Page 73 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 73
/^r
marea a r & n n ^ v P U P ului român!
Adunarea festivă consacrată celei de-a
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! 1
% JUDETUl HUHEDOiRRC XXXIX-a aniversări a revoluţiei de eliberare
socială si naţională, antifascistă
7
J
"
S O C I A L I S M U L Ceauşescu, secretar gene şi antiimperialistă toţi cetăţenii ţării —
l
Nicolae
ş u
o
T
r ă
v a
lor şi culturii, ca şi pentru
tăţii româneşti — într-o
unitate de granit în jurul
ral al Partidului Comunist
partidului, al secretarului
şi de alte naţionalităţi —
Român, preşedintele Re său general, întreaga na români, maghiari, germani
ORGAN AL COMITETULUInlUDETEAM HUNEDOARA AL P C. publicii Socialiste România, ţiune. toţi fiii ţării, ani aniversarea zilei de 23 Au
împreună cu tovarăşa Elena maţi de deplină încredere gust se constituie într-un
S I A L C O N S I L I U L U I Ceauşescu, a participat, în viitorul luminos al înălţător moment de bilanţ,
luni, 22 august, la aduna patriei aduc un fierbinte de privire retrospectivă a
rea festivă consacrată omagiu partidului, tovară drumului parcurs de Româ
Anul XXXV, nr. 8 019 MARŢI, 23 AUGUST 1983 4 pagini - 50 bani celei de-a XXXIX-a şului Nicolae Ceauşescu, nia pe culmile de progres
aniversări a revoluţiei de de numele căruia se leagă şi civilizaţie, de rememo
eliberare socială şi naţio epoca cea mai bogată în rare şi adîncă cinstire a
nală, antifascistă şi antiim realizări din întreaga noas marilor tradiţii eroice ale
ASTAZI, 23 AUGUST perialistă. tră istorie, inaugurată dc neamului, a grandioasclor
Aniversînd ziua de 23 Au Congresul al IX-lea al izbînzi ale patriei în pro
Posturile de radio şi gust — eveniment hotă- Partidului Comunist Ro cesul de construcţie a so
Revoluţia din televiziune vor transmi rîtor pentru destinele po mân. cietăţii socialiste multilate
te direct, în jurul orei
Pentru oamenii muncii
porului nostru, care a des
8,30 demonstraţia oame chis o eră nouă în istoria din Capitală participanţi ral dezvoltate.
august 1944 —act nilor muncii din Capi multimilenară a României, la adunarea festivă, orga (Continuare în pag a 4-a)
tală.
nizată la Palatul sporturi
măreaţa sărbătoare a liber
istoric epocal pentru
RAPORT MUNCITORESC
naţiunea română
La marea sărbătoare naţională a poporului nos
tru, oamenii muncii hunedoreni aduc un frumos
buchet de realizări în producţie, hotărîrea de a le
Acest fierbinte august nii, dar atît de bogată în
1983 adaugă încă un cerc fapte, înscriind mutaţii e- amplifica în continuare, de a încheia cel de-al
— al 39-lea - la trunchiul conomice şi sociale de o 111-lea an al cincinalului calităţii şi eficienţei cu
viguros al socialismului în amploare nemaiîntîlnită. planul îndeplinit şi depăşit la toţi indicatorii.
România. Atunci, la 23 Au Situînd consecvent în Industria municipiului Deva
gust 1944, într-o impresio centrul politicii sale indus
nantă unitate de voinţă şi trializarea ţării, partidul a a îndeplinit planul pe opt luni
de acţiune, poporul nos vegheat statornic la creşte Oamenii muncii din in- meni, 1 300 mc b.c.a., alte
tru a ridicat armele împo rea potenţialului economic, dustria municipiului De- produse. Intre unităţile cu
triva cotropitorilor hitle- prin construirea unor mari va, în frunte cu comu- rezultate bune înregistra-
rişti, i-a alungat de pe pă- şi importante obiective in niştii, s-au mobilizat e- te de la începutul anului
mintul patriei, a luat în dustriale în toate judeţele xemplar în producţie, se situează intreprinde-
propriile mîini soarta naţiu şi asigurarea, pe această reuşind să îndeplinească rea electrocentrale, între
nii, asigurînd libertatea şi bază, a unui echilibru al cu şapte zile mai devre- prinderea de reţele elec-
independenţa ţării. „Revo forţelor de producţie, crea me planul pe opt luni din trice, exploatările minie-
luţia de eliberare socială şi rea de noi locuri de mun an. în această perioadă re Deva şi Mintia-Veţcl,
naţională din august 1944 că, ridicarea necontenită a ei au realizat o produc I.IM.C.C.F., întreprinde
— spunea tovarăşul Nicolae nivelului de trai al poporu ţie marfă suplimentară în rea de morărit şi panifi
Ceauşescu - a inaugurat o lui. Azi, România se pre valoare de aproape 77 mi- caţie, fabrica de produc-
etapă nouă în istoria pa zintă lumii ca o ţară in- Iioane lei, şi o producţie ţie a nutreţurilor combi
triei, a deschis calea îm dustrial-agrară într-o impe nată (pe şapte luni) de nate Mintia, I.E.E.L.I.F.
plinirii idealurilor şi năzuin tuoasă dezvoltare, încunu- Desen de V . MIIIAILESCU circa 20 milioane lei. Au şi altele. De menţionat
ţelor de dreptate şi liber nind munca abnegantă a fost obţinute peste plan
tate ale poporului român, unui popor eroic, care a importante cantităţi de că sporurile de produc
a cuceririi depline a inde răzbit peste vreme, fără să produse fizice, între care ţie au fost obţinute în
pendenţei şi suveranităţii primească nimic gratuit de \ patriei în Aufyii&t j 8 300 tone. de fier în mi- majoritate pe baza creş-
naţionale, a afirmării Româ undeva, de la cineva, ci | Mărire ţie, patrie a vrerii i nereu marfă, 420 tone terii productivităţii mun-
niei ca naţiune liberă şi numai prin flacăra dăruirii ) Ce nu-i a unora veniţi din vînt ’ metale în concentrate, 32 *’’ care marchează o dc-
c
demnă în rîndul naţiunilor sale patriotice, revoluţiona milioanc kWh energie e- păşire faţă de plan de
lumii". re, prin efortul conjugat al l i Ci-i vrerea noastră, demnii fii ai ţării \ i lectrică, 50 000 tone ci- 712 lei/lucrător.
şi credincioşi acestui sfint pâmint !
Actul de la 23 August întregii naţiurri. 1 Din August este semnul cel de foc ;
1944 a consemnat începu In dialectica dezvoltării ţ în care am jurat şi-aşa vom face : 1 ^ COMBINATUL SI- 214 tone maşini şi utilaje
tul unei noi etape, de pre patriei în anii de după re i Să te-nălţăm în suveran soroc ^ DERU RGIC 11U NEDOA- tehnologice, 41 000 tone
faceri revoluţionare fără voluţia de la 23 August 1944 ' De linişte, de dragoste, de pace ! i RA. Strădaniile şi preo aglomerat.
precedent în istoria patriei însemnele progresului, am ţ Noi te iubim cu lanuri mari de griu, J cupările în muncă ale si- 13 EXPLOATAREA MI
noastre. S-a împlinit astfel plificate an de an, sînt tot l Cu milenarii codri foşnitori, ţ derurgiştilor hunedoreni NIERĂ ClMPU LUI
visul de veacuri al poporu mai pregnante şi în jude ? Cu rîurile care-n freamăt viu l se concretizează în reali NEAG. Depăşindu-şi lu
lui român, de a fi liber şi ţul Hunedoara. Intr-un con 1 Revarsă in hidrocentrale sori... zarea peste plan, dc la în nă de lună prevederile dc
stăpin în propria ţară, de ^ Noi te iubim cu danstil legănat ţ ceputul anului şi pînă la plan, minerii de aici au
a-şi clădi prezentul şi vii sens de gînduri şi aspiraţii,
oamenii muncii de pe aces i Al trestiei de flaute lunare, ţ zi, a unor importante ridicat sporul de produc
torul potrivit supremelor te mîndre şi bogate plaiuri — ' Cu fluierul baladei, dezgropat ) cantităţi de produse fizi ţie „la zi“ la peste 95 000
sale aspiraţii. Aspiraţii în români, maghiari, germani şi .’ din veacuri de demult, jeluitoare... I ce-: 6 543 tone cocs meta
călzite de iubirea faţă de de alte naţionalităţi - au j Noi te iubim, o, patrie-ntre toate, , lurgic, 59 756 tone fontă, (Continuare in oag o 3-a)
glia strămoşească, de mîn- pus laolaltă umărul şi min ( Puternică, aşa cum Eminescu-a spus, I
dria patriotică de a ne tea şi, urmînd cu neclin i O dulce Românie-n libertate: ţ
Din împlinirile socialiste pe pămint hunedorcan: peisaj
şti făuritorii propriilor noas tire partidul, au durat un 1 Dorescu-ţi zbor înalt, de nesupus ! ( industrial pe noua platformă siderurgică din Călan.
tre idealuri îndrăzneţe. Şi colţ de ţară de primă mă \ EUGEN EVU ) Foto : NICOLAE GHEORGH”'
vom consemna cu mîndrie rime în constelaţia econo
că azi, la aproape patru
mică a României. Aici, pe.
decenii de la eliberare, a- vechile vetre de cărbune şi
ceste aspiraţii sînt reali de metal — îndeosebi din
tăţi vii, palpabile, de-a
Valea Jiului, Hunedoara şi
lungul şi de-a latul ţării. Câlan — s-au înălţat capa
Sînt realităţi vii pentru că, cităţi de producţie noi,
trăind şi muncind liber,
strîns unit în jurul parti moderne, care asigură ţă
rii, zi de zi, importante can
dului — strategul de fapt şi
de drept al revoluţiei de tităţi de resurse energetice,
de ''oţel, pentru trebuinţe
eliberare socială şi naţio
nală din august 1944 —, le sale tot mai mari, tot
mai complexe. Dacă ar fi
poporul nostru şi-a dove
dit capacitatea de acţiune să cîntărim urcuşul econo
miei hunedorene, în ulti
şi de mobilizare, şi-a pus
deplin în valoare înaltele mele trei decenii, ar trebui
să consemnăm creşterea
calităţi creatoare, abnega
ţia, spiritul revoluţionar. producţiei industriale de
Privind atent harta patriei, peste 15 ori, a producţiei
vom observa întreaga isto
rie a unei ascensiuni, o is
torie de nici patru dece {Continuare în pag. a 3-a)
