Page 74 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 74
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 0
MARŢI,
7,:i0 Toată
triei noastre libere, socialiste 8,00 Sub
bătoai
cîntcc
sărbăt
8,30 Trans
la mr
nilor
Se înveşmînteazâ din nou ţara în strai mîndru de săr 120 m, iar in septembrie să ajungem la „punctul critic", pitală
bătoare. Şi aduce cu ea, la cea de-a 39-a aniversare a să vedem ce-i de făcut in continuare. Ne aflăm in faţa de a
revoluţiei de la 23 August 1944, cunună bogată de fapte unui mare examen. Dar sinlem pregătiţi. II vom promova revolţi
şi împliniri scrise cu dăruire patriotică şi abnegaţie re cu succes. Vom munci fără preget, poate mai mult decii sociali
antifa:
voluţionară de eroicul nostru popor. ' Sînt fapte şi pînă acum, pentru a reveni la drumul drept şi a continua pcriali
împliniri ce se adaugă cu fiecare zi în paginile gene firul aducţiunii principale". 1944.
rosului program elaborat de partidul comuniştilor, avînd Oameni ca Mircea Badii şi ortacii săi nu dau înapoi 11.00 Cîntcc
11.30
Ce-ţi
drept ţel final edificarea socialistă şi comunistă a patriei. în faţa greutăţilor. Ei ştiu că poartă pe umeri o mare dulce
Sînt fapte şi împliniri dobîndite prin muncă,, la tempe răspundere comunistă, patriotică: să biruiască potrivnicia 12.15 Pe ac
raturile sale cele mai înalte, care asigură forţa de pro naturii şi să urgenteze drumul apei din lacul de acumu ra-von
nistă
gres şi dezvoltare a unei ţări libere, stăpînă pe destinele lare spre paletele turbinelor din centrala subterană, pen 12.30 Frumn
sale, cum este România. nie
Din multitudinea acestor fapte de muncă spornică, din tru ca de la Riu Mare-Retezat să pulseze cit mai curind 13.00 Teleju
13.15
Album
multitudinea eroilor cotidieni care le desăvîrşesc cu con energia electrică in inima de lumină şi de forţă a patriei. ★ Aug
ştiinţa înaltei datorii cetăţeneşti, a înaltului patriotism' Aşa inţeleg aceşti oameni sensul de progres al ţării. ★ Drai
revoluţionar, consemnăm azi cîteva. Şi j
★ Telc
14.30 Deseru
\omunistul NICOLAE AVRAMESCU semnează de 37 ★ Aplî
de ani cartea de muncă in oţelăriile hunedorene. Horn
r ★ Olin;
A fost întotdeauna mobilizai pentru a face oţel 18.40 Bun s
mai mult şi mai bun. A gîndit şi a acţionat. 11 ■■ ,.-' y zi de
A căutat cu mintea sa iscoditoare, a găsit şi a aplicat 19.00 Telejm
Patria
o serie de soluţii tehnice, menite să uşureze lucrul oame 19.30 libertăi
ni lor, să confere indici superiori de calitate oţelului elec 19.45 Odă li
trie. „Ce mai faceţi, tovarăşe Avramescu ?“ — l-am intre tacol f<
bat deunăzi. „Ce iac de-o viaţă : oţel. Numai că azi îl 20.45 zical-c<
Teatru
facem mai bun. Mai ales aici, la oţelăria electrică nr. 2, mare"
din C.S. Hunedoara, am ajuns de facem oţeluri dintre Tehnica modernă pătrunde tot mai mult ciu
cele mai pretenţioase, pentru ramurile de vir'l ale indus Văii Jiului. în abatajele 22,35 In grâ
nul An
tiiei româneşti, pentru centralele nucleare, pentru aero 23,25 Tele jur
nautică, pentru alte nevoi ale economiei naţionale. Ceea 23.40 De doi
ce ne-a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu aici, in vizi■ ovarăşe maistru principal GHEORGHE ANGHEL, bună.
tele de lucru in combinat, de a produce oţel de calitate sinteţi considerat unul dintre cei mai buni spe MIERCUR
dar şi oameni de calitate, la noi se înfăptuieşte neabătut cialişti in reparaţiile de turbine de la Termocen
cu fiecare zi“. trala Mintia. Cum aţi dobindit acest statut profesional ? 10,00 Omagiu
partida
In modestia sa, comunistul Nicolae Avramescu, — Mă bucur dacă se crede astfel despre mine. Şi da- Ritmuri intense la transportul de anrocamente la barajul 10,45Ecran
ajuns de mulţi ani maistru oţelar specialist şi, ales tot că-i aşa, atunci numai pasiunea şi dirzenia in muncă viitoarei hidrocentrale de la Riu Mare-Retezat. ai
a
de mulţi ani, in funcţia de secretar al comitetului de m-au adus aici, îndrăzneala şi spiritul de dăruire revolu 12,10 u tfirst
partid, ne spune că aici toţi oţelarii sint de puritatea şi ţionară ale colectivului din care fac parte. Eu lucrez la reşedintele Cooperativei agricole de producţie din ţara
calitatea oţelului pe care-J produc — iar Alexandru Măr- Termocentrala Mintia din 1968, cind abia se construia pri P Dobra, SILVIU OLARU, işi aduce aminte : 12,30Concert
13,00Album
mul grup energetic. Pină prin 1975, reparaţiile la turbine
goi, Constantin Oprişa şi loan Cioroiaau sint doar ciţiva ★ Inimi
şi la generatoare le executau echipe specializate de la — Cind mi-am început activitatea de mecaniza In si
dintre ei — că în ce] cinci ani de cînd fiinţează oţelăria „Energoreparaţii" Bucureşti. Atunci, ce ne-am gîndit tor, in 1967, unitatea agricolă avea o zestre modestă. Se ★ Festr
romă
electrică nr. 2, au asimilat 75 noi mărci de oţeluri şi au noi ? Să preluăm această activitate. Nu aveam experien muncea mai mult cu ajutorul animalelor. Tractoare şi alte ★ Umoi
dobindit un veritabil record in siderurgia românească ţa lor, ştiam că nu va ti uşor, insă voiam să dovedim mijloace mecanice erau puţine. Grădina era la începu 14,30Desene
că putem. Şi am luat pe contul nostru repararea capitală turile organizării, ca şi zootehnia, cu o bază materială ★ Un <
privind durabilitatea vetrelor cuptoarelor de 100 tone, a- ţara
a acestor agregate de bază ale termocentralei. Ne-am precară, cu animale puţine.
jungînd la 5 760 de şarje pe vatră fără să o înlocuiască. bătut capul, ne-am mai supărat, dar am invăţat, am mun — Cum se prezintă astăzi C.A.P. Dobra ? 18,00Telespo;
Români;
cit, am biruit. — Ca o unitate modernă, cu bază materială bogată, nă. Tr
— Este libertatea noastră socialistă de gindire şi de in plin avint. Ogoarele se lucrează mecanizat, se prac rectă d>
„Steat
acţiune. Este rezultatul materializării exemplare a virtu tică o agricultură ştiinţifică, de mare randament. 19,45Telcjurr
ţilor muncii. 20,00 Ţării
- Ce a stat şi stă la baza acestor înfăptuiri ? versul
— Desigur. Şi încă ceva. La grupul nr. 3 am executat — Grija conducerii partidului şi statului faţă de dez 21,50Telcjurr
reparaţia capitală in 13 săptămini, la grupul al 2-lea voltarea acestei ramuri de bază a economiei româneşti, 22,00 Un zîn
am făcut-o in 12 săptămini, iar acum, la grupul nr. 4, mai ales de cind in fruntea partidului şi a ţării se află rictăţi.
vrem s-o terminăm in numai 11 săptămini. Sperăm să tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Secretarul generat al parti
reuşim. Şi eu, şi colegii mei Petru Popa, Constantin Ioana, dului a iniţiat toate documentele ce au stat la baza dez
Viorel Jula, ceilalţi meseriaşi din formaţie. Insă nu ori voltării agriculturii. îndemnurile şi orientările sale i-au C i n e
cum. Ci asigurind o calitate foarte bună reparaţiei, inlă- Însufleţit pe cooperatorii din Dobra in muncă şi astfel
turind orice pierderi de ulei, aer, hidrogen, determinînd unitatea noastră a progresat de la an la an. Astăzi, DEVA: Me
astfel ridicarea randamentului turbinei şi posibilitatea de C.A.P. Dobra are o avere obştească in valoare de 26 neşti (Pati
Încărcare a generatorului cu 30-40 MW mai mult decît milioane lei, o fermă legumicolă ce produce anual le (Arta); HUNI
înaintea reparaţiei. Asta Înseamnă mai multă energie gume şi zarzavaturi in valoare de 1,5 milioane lei, o fermă lodii la Cost
ra) - '-aciul
electrică pentru ţară, inseamnă paşi inainte spre dez zootehnică cu 580 bovine şi 560 ovine, ce realizează pro (Si .gistul
voltarea multilaterală a patriei noastre socialiste. ducţii de carne şi lapte tot mai mari. Avem oameni har stei„,.a geme
nici, lucrători pricepuţi cum ar fi Letiţia Oprean, Sidonia Margarete pi
nă
(Constru
Prisecan, Salomie Nan, Leontina Marcu, Silvia Cizmaş, TROŞANI :
Vasile Ciornei şi mulţi alţii, ce fac cinste unităţii. rea); Mult n
— In România, munca harnică, plină de răspundere se iubirea (7 No
Laminatele „de Hunedoara" sînt tot mai solicitate pe me PENI : Favor
ridianele lumii. reflectă direct in viaţa oamenilor. Cum se relevă acest
adevăr la Dobra ? făţaţl (Cultur
Secretul jurn
— Dobra de astăzi are imaginea unui mic orăşel. In (Luceafărul);
n urmă cu vreo 10 ani, la întreprinderea minieră
/ Paroşeni se introduceau primele complexe mecani centrul satului se află un parc al trandafirilor, blocuri de dromul — se
locuinţe pentru specialişti — recent s-au dat in folosinţă
zate de susţinere şi tăiere a cărbunelui. Printre pio
nerul);
PETI
nierii mecanizării lucrărilor miniere in abatajele Văii Jiu încă nouă apartamente in care s-au mutat şi lucrători din fiul (Muncite
agricultură, Avem brutărie in comună, o vastă reţea co
lui s-a numărat şi brigadierul FAZAKAS FRANCISC. „Ei mercială şi de prestări servicii. Multe case sint noi şi mo CÂNI: Ordin,
n-a luat lecţii de la nimenicum să exploateze aceste dernizate, aproape nu este casă pe care să nu se inalţe focul (Reteza
adevărate uzine subterane, rimarca cineva din conduce antenă de radio sau de televizor. Viaţa unui dobrean nu Aşteptarea (f
rea sectorului III, unde harnicul miner munceşte de 20 se deosebeşte cu nimic de cea a unui orăşean. ORAŞTIE: Ii
de ani, de cind s-a deschis mina Paroşeni. A invăţat pe (Patria); Z
„viu", in abataj, împreună cu oamenii din subordine, (Flacăra); G1
cum funcţionează „colosul", cum sâ-l repare, cum să-l Pagini de ma
pună mai din plin la lucru. Fazakas a făcut din zi noap de cultură);
te şi din noapte zi lingă complex, pe stratul strălucitor phisto — ser
de cărbune, invăţind cu o sete şi muncind cu o poftă de Veghe neîntreruptă în faţa panourilor de comandă de la cia); BRAZI:
invidiat. Şi a reuşit lucruri minunate". termocentrala Mintia. CALAN : H:
In mină nu-i uşor, in mină nu eşti niciodată singur, (Casa de cui
dar dacă ştii să te organizezi, mai ■ intii pe tine, şi dacă RIA: Strada
ai forţa profesională şi morală de a-ţi apropia ortacii, s amenajarea hidroenergetică Riu Mare-Retezat, culm (Mureşu
atunci munca devine şi uşoară şi frumoasă. Şi mai ales P cea mai importantă şi mai presantă lucrare la meu (Lumina
- spornică. Aşa a reuşit Fazakas să atingă randamente această oră, care condiţionează hotăritor punerea Mult mai de
de 20-25 şi chiar 30 tone de cărbune pe post, cu com in funcţiune a „centralei mari", este aducţiunea princi rea (Minerul).
plexul, depăşindu-şi an de an, lună de lună, planul. „Ba, pală. Se acţionează cu forţe sporite in zonele Netiş, Va
să nu mint, se corectează brigadierul. De cind lucrez la lea Mare şi Valea Jurii, se execută lucrări de excavaţii
mină, nu mi-am lăcut planul intr-o singură lună. Erau şi betonare. Intr-un „punct fierbinte", pe Valea Mare-
nişte treburi mai complicate. Dar cite mii de tone am amonte, conduce o brigadă, la excavaţii, tinărul comunist
dat peste plan nu mai ştiu. Numai de la începutul aces MIRCEA BADII. „Totul mergea bine — spunea el, de cu
tui an avem in plus vreo 12 000 tone. Totul este să-ţi rind. Realizam avansări frumoase. Sigur, mai interveneau Timpul prol
23
placă munca pe care o Iaci, pe cave ţi-ai ales-o. Să nu mici evenimente, neprevăzute in acest miez de munte, intervalul Vremi
1983 :
ai odihnă pină nu ştii că ţi-ai lăcut datoria, că ai lăsat dar te biruiam cu tenacitate. De vreo două luni insă na general frumoi
in urma ta totul in regulă. Eu cu ortacii mei Mihai Şchio- Pe ogoarele judeţului se pregăteşte de pe acum baza variabil. Izola'
pu, Cheorghe Popa, Vasile Barabulă, Augustin Moceanu, tura ne-a jucat aici o festă nemaiiatîJnitâ. Din tavan a viitoarei recolte. averse de pic
Dumitru Chiriţă, Nicu Enache, toţi cei 32 de mineri din început să curgă fără contenire material vlscos. Am eva de descărcări
Vîntul va st
brigadă, in majoritate policaliticaţi, aşa am lucrat mereu. cuat din el zile şi nopţi la rind, dar nu şi-a oprit cursul. din sud-vest. 1
Aşa lucrăm şi acum, in straiul 5, blocul VI, panoul 7, Ne-am zbătut noi, şefii noştri, au venit specialişti de la Reportaj-anchetă realizat de minime vor
unde exploatăm un complex mecanizat pe un front de „centru". Au văzut, au analizat, au dat soluţii. Acum lu între 13 şi l
cele maxime
cărbune cu lungimea de 100 m şi lăţimea de 5 m. O fa crăm la o galerie ocolitoare a zonei calamitate. Exca DUMITRU GHEONEA şi TRAIAN BONDOR 30 de grade,
1
cem pentru bunăstarea ţării, pentru mai binele patriei co izolat, se va pr
mune". văm 6—7 m pe zi. Vrem ca in această lună să înaintăm (Meteorolog i
L. ProneencoV.
I
