Page 75 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 75
MARŢI, 23 AUGUST 1983 poq 3
tUST
în siir- Pe temelia solidă a dezvoltării economice
?ram de
marii (Urmare din pag. 1) energie electrică, cocs,
•ectă de Dimensiunile noi ale bunăstării fontă, oţel, laminate, fibre
î oame- de oţel de 25 de ori, iar şi fire artificiale, minereuri
dln Ca-
jul celei a producţiei de cărbune - complexe, la alte produse.
ersări a Am construit, sub înţeleaptă conducere a Partidu pirat miile de martiri ai luptei de eliberare naţională numai de la Congresul al Arhitectul a tot ce s-a
Eliberare lui Comunist Komân, o ţară nouă, liberă, demnă între şi socială a căror luptă a făcut posibilă întoarcerea IX-lea al partidului, dată înfăptuit în judeţ, în ţară,
aţională,
antiim- ţările lumii; o ţară în care oamenii să-şi poată visa pentru totdeauna a sensului istoriei noastre în acel care a marcat deschiderea în anii de după revoluţia
l august şi înfăptui propriile idealuri de fericire. Tot ce am August fierbinte de acum 39 de ani. Cele ce urmează unei ere noi în demersul din august 1944, îndeosebi
făcut, am făcut în numele acestui scop. De 39 de ani României spre edificarea în perioada ce a urmat
icuric mai jos sînt reflectarea cîtorva din temeinicele mate multilaterală — de peste Congresului
eu ţie, îl urmărim cu tenacitate şi-l înfăptuim cu consec al IX-lea ai
venţă revoluţionară. El este lumina către care au as rializări ale acestui ţel pe pămînturi hunedorene. trei ori şi jumătate. S-ar P.C.R., cînd în fruntea
lînt du- cuveni să amintim, de ase partidului a fost ales tova
e comu- menea, despre dezvoltarea răşul Nicolae Ceauşescu,
e, Româ- împlinirile unui drept fundamental al omului - dreptul la muncă masivă a celorlalte sectoa este partidul, care, unind
re extractive din judeţ - tot mai strîns în jurul său
gust Epopeea industrializă au intervenit mereu îm zării. Li s-au alăturat sibil ca o parte mereu de minereuri şi de sub poporul, întreaga naţiune,
lătoresc rii României în anii socia bunătăţiri calitative. în profesii noi — chimist, e- crescîndă a forţei de stanţe nemetalifere de a propulsat în ritmuri ac
cîntecul lismului are, pe meleagu deletnicirile de primă mă nergetician, constructor muncă să poată fi ocu spre apariţia energeticii, celerate patria noastră pe
estivală rile hunedorene, materia rime în economia hune- de maşini — aparţină pată în sfera serviciilor. prin construirea termocen calea progresului, a bună
te lizări demne de timpul doreană — mineritul şi toare ramurilor de vîrf Astfel, în activităţile co tralelor de la Paroşeni şi stării.
e n t r u nostru. Prin ele s-a îm siderurgia — au cunos ale economiei. merciale cu amănuntul, în Mintia, a industriei uşoare Zi luminoasă de august
veseliei plinit cu prisosinţă unul cut în timp adevărate sal Ca o expresie a nive sănătate, gospodăria co şi a industriei materialelor 1983. Oamenii muncii hu-
de construcţii, despre dez
tru-noasă. din drepturile fundamen turi calitative datorate lului de civilizaţie la ca munală şi prestări servi nedoreni, laolaltă cu ţara
şi
modernizarea
tale ale omului — drep mecanizării şi automati re am ajuns, a fost po cii lucrează aproape 15 la voltarea a celorlalte ra întreagă, îşi îndreaptă cu
continuă
Ei, patria tul la muncă, lş siguran sută din totalul persona muri industriale - chimia, încredere şi optimism privi
ţa zilei de mîine. între lului muncitor al judeţu rea spre viitor. Cu toţii nu
st. Spec- 1968 — anul reorganiză lui. O altă parte însem- prospectarea şi explorarea tresc certitudinea că fieca-
erar-mu- ’ nată lucrează în indus geologică, exploatarea şi care mîine va fi mai fru
ic rii administrativ-terito- prelucrarea lemnului, con
Ziua eea riale a ţării — şi 1983 tria uşoară, în transpor mos şi mai bogat ca fie
Etan Ber- s-au creat peste 53 000 noi turile de călători, în tele strucţia de maşini, a' activi care azi — aşa cum este
locuri de muncă, făcînd comunicaţii, în învăţă- tăţii de construcţii în ge inscris în istoricele docu
la Ha- neral.
astfel din judeţul Hune mînt şi cultură. Perfecţio mente ale Congresului al
doara unul dintre jude narea serviciilor sociale Anii edificării socialiste Xll-lea şi Conferinţei Na
ţele cu cel mai înalt grad e posibilă în codiţiile u- în România şi-au lăsat am ţionale ale partidului - că
de ocupare a populaţiei nei înalte productivităţi prenta şi asupra dezvoltării unindu-şi mai mult voinţa
UGUST în activităţi retribuite. a muncii in ramurile pro sociale, culturale, urbanisti şi strădaniile pentru mate
itriei Şi Astăzi, tot al doilea lo ducătoare de bunuri ma ce, a nivelului de trai al rializarea importantelor mă
cuitor al judeţului are a- teriale. Alături de alte a- hunedorenilor. Judeţ cu u- suri şi hotărîri adaptate de
vacantă : sigurat un loc de muncă devăruri ale socialismu nul dintre cele mai ridica partid, a indicaţiilor tova
..r
iată' într-una din ramurile e- lui, acesta întăreşte afir te niveluri de urbanizare răşului Nicolae Ceauşescu
moaşă ca conomiei naţionale sau maţia că socialismul este din ţară şi cu mare pon date la plenoro C. C. al
locale. o orînduire pentru bună P.C.R. din iunie o.c. şi la
ilar starea omului. dere în economia naţiona consfătuirea de lucru pe
gust In structura profesiilor ci faţetă a mereu tinerei Hunedoare.
astre sînt lă, Hunedoara asigură azi problemele muncii organi
are
„Căluşul Largă accesibilitate la Repere semnificative însemnate cantităţi de ma zatorice şi politfco-educa-
auzlcă terii prime şi resurse ener tive, ţara va deveni mai
a te • Numărul apartamentelor şi al locuinţelor indi getice, de oţel şi energie mîndră, mai îmbelşugată.
pentru învăţămînt, la actul cunoaşterii viduale construite în judeţ în anii socialismului din electrică, de materiale de Cu asemenea gînduri de
fondurile statului şi cu sprijinul statului în credite şi
Fotbal. construcţii şi produse chi angajare în muncă, de as
J. Germa- prin cultură şi artă execuţie se ridică la 136 000.
isiune di- • Volumul cheltuielilor social-culturale din judeţ mice, de bunuri de larg piraţii spre mai bine, săr
Stadionul a atins anul trecut 1,7 miliarde lei, revenind peste consum etc., deţinînd locuri bătoresc hunedarenli ziua
Reînnodînd firul fru mine culturale. 5 267
moaselor tradiţii cultura locuri în cinematografe, 3 200 lei pe locuitor. Aproape in toate satele a pătruns fruntaşe pe ţară la pro de 23 August 1983 — nouă
întccul şl curentul electric, iar radioul sau televizorul, frigide
le, coordonatele noi ale 7 muzee — constituie tot rul sau aragazul sînt prezente aproape în fiecare ducţia de minereu de fier punte de lumină spre anii
spiritualităţii locuitorilor atîtea locuri în care se şl de huilă cocsificabilă, la viitori.
la... va- acestor meleaguri de is pun în valoare, cu fie casă.
torie şi muncă dovedesc, care zi care trece, virtu • Retribuţia nominală a crescut în ultimii 30 de
o dată în plus, vitalitatea ţile sensibilităţii tuturor ani de 7,5 ori.
• A sporit progresiv, volumul desfacerilor de măr
şi prospeţimea unei arte celor care comunică prin
şi culturi ancorate puter limbajul muncii creatoa furi pe locuitor, a jungînd în 1982 la 12 600 lei, ceea ce
nic în dimensiunile tim re, al artei şi frumosului. reprezintă o creştere de circa 3 ori, puterea de cum Raport muncitoresc
pului pe care îl parcur Legat strîns de cultură părare fiind mai mare în acelaşi an de referinţă cu
la Costi- 45 Ia sută. (Urmate din pag. 1) ACIHZtŢU ŞI DESFACE
Gozlan gem. Larga audienţă, pu şi artă, intercondiţionîn- • Volumul prestaţiilor de servicii a înregistrat,
ARA: Me- terea de înrîurire pe care du-se reciproc, învăţămîn- REA MĂRFURILOR. Prin
ti (Flacă- le au cultura şi arta sînt tul reprezintă un alt pu anual, un miliard de lei, respectiv circa 2 000 lei pe tone de cărbune cocsifi- preocupări susţinute, oa
eriile T T canalizate, prin multitu locuitor. cabil, situîndu-se în frun menii muncii de aici şi-au
Sub ternic cadru de formare
ir (Aru, ; dinea de activităţi ce se a omului nou. Prin însăşi tea întrecerii socialiste depăşit prevederile de
u castela desfăşoară în toate loca misiunea de mare răs Oameni sănătoşi pentru între unităţile miniere ale plan, aferente perioadei
nii) ; PE- lităţile judeţului, spre îm Văii Jiului. care a trecut din acest
îorii (Uni- pundere pe care partidul an, cu 9 la sută la pres
de preţ e plinirea obiectivului lor a încredinţat-o şcolii — continua devenire a tării
Mie); LU- fundamental — ale cărui aceea de a forma tînăra B ÎNTREPRINDEREA tări servicii către popu
noştri răs- valori au fost şi mai generaţie în perspectiva Celor peste o jumătate de completează strădaniile cu MINIERA HUNEDOARA. laţie, cu 4,7 ta sută la
VULCAN: mult potenţate de docu a tot ceea ce este înain milion de cetăţeni hunedo- cele ale altor mii de oa Realizările obţinute de desfacerea mărfurilor ali
tul intim mentele Congresului al tat în cunoaştere, a cute reni le sînt oferite — ase meni în halate albe — ca minerii din Munţii Poia mentare şi cu 35 la sută
NEA: Sin- Xll-lea, ale Conferinţei zanţei şi spiritului revo menea tuturor locuitorilor dre medii sanitare. Faptul na RuscSi, de la începu la desfacerea eărţii, au
■ I-II (Mi- Naţionale ale partidului, luţionar, pentru* muncă şi României de astăzi — mul că liecărui medic hunedo- tul anului, însumează de depăşit planul ta inves
Bonner de cuvîntarea secretaru viaţă —, se conferă învă- tiple posibilităţi de îngri rean ii revin în supraveghe păşirea cu 28,4 milioane tiţii cu aproape 2 ia sută
c); URI- lui general al parti ţămîntului mari răspun jire a sănătăţii. Reţeaua re 550 de locuitori atestă lei a producţiei marfă, şi cu 9 la sută la con-
deschideţi dului, tovarăşul Nicolae deri în drumul continuu sanitară a judeţului dispu gradul înalt de preocupare 18,1 milioane lei a pro strucţii-montaj, au reali
i; BRAD: Ceauşescu, la recenta con ascendent pe care Româ ne, la ora actuală, de o pentru Îngrijirea sănătăţii ducţiei nete, obţinerea su zat planul la livrări de
tua roşie); sfătuire de lucru de la nia socialistă îl străbate puternică bază materială, oamenilor. Sporirea, an de plimentară a 7 665 tone mărfuri către fondul pie
Mangalia — formarea o- concretizată in 13 spitale an, a numărului de paturi de fier în minereu mar ţei. De menţionat că în
la Hortiţa în actuala etapă.
tră cocorii mului nou. Ca urmare a condiţiilor clădite în mediul urban şi existente in unităţile de a- fă, 105 600 tone dolomi- 7 luni şi două decade din
acest an a fost desfăcut
VGIU-BAl : Beneficiind de cadrul asigurate pentru pregăti rural, 135 dispensare uma sistenţă medicală este o tă, 2 226 tone talc măci un volum de mărfuri cu
scris (Casa atît de fertil oferit de rea celor peste 107 000 de ne care, completează nu dovadă in plus a necon nat. Contribuţii deosebite 27 milioane lei mai mare
ŢEG : Me- manifestările din cadrul elevi din cele 517 şcoli, mărul lăeaşelor de sănăta tenitei griji acordate atît au brigăzile conduse de dccît în perioada simila
I-II (Da- Festivalului naţional „Cîn- aproape 4 700 studenţi din te în care populaţia judeţu populaţiei mature cit şi ce
tarea României", realele lui are acordată perma lor mai tineri cetăţeni ai Iordache Scînteie, Vasile ră a anului trecut.
Grănicerii ; cele două institute de în
ul vărgat virtuţi şi calităţi artistice văţămînt superior — res nentă asistenţă. Ocrotitori judeţului, cărora, numai in Jurj, Nicolae Pataki, Mi-
>
specifice poporului nostru şi slujitori ai dezvoltării vi . spaţiile din incintele creşe- ţi STAŢIUNEA â EN-
•ă); SIME- pectiv 427 laboratoare, hai Ainariei. TRU MECANIZAREA A-
î care lo- au cunoscut o şi mai pu 385 ateliere-şcoală, 40 guroase a tuturor cetăţeni lor, le-au fost continuu spo
ternică afirmare. Aceas lor, medicii — aproape 1 000 rite locurile de primire, a- GRICULTUR11 DEVA. în
ILIA: Fiul cantine şcolare, 6 476 BJ ÎNTREPRINDEREA
GHELARI: ta datorită bogatei baze locuri în internate în şcoli de cadre cu studii supe jungindu-se in prezent la ELECTROCENTRALE bătălia pentru obţinerea
materiale şi multitudinii rioare — işi armonizează şi circa 2 500, unor recolte sporite, me
reţ e iubl- DEVA. în perioada care
de manifestări organizate. şi 61 laboratoare, 4 ate a trecut din acest an, e- canizatorii deveni rapor
Pentru că existenţa în liere de producţie, 21 nergeticienii de la Min tează îndeplinirea planu
localităţile urbane şi ru amfiteatre în institute, tia au livrat suplimentar lui de venituri în propor
rale a 549 de biblioteci şcoala hunedoreană dove sistemului energetic na ţie de 108 la sută, redu
(din care 169 biblioteci ^ deşte justa înţelegere a cerea cheltuielilor la 1000
publice), care dispun de necesităţii de a depune e- ţional 14,3 milioane kVVh, lei venituri cu 6 lei, eco
bil pentru un fond de carte ce nu forturi susţinute pentru iar cei de la Paroşeni — nomii de combustibili şi
26 august mără peste 3,4 milioane continua perfecţionare a 17,7 milioane kWh. în bi lubrifianţi în valoare dc
va £1 în volume, a şapte case de învăţămîntului, pentru a- lanţul realizărilor de pî- 97 000 lei. La obţinerea a-
ă, cu cerul nă acum se mai înscriu
vor cădea cultură, trei teatre (în propierea lui de practică, cestor rezultate, contribu
ie, însoţite care într-un singur an de viaţă, pentru ridica economii de peste 600 ţii au adus colectivele
electrice, sînt oferite publicului rea la cote superioare a tone c.c. şi punerea su
la moderat plimentară la dispoziţia secţiilor de mecanizare
mperaturile spectator mai mult de întregii activităţi de in din Deva — condusă de
£1 cuprinse 600 reprezentaţii), 362 că struire şi educaţie. sistemului energetic na
grade, iar ţional a 28,6 MWh. Vasile Călmăţui, Şoimuş
între 25 şl
Dimineaţa, Grupaj realizat de : UNIUNEA JUDE — coordonată dc Aurel
duce ceaţă, ION CIOCLEI, ESTERA ŞINA, CONSTANTA Dobîrta şi Mărău — con
e serviciu ŢEANĂ A COOPERATI
POPESCU-CORPADE şi MIRCEA DIACONU VELOR DE PRODUCŢIE, dusă de loan Aehim.
Spitalul clin Haţeg.
