Page 69 - Drumul_socialismului_1983_08

Tta
TR A IASCA A 39-A ANIVERSARE A REVOLUŢIEI DE

ELIBERĂRI SOCIALĂ Şl NAŢIONALĂ, ANTIFASCISTĂ

3
Şl ANTIIMPERIALISTA DIN ROMANIA!

CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI N1COLAE CEAUŞESCU LA

CONSFĂTUIREA DE LUCRU DIN 2-3 AUGUST A.C, -
PROGRAM CONCRET DE ACŢIUNE PENTRU ORGANIZAŢIILE

DE PARTID, PENTRU TOŢI COMUNIŞTII

SltMlISMUL Festivalul naţional „Cintarea României" să servească

educării revoluţionare, formării omului nou

„Un rol important revine Festivalului naţional „ C i n t a r e a
Ui/V»UDETlAN României”, devenit, intr-adevăr, o mişcare cultural-artistică de masă,
dar care trebuie îmbunătăţită şi îmbogăţită, astfel ca, prin toate ma­
nifestările sale, să servească educării revoluţionare, formării omului
Anul XXXV, nr. 8 018 DUMINICĂ, 21 AUGUST 1983 4 pagini - 50 bani
nou“.
NICOLAE CEAUSESCU

ÎN INTIMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI complexă de formare a luţionare, combative — în­
Punînd in lumină cu
realism vizionar rosturile omului nou. treaga activitate din a-
majore ale Festivalului Pentru cei ce muncesc ceste sectoare atît de im­
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU naţional „Cîntarea Româ­ în domenul ideologiei, al portante pentru formarea
niei", la consfătuirea de educaţiei politice şi cul- conştiinţei noi, socialiste.
lucru de la Mangalia, se­ tural-artistice, tovarăşul „Avem nevoie de o artă,
PRODUCŢIE MARFĂ can, de la începutul a- cretarul general al parti­ Nicolae Ceauşescu a evi­ de o cinematografie, de un
PESTE PLAN nului, s-au extras supli­ dului a stăruit în mod denţiat, cu fermitate şi teatru care să prezinte
mentar aproape 11000 deosebit asupra necesită­ clarviziunea cunoscute, ne­ esenţa, modelul omului pe
Colectivul secţiei de tone de cărbune. ţii educaţiei revoluţionare cesitatea de a ridica la care trebuie să-l făurim"
reparaţii îneca no-energcr — întreaga cantitate a maselor, ca problemă un nivel superior, cu di­
tice a I.P.I.C.C.F. Deva de cărbune extrasă peste fundamentală în opera mensiuni şi trăsături revo­ (Continuare in pag. a 3-a)
raportează în cinstea zi­ sarcinile de plan s-a ob­
lei de 23 August depăşi­ ţinut în exclusivitate pe
rea producţiei marfă cu seama creşterii producti­ Omagiu marii
peste 5 milioane lei, con­ vităţii muncii — preciza
cretizată în realizarea Năstase Brîulung, ad­ sărbători Au&ust
suplimentară faţă de junctul şefului de sector. Lumină de rod trecută-n priviri,
plan a 120 tone construc­ © EXPUNERE. „Revo­
ţii metalice şi piese de La nivelul sectorului luţia de eliberare socială Flacără nestinsă la hotare,
randamentul planificat a şi naţională, antifascistă
schimb în valoare de şi antiimperialistâ" a fost Semeţie de pace, în imense rotiri,
două milioane lei. In a- crescut cu 40 kg de căr­ tema expunerii susţinute Deschidere liberă spre înălţimi viitoare.
cecaşi perioadă au fost bune pe post. Avem a- in faţa lucrătorilor de la
recondiţionate subansam- cuin brigăzi minereşti bi­ Izvor spre care ne ştim călători,
ne închegate, care obţin T.C.H. Deva, de prof. Ro-
ble şi piese de schimb „prelucrări mecanice" şi dica Andruş. La clubul Imn de slavă rotunjit în cuvînt,
totalizînd trei milioane „construcţii metalice". constant productivităţi „Constructorul“ din Deva
lei şi au fost recuperate între 8 şi 10 tone pe post a avut loc recitalul de La sărbătoarea ta, venim cu cîntec şi cu flori
şi reintroduse în circui­ SUPLIMENTAR 11000 în abatajele cameră. Prin­ versuri patriotice „Sub Cu toate frumuseţile acestui pămînt.
tul economic 35 tone de TONE DE CĂRBUNE tre acestea se remarcă semnul lui August", la MIRON ŢIC
metal. Se detaşează co­ La sectorul V al între­ cele conduse de Traian care au participat con­
lectivele de la atelierele prinderii miniere Vul­ Borşa şi Ioan Bud. structori din cadrul lotu­
lui 12 al şantierului nr. 1.
© 1NT1LNIRE. In sala de Creşterea productivităţii muncii-
Deva —previziuni împlinite, viitor previzibil apel a I.M. Petrila, nume­
roşi mineri au avut o e-
Sint unul dintre zecile de ce nu mai aparţine cu ni­ matoare de energie elec­ moţionantă in ti Ini re cu sarcină a îniregului colectiv
mii de oameni care au mic trecutului. trică din sistemul naţional. scriitorul Bogdan Bădu-
populat, in anii ce au ur­ Confesiune de reporter ? In numai un deceniu şi tescu, redactor şei al Edi­ de muncă
turii „Eminescu", şi poe­
mat revoluţiei de eliberare Ar putea fi şi asta. Ar pu­ jumătate a devenit unul ţii Valeriu Bârgău şi Ma­
socială şi naţională de la tea U retrăirea in memo- dintre producătorii de bază rin Negoiţâ. © COLOCVIU Realizarea şi depăşirea suri semnificative la pro­
ai acestui element indis­ prevederilor privind creşte­ ducţia fizică sortimenta­
23 August 1944, oraşul de pensabil industrializării şi DE ISTORIE. „Drum glorios rea productivităţii muncii lă : la utilaj minier 628 de
la poalele cetăţii multise­ civilizaţiei. Profesiile „co­ de luptă, de muncă şi constituie una dintre pre­ tone, la piese forjate 4 to­
culare. Aparţin, deci, a- 23 AUGUST 1944 nectate“ la existenţa marii victorii al poporului nos­ misele care stau la baza ne, la vagoneţi minieri
cestui oraş vechi de peste -23 AUGUST 1983 Centrale termoelectrice de tru condus de partid" îndeplinirii integrale a pla­ echivalenţi 3 992 bucăţi, la
700 de ani, dar ridicat in la Mintia au ridicat şta­ s-a intitulat colocviul de nului de producţie, obţi­ piese de schimb peste un
numai 39 de ani la dimen­ cheta calităţii forţei de istorie organizat, vineri, la nerii unor rentabilităţi şi milion de lei — susţin a-
„Hafegana"
Cooperativa
siuni nebănuite şi nevisa­ rie de către zeci de mii de muncă a oraşului, au con­ din Haţeg. Tot la Ha­ beneficii sporite, asigu­ firmaţiile făcute.
te. Prin memorie imi tre­ locuitori ai Devei de as­ ferit populaţiei acestuia un rării eficienţei activităţii e- Inginerul Nicolae Andro-
grad mai mare de stabili­ ţeg, a avut loc, ieri, conomicorfinanciare. Avînd ne, şeful biroului organi­
ce mai intii Deva cu as­ tăzi a unor ani de conti­ tate pe teritoriul aşezării spectacolul tematic „Ano­
zarea producţiei şi a mun­
pectul unui tirg anonim, nuă revoluţie şi prefacere. multiseculare. Astăzi, aceas- timp românesc", la reali­ în vedere aceste conside­ cii, referindu-se la progra­
rente, oamenii muncii de
care apoi se „dezbracă" pe Ceea ce nu memorează zarea căruia au colabo­ la Uzina de utilaj minier mul de măsuri privind
rind de ,hainele“ vechi. retina sint ritmurile inte­ ION CIOCLEI rat formaţiile artistice ale şi reparaţii Crişcior au creşterea productivităţii
Cad ziduri coşcovite şi Ur­ rioare ale acestor prefaceri. casei de cultură, secţiei analizat în mai multe rîn- muncii în următorii doi
me cu conţinut pitoresc ca In urmă cu 15-20 de de mobilă, I.P.I.L.F., aba­ duri cum se acţionează în ani, s-a oprit la cîţiva
să se nască ceva nou, ceva ani, Deva era doar consu­ (Continuare in pag. o 3-a) tor si cooperativei „Rete­ vederea realizării producti­ factori principali. In pri­
zatul". vităţii muncii, au identifi­ mul rînd este vorba de
cat rezervele existente, introducerea unor noi teh­
punînd în evidenţă noi căi nologii de fabricaţie : fre-
şi mijloace care să con­ zarea piuliţelor de vagoneţi
ducă la obţinerea unor re­ prin prelucrarea simulta­
zultate superioare în înde­ nă a trei piese, care va
plinirea acestui indicator. conduce la o productivita­
Tovarăşul Ioan Oprişa, te dublă, găurirea şasiului
directorul uzinei, ne spu­ la tampon prin utilizarea
nea că ceea ce caracteri­ unui dispozitiv de prinde­
zează în pnmul rind acti­ re şi rotire a acestuia,
vitatea de producţie este asigurînd o productivitate
preocuparea constantă din mai mare cu 38—40 la
partea tuturor lucrătorilor sută, realizarea prin auto-
pentru creşterea producti­ dotare a unei foarfeci ghi­
vităţii muncii. lotină pentru tablă de
Rezultatele obţinute în pînă la 25 mm şi ampla­
acest an în întîmpinarea sarea ei la sectorul debi­
măreţei sărbători naţionale tare, ceea ce va determina
a poporului nostru de la o creştere a productivităţii
23 August — producţia de circa două ori şi jumă­
marfă este depăşită, pe tate.
şapte luni, cu 1,1 milioane îmbunătăţirea organizării
lei, producţia netă (pe şase producţiei şi conducerii
luni) cu 1,4 milioane lei,
productivitatea raportată la LIVIU BRAICA
împliniri urbanistice Ia poalele bătrînei cetăţi a Devei. „netă" cu 982 lei pe om
al muncii, precum şi plu­ (Continuare in pag. a 3-a)