu fiecare",
re şi evacuare a dejec şi execuţia acestei adevă- că... meseria-i brăţară de Şcoala generală nr. 7 Deva. De atunci, tînăra sportivă în urma rezultatelor înre
ţiilor. rate „premiere" aparţine aur. La primul său mare concurs din Deva, antrenată de pro gistrate, pe primul loc s-a
internaţional, atleta deveană fesoara Mariana Mladin, s-a clasat formaţia Construc
a cucerit primul loc în pro remarcat mereu prin rezul torul Hunedoara (1).
ba de 1 500 m, în faţa unor tatele bune obţinute in pro
concurenţi bine cotaţi din bele de fond, progresînd vi
U.R.S.S., R.D.G. şi alte ţări, zibil de la un an la altul, porţii (1—5) în faţa unei
divizionara C.
reuşind un foarte valoros în prezent ea deţine şi re în afara jignirii echipe
timp — 4 minute 13 secunde, cordul naţional de juniori II,
83 Echipa de fotbal a 5 zecimi - nou record na- în proba de 3 000 m. (M. L). lor partenere, atitudinea
comunei a fost înscrisă, „marilor noastre echipe",
anul acesta, în campio maj înseamnă şi altceva...
I pentru natul judeţean. îi felici Sfidarea partenerilor, a unei competiţii Nu înţelegem ce-i strica,
i3: Vre- tăm, dar le atragem tot de pildă, Corvinului un
instabilă. odată atenţia că ei sînt este cel puţin un gest... nesportiv meci în plus, acum cînd
iii in Crl- cei care trebuie să-şi în lotul, mărit şi remaniat,
Transil- Concepută şi organizată ria Călan, F.C. Corvinul a nu presupune obosirea ju
Moldovei, treţină terenul de joc. tocmai pentru a oferi aliniat juniorii, iar marţi,
loua. In Aceasta, pentru a nu cînd trebuia să joace cu cătorilor în meciuri Ia două
erul va fi păţi la fel ca mai lunile divizionarelor hunedorene zile. Ci, tocmai de me
şi pe a- prilejul şi posibilitatea Minerul Lupeni — care a ciuri, de cît mai multe
ploi. care trecute : au pierdut, aca unor meciuri de verificare făcut şi deplasarea la Hu meciuri are nevoie Corvi*
ter de a- să, la „masa verde", cu cu parteneri diferiţi, în nedoara ! —, Corvinul —
e descăr- 0—3, deoarece suprafaţa zentat o vie prezenţă în fondat, corul s-a desfiin nul, au nevoie antrenorii*
ul va su- condiţii cît mai economice, echipa „mare" a plecat pentru a extrage din acest
moderat, de joc era năpădită de cadrul manifestărilor cul- ţat. Imaginea de mai sus „Cupa Hunedoara" şi-a la un amical la Rm. Vâl
s scurtă romaniţă. tural-artistice ale judeţu poate va avea darul de a lot întărit echipa cea mai
;i sudul stîrni nostalgii şi... am declarat un scop util. De cea, lăsînd tot juniorii puternică. Şi-apoi, gestul
din sec- lui şi ţării. Spunem „a aceea, ni se pare nefiresc pentru întîlnirea cu Mine de ignorare a unei compe
jmperatu- □ în anul 1945, în co reprezentat", pentru că biţii. ca unele formaţii — Cor rul Lupeni. Jiul a venit la tiţii judeţene este cel puţin
ti cuprin muna Turdaş, învăţătorul
de grade, Andrei Alupi înfiinţa un din 1970, anul ieşirii la Rubrică realizată de vinul, mai ales, şi Jiul — Deva fără 4—5 titulari, pre un gest... nesportiv, pen
ntre 20 şi ferind să-şi înscrie în tru care, cineva trebuie
cor mixt, care a repre pensie a celui ce l-a MIRCEA DIACONU să ignore-' competiţia. De
pildă, în meciul cu Victo- palmares un eşec de pro- să dea socoteală. (N.S.)
'***