Page 71 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 71
» DUMINICĂ, 21 AUGUST 1983 paq 3
Creşterea ŞCOALA GENERALĂ NR. 7 DEVA
Deva - previziuni împlinite, viitor previzibil
IZîUNE strada Al. Sahia nr. 5 (lîngă stadion)
O R G A N I Z E A Z Ă
(Urmare din pag. 1) sistematică a previziunilor - Indrăzneală şi răspunde
l AUGUST muncii SELECŢIE PENTRU CLASA I
ne-a răspuns lără să ezite re. lată două elemente care
ca carte a tă forfâ de muncă situată arhitectul Dumitru Armăşes- sint proprii timpului nostru LA GIMNASTICĂ FETE
in avanposturile energeticii socialist şi a căror simbio (Urmare din pag 1)
Intec — mu româneşti rezolvă cu com cu de la Institutul de pro Selecţia va avea loc în zilele de 25, 26, 27,
lară iectări al judeţului. Ritmu ză determină permanenta constituie un alt factor
patriei petenţă şi autoritatea ca concordanţă intre previ principal de creştere a 28 august, orele 9-12.
muzicii lificării superioare, pro rile de dezvoltare urbanis ziune şi im plini re. Citim
lui bleme de in alt grad de tică sint consecinţa logi productivităţii muncii. Se Se asigură servirea mesei de prînz contra
August intr-un document din ce are în vedere extinderea
piilor dificultate tehnică. că a dezvoltării industriale ri o a da cind se prefigurau lucrului la mai multe ma cost pentru elevele din Deva. Pentru elevele
In urmă ca un deceniu intr-o gamă largă. Imi a-
minical obiectivele actualului cinci şini (fierăstraie de debitat, din afara municipiului Deva se asigură cazare
•an pentru şi jumătate Deva nu pro mintesc că in urmă cu ani, nal : „Se vor construi la maşini de frezat univer şi masă pe toată durata anului şcolar.
ducea, din categoria ma cind, in cursul unei vizite Deva o uzină de utilaj sale), îmbunătăţirea norme
i poezia ca- terialelor de construcţie, de lucru in judeţul Hune lor de muncă în acord
nsoţit istoria doara, tovarăşul Nicolae minier şi reparaţii, o fa global, creşterea indicelui
’83 decit cahlele de teracotă. brică de pline, o alta de de utilizare a maşinilor şi
tic: „Citade- Astăzi, economia munici Ceauşescu a fost şi la insti ÎNTREPRINDEREA DE BERE
tă“ tutul nostru, am prezentat produse lactate, antrepozi Utilajelor, a fondului de
dansului piului produce case prefa te frigorifice, se va termo- timp maxim disponibil.
macheta unui oraş Deva de H A Ţ E G
bricate. Industria sa de 75 000 de locuitori in anul fica oraşul“. Sintem la ju Nu este neglijată nici RECRUTEAZĂ’DE URGENŢĂ
LUGUST prefabricate a făcut ca în mătatea cincinalului şi une calificarea şi specializarea
forţei de muncă, care tre Candidaţi pentru şcoala profesională „curs
ultimii 10 ani să se pro le dintre acestea au in buie să evolueze în pas cu
i în limba de zi", anul şcolar 1983/1984, în următoarele
ducă in Deva o adevărată 23 AUGUST 1944- trat in circuitul productiv dotarea tehnică şi progre
u în ţară explozie urbanistică. In 23 AUGUST 1983 şi de funcţionalitate, iar sele în domeniul tehnolo meserii :
ntru pionieri dustrializarea oraşului a altele vor intra în curind, giei. în acest sens a fost ® BERARI - L.I.A. Cluj (unitatea şcolară de
{„Cifrul" determinat dezvoltarea lui dind populaţiei active a deschis deja în uzină un
lişti ai mu- 1990. Am lost întrebaţi curs de policalificare, la pregătire)
rteşti urbanistică şi edilitară şi municipiului un grad supe care sint înscrişi 40 de
£1*1 face chiar mai mult — o ce industrie se va dezvol- rior de ocupare, grad şi & LĂCĂTUŞI MECANICI - L.I.A. Sibiu (uni
programu- ta pe aceste locuri ca sa strungari, sudori, electri
accelerează pe aiceasfa. justifice asemenea dezvol aşa destul de bun - tot ol cieni, care învaţă meseria tatea şcolară de pregătire)
Peste 20 000 de aparta doilea locuitor fiind ocupat de lăcătuş. Alţi 400 de
leniei — pa- tare urbanistică. Răspunsul înscrierea candidaţilor se face pînă la 5 sep
ăţii mente şi locuinţe noi con in 'industrie sau în servicii muncitori sînt cuprinşi în
:i de August clar la această întrebare sociale. acţiunea de perfecţionare tembrie.
jtic: „Ultima struite în anii socialismului a venit tot de la partid. la locul de muncă, sub
Producţie din care aproape trei pă Deva anului 1990 va ti
: filme Patru In planurile de dezvoltare un oraş intre 90 şi 100 000 conducerea directă a şefi
trimi in ultimii 18 ani tac lor de formaţii (maiştri).
ca Deva să se prezinte economică au fost cuprinse de locuitori, toţi cu rostu Măsurile asupra cărora DIRECŢIA JUDEŢEANĂ
industrii noi: a cimentului,
astăzi locuitorilor ei, ca şi rile lor, toţi cu aspiraţiile am insistat — a continuat
a ţesăturilor de mătase, a- interlocutorul — vor asi DE POSTĂ SI TELECOMUNICAŢII
trecătorilor vremelnici, ca lor împlinite sau in curs de
limentarâ iar, mai nou, a împlinire. Peste ani şi ani gura în 1985 o creştere HUNEDOARA-DEVA
un oraş aproape in Între construcţiilor de maşini. Şi taţi aceştia vor putea spu valorică a acestui indicator
gime nou, peste 80 la sută astfel, previziunile de atunci ne aşa cum am început (raportat la producţia ne A N U N Ţ Ă
I : 7,00 Ac- tă) cu peste 7 800 lei pe Datorită punerii în funcţiune a liniei electri
Oi de minute; din populaţia sa locuind în au fost demult depăşite, aceste rinduri: „Sint unul om al muncii. Condiţiona
, r ramul sate- case noi. L-am întrebat pe pentru că opţiunea politică dintre zecile de mii de oa ce de 400 KV Mintia - Sibiu şi pentru înlătu
igazin mi- rea mai strînsă a venitu
toatc iru un om al oraşului, unul a dezvoltării a fost luată meni care au populat, în rilor oamenilor muncii de rarea riscului de accidente, din cauza influen
Radiojurnal ; din arhitecţii lui, ce i se cu îndrăzneală, iar înfăp anii ce au urmat revoluţiei rezultatele obţinute va
gistrările or- ţei acestei linii, abonaţii telefonici din locali
iczică uşoară pare că ar avea o semnifi tuirea ei de către cei che de la 23 August 1944, ora determina, cu siguranţă, în
ilmii ; 13,30 maţi la aceasta a fost continuare, un interes şi tăţile Banpotoc, Bobîlna, Boiu, Cărpiniş şi Ra-
atice ; 14,00 caţie deosebiă in dezvol şul de la poalele cetăţii mai mare pentru creşte
14,30 Virste tarea Devei. „Depăşirea făcută cu răspundere". multiseculare...". poltu Mare au fost trecuţi de la serviciul tele
1 românesc ; rea productivităţii muncii.
irtelor; 16,00 fonic automat la serviciul telefonic manual, a-
rl; 16,05 Al-
îselor; 17,00 tribuindu-li-se următoarele numere de apel :
1 femeilor ; Festivalul naţional
esrt folcloric; 1. C.A.P. Banpotoc inter 21
Ic ştiri; 18,30 CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ
intecului — 2. Boborodea Viorel Banpotoc inter 22
zică uşoară ; „Cîntarea României"
îal; 20,15 De 3. Cariera Banpotoc inter 23
rii mele —
ilară ; 21,00 (Urmare din pag. 1) zente în fiecare manifes întreţinerea culturilor duble 4. C.A.P. Bobîlna inter 26
venire... şla- tare cultural-artistică — de
te; 22,00 Ra- — arăta secretarul general la expoziţia de artă plas 5. Ferma zootehnică Bobîlna inter 27:
Sport; 22,20 si arăturile adinei de vară
ns; 23,30—5,00 al partidului — subliniind tică la spectacolul de tea * 6. Circumscripţia
sical. necesitatea de a reda, prin tru, de muzică şi poezie. inter 25
cultură şi artă, realitatea Apelul înflăcărat, mobili trebuie intensificate rurală P.T.T.R. Boiu
şi idealul spre care tin zator al secretarului ge 7. Ferma zootehnică Cărpiniş inter 24 ,
dem. Avem de-a face, deci, neral al partidului, trebu 8. C.A.P. Rapoltu Mare inter 30 !
cu o viziune profund dia ie înţeles ca un îndemn Paralel cu recoltarea, conducerile cooperativelor
lectică asupra modelului la luciditatea pe care fac transportul şi depozitarea au datoria să intervină 9. Cons. popular * * 1
repetiţia (Pa- pe care-1 prezentăm, a torii învestiţi cu marea furajelor, în unităţile din pentru grăbirea acestei lu inter 28
8b evadare — felului în care îl înfăţi cadrul Consiliului unic crări. Rapoltu Mare
rta) ; HUNE- răspundere de a veghea la agroindustrial Călan se ac Sînt unităţi agricole —
H f ură în Ara- şăm în piese de teatru, în formarea omului nou — C.A.P. Bretea Strei, Strei, 10. Disp. uman Rapoltu Mare inter 31
-II (FI- x ); filme, in cărţi, în cîntece, membri ai consiliilor de ţionează cu spor, în aceste inter 29
- ser*.. -II în arta plastică, în aşa fel zile, pentru întreţinerea Batiz şi Vîlcelele — unde 11. Miliţia Rapoltu Mare
; Prea ...ieri educaţie politică şi cultură culturilor duble de legume s-au făcut arăturile de abo-
(Arta); Cursă ca opera de artă să parti socialistă, ai comitetelor vară pînă acum pe cîte Pentru obţinerea legăturii telefonice cu
onstructorul); cipe într-un grad mai şi porumb semănate după naţii din localităţile de mai sus, abonaţii care
Ochi de urs înalt la educarea revolu de cultură şi educaţie so cerealele păioase şi efec 50 ha, datorită atenţiei a-
Iromul — se- cialistă de la toate nive tuarea arăturilor adinei de cordate acestei lucrări de sînt conectaţi în' reţeaua telefonică automată
Noiembrie) ; ţionară a maselor. lele, creatorii de literatu către conducerile colective,
tunericul alb Epoca pe care o stră vară. interurbană vor forma numerele de apel 60098
JLCAN : B.D. ră şi artă, cei ce răs
ne (Luceafă- batem este o perioadă a pund de activitatea aşeză sau 60099, după care telefonista operatoare
: Viraj peri- unor măreţe înfăptuiri, iar mintelor de cultură — C.U.A.S.C. CĂLAN
1); ANINOA- în clocotul muncii pentru trebuie să o adopte ca va face legătura cu chematul.
ea Vlaşinilor
URICANI : ridicarea monumentelor sarcină primordială pentru Cei din reţeaua telefonică manuală sau, da
(Retezatul) ; civilizaţiei socialiste se sporul de calitate a vieţii Prima unitate în care a de specialişti, precum şi
irţire tempo- făuresc conştiinţe revolu noastre noi. început întreţinerea cultu muncij conştiincioase a că vor, şi cei din reţeaua telefonică automa
I-II (Steaua rilor duble de porumb este mecanizatorilor Lemnek
BARZA : Un ţionare, se nasc ero‘, se Efortul de acum trebuie Horst, Gheorghe Tiliban, tă interurbană pot obţine legătura telefonică
u Singapore formează omul înaintat al să fie al faptelor, care, C.A.P. Batiz, pînă în pre
•RAŞTIE : La zilelor noastre. Aici tre zent aici efectuîndu-se pri Gheorghe Cîrje, Aurel Gro prin serviciul ,,09".
ii (Patria) ; prin ele însele, să poată ma praşilă mecanică pe zav, Gheorghe Sicoe şi
gint al aler- buie să caute scriitorii duce mărturia despre a- alţii. Dar şi ceea ce s-a
căra); HA- noştri izvoarele creaţiei ceastă evoluţie în mers, mai bine de 75 ha. Ioan
lîinile curate lor, apa vie ce asigură Munteanu, preşedintele u- arat în unităţile amintite
ZI : Provoca- tinereţea artei, a eroilor pe care o trăieşte jude-, nităţii, ne spunea că ime este puţin faţă de supra
li ; CALAN : ţul, ţara. feţele ce trebuie realizate,
icurcşti (Casa prin care ei şe adresează Extrăgînd din viaţă sen diat după recoltarea ce „AURORA"
[MERIA: Pro- cititorilor. Observarea a- realelor păioase s-a trecut în alte cooperative — cum
şi ardelenii tcnlă a realităţii, respecta surile ei semnificative, la eliberarea terenului, la sînt cele din Nădăştie, Va
IA : Imperiul creatorii de frumos şi cei arat şi semănat, astfel că lea Sîngiorgiului, Gînţaga Iilcal sortiment de
- seriile I-II rea adevărului şi a frumu ce realizează actul de cul
GHELARI: O seţii vieţii sînt principii porumbul a răsărit fru şl Ruşi— suprafeţele ara BĂUTURI RĂCORI
(Minerul). estetice fundamentale, care tură, prin toate manifes mos. Imediat ce plantele te sînt foarte mici — sub TOARE PREPARAT
acordă creatorului de artă tările ei, sînt chemaţi să au ajuns la 2—3 frunze 20 ha. Aşa se face că
o înaltă demnitate mora contribuie la educarea s-a trecut la praşila meca din 832 ha cîte trebuie DIN APĂ MINERALĂ
lă. Patria, poporul, eroii maselor, la stabilirea juste nică a acesteia, şi, la ora arate în consiliul unic Că BOIIOLT cu adaus de
de azi pot fj cîntaţi şi în- lor raporturi între, „lumi actuală, în multe tarlale, lan, pînă în prezent lu
babil pentru tfăţişaţi cu condiţia res nile şi umbrele" epocii, la plantele evoluează bine. crarea s-a executat pe nu esenţe naturale, va fi
it 1983 : Vre- pectării adevărului şi a preţuirea eroilor istoriei Se acţionează cu răspun mai 360 ha. Ţkiînd seama pus în vînzare începînd
ldă şi în ge- româneşti de ieri şi să dere la întreţinerea cultu de această situaţie, se im
să, cu cerul existenţei talentului ca nu-i neglijeze o clipă pe cu data de 20 august
in noaptea şi pabil să redea, prin in rilor duble şi la C.A.P. pune luarea unor măsuri
/ariabil după- termediul frumosului, via cei de azi, făuritorii noii Gînţaga, unde s-a prăşit care să conducă la recu a.c. în magazinele ali
izolat se vor petitorii a patriei. mecanic mai mult de ju perarea rămînerilor in ur
se de ploaie ţa şi manca celor de azi, mentare, în sticle de
descărcări e- dimensiunile lor morale şi Pentru factorii educa mătate din suprafaţa cul mă. în acest sens trebuie
:
itul va sufla sp < ituale, aspiraţia spre ţionali, pentru creatorii tivată cu porumb, iar pe scoase tractoare de la alte 1 1.
ud-est şi sud. desăvîrşire, proprie spiri literari, pentru artiştii pro o suprafaţă de 10 ha — lucrări — de la transpor
■ minime vor tul furajelor, ce se poate
ntre 10 şi 15 tului revoluţionar. Fiecare fesionişti şi amatori acest unde cultura a fost îmbu-
e maxime în- plăsmuiţor al versului sau program, desprins din cu- ruienată masiv — s-a efec face şi cu atelajele — şi
grade. al artelor figurative, păs- vîntarea secretarului ge tuat praşila manuală. A- trecute la arat. Se impu Mica publicitate
vremea va îi neral al partidului la ne, de asemenea, organi
ru moaşă, cu trîndu-si individualitatea, vansate sint la această DECES
1, mai mult trebuie să manifeste o consfătuirea de lucru de la lucrare şi C.A.P. Ruşi, zarea muncii în schimburi
•a. După a- înaltă responsabilitate pen Mangalia, trebuie să consti Strei, Bretea Strei şi alte prelungite şi în două
r semnala a- le. La cooperativele agri schimburi, în aşa fel îneît
aic însoţite de tru creaţia sa, pentru fina tuie cel mă; generos pro Fiii, fiica, nurorile şi ne OKOSZ FLOARE
octrice. Vîntul litatea ei modelatoare. iect prin care pot şi au cole din Valea Sîngiorgiu- arăturile adinei de vâră poţii anunţa " cu nemărginită în vîrstă de 83 ani.
lerat din sud-v Sentimentul patriotic şi datoria morală de a con lui şi Bretea Română lu să se încheie cit mai re durere încetarea din viaţă înmormîntarea va avea loc
olog de servi- spiritul poporului, valorile tribui la construcţia com crarea avansează însă în pede posibil. după o îndelungată suferin azi, 21 august 1983, orele 16.
rina Proncen- hi cimitirul catolic din stra
fundamentale ale timpului plexei opere de formare a cet. Consiliul unic agroin ţă a mamei lor dragi, da Eminescu — Deva.
nostru trebuie să fie pre omului nou. dustrial, consiliile populare, TRAIAN BONDOR
