Page 81 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 81
ZILNIC
1 250 LITRI LAPTE
LA FONDUL DE STAT
Ferma zootehnică a
C.A.P. Sîntandrei livrea
ză zilnic la fondul de
stat cîte 1 250 I lapte, a-
vînd predată, pînă în
prezent, cantitatea de
1386 hi lapte, ceea ce
reprezintă aproape 65 la
sută din planul pe anul
1983. Printre cei mai
buni lucrători se numă
ră familia Bălan — Con
stantin, Maria şi Ioan —
Ioan Dan, Datina Crişan,
Aurelia Muntean, Elena
Poenar, Valeria Alteanu
I.M. Orăştie. Un nou lot de strunguri S.N.-320 se pre
şi alţii.
găteşte pentru beneficiarii interni.
La marea sărbătoare na tările miniere Hunedoara, că. Conştiinţa că sub lumi
ţională a poporului nostru de Barza, Cîmpu lui Neag şi na lui August 1944 ţara îşi SE ADUNA ROADELE terenurile ce urmează să Nicolae Lupuţ, Vasile Bob,
la 23 August, oamenii mun Deva, „Chimica" şi „Meca scrie liberă şi independentă CÎMPULUI SI fie semănate în toamnă.
cii hunedoreni - din indus nica" Orăştre, I.C.S. Hune epopeea naţională, convinge LIVEZILOR' S.M.A. Deva a organizat Petre Gavrilă şi alţii. Cu
trie, agricultură şi investiţii, doara şi T.C. Deva au înre rea că urmînd neabătut trei formaţii ce lucrează suprafeţe mai mici arate
din celelalte sectoare de ac gistrat, de la începutul anu partidul ne zidim propriul In aceste zile de sfîrşit exclusiv la transportul şi se prezintă C.A.P Cris-
tur — 24 ha, Brănişca —
tivitate - s-au prezentat, lui, succese importante, si- viitor, făurim o ţară mai tî- de vară, lucrătorii ogoare
asemenea întregului popor, tuîndu-se în primele rînduri nără, mai prosperă, îi înflă lor îşi orientează strădanii administrarea gunoiului de 20 ha, Hărău şi Leşnic —
cu un bogat bilanţ de reali ale întrecerii socialiste între cărează pe hunedoreni în în le, întîi de toate, spre strîn- grajd, care au dus în cîmp cu cîte 14 ha. în celelalte
zări. Acţionînd cu dăruire şi unităţile de profil din judeţ treaga activitate, îi determină gerea de pe cîmp a pro circa 1 500 tone îngrăşă unităţi încă nu s-a tras
minte. Elena Grosu, pre
nici o brazdă pînă acum.
abnegaţie, cu exigenţă şi şi din ţară. Frumoase reali să acţioneze mai hotărît, mai duselor ce se recoltează în şedinta C.A.P. Deva, ne asta şi din pricină că trac
înaltă responsabilitate. in zări înscriu şi constructorii dinamic, in deplin spirit pa această perioadă. în toate spunea că s-au scos din in toarele au fost şi sînt uti
spiritul hotărîrilor partidului, de pe amenajarea hidroener triotic, revoluţionar.
cinta fermei zootehnice de
al indicaţiilor secretarului ge getică Rîu Mare-Retezat, Au trecut aproape opt luni unităţile din cadrul Consi aici peste 700 tone gunoi, lizate la alte lucrări, cum
ar fi transportul furajelor.
neral, tovarăşul Nicolae cei de utilaj minier din Pe din an. S-au realizat multe liului unic agroindustrial dar încă nu este definiti Conducerile cooperativelor
Ceauşescu, de a se mobiliza troşani, cocsarii hunedoreni, lucruri importante, frumoa Deva s-a încheiat recolta vată soluţia pentru evacua agricole, consiliile popu
exemplar în producţie, pen minerii de la Petrila şi Lu- se. Dar întrecerea socialistă rea fasolei, efectuîndu-se, rea dejecţiilor adunate în lare au datoria să mobili
tru ridicarea întregii activităţi peni, ceferiştii din Simeria, nu s-a încheiat. Ea se relan la C.A.P. Deva, Hărău, zeze la transportul finului
econoniico-sociale la cote silvicultorii din judeţ. sează cu şi mai mare for Şoimuş şi altele, şi selec fosele din ferma zootehni atelaje, permiţîndu-li-se
că, întrucit în dotarea sec
superioare de calitate şi Am încheiat, la 23 August, ţă. Mai sînt patru luni din tarea acesteia. Se află în ţiei S.M.A. Sîntuhalm nu tractoarelor să treacă de
eficienţă, toţi cei ce mun o importantă etapă a între anul hotărîtor al cincinalului stadiu înaintat strîngerea există nici un utilaj adec îndată la efectuarea arătu
cesc în industria judeţului au cerii socialiste, finalizată cu calităţii- şi eficienţei. Timp prunelor, la aproape toate vat. S.M.A. Deva este che rilor.
putut raporta, la cea de-a rezultate bune în muncă. suficient în care fruntaşii tre cooperativele. Cantităţile mată să găsească în cel
39-a aniversare a revoluţiei Sub arcul de lumini al marii buie să-şi amplifice succese adunate sînt livrate, con mai scurt timp soluţia aş SE UMPLU
de eliberare socială şi naţio sărbători, hunedorenii au de le de pină acum, iar colec form contractelor încheia teptată. CAMARILE ZOOTEHNIEI,
cantat izbînzile lor din cei tivele cu rămîneri în urmă te, la fondul de stat spre DAR CAM ÎNCET...
nală, antifascistă şi antiimpe- să ia măsuri ferme, intransi Revenind la arături, tre
rialistă, fapte deosebite, rea 39 de ani de construcţie so gente, pentru curmarea lip industrializare. buie spus că cea mai avan
cialistă in ţară, au rotunjit Transportul şi depozita
lizări remarcabile. Prin bună bilanţul ultimilor 18 ani, care surilor şi neajunsurilor, pen LA ARAT — sată unitate la această lu rea furajelor se află în pli-
organizare şi disciplină în tru îmbunătăţirea radicală, crare este C.A.P Deva,
au trecut de la istoricul Con VITEZA DE LUCRU unde s-au arat 116 ha, evi-
muncă, prin angajare plena gres al IX-lea al P.C.R., au neîntîrziată a întregii acti TREBUIE SPORITĂ TRAIAN BONDOR * 1
ră pentru îndeplinirea sarci semnat un angajament so vităţi. denţiindu-se — atît sub as
pectul hărniciei cît şi al
nilor de plan, colectivele lemn în faţa partidului de In sectorul prioritar al eco Un alt sens al strădanii calităţii — mecanizatorii (Continuare in pag. o 3-a)
unor unităţi economice ca a-şi spori hărnicia, de a nomiei judeţului — industria lor vizează efectuarea ară
extractivă, care asigură im
C.T.E. Mintia şi I.P.E.G. De adăuga noi dimensiuni mun portante volume de materii turilor pe terenurile de pe
va, întreprinderile şi exploa cii şi împlinirilor prin mun- prime şi resurse energetice care s-au strîns cerealele
- trebuie insistat pentru păioase. în prezent toate Tinerii de ia Barza
creşterea producţiei şi ridi tarlalele sînt eliberate de
ÎN ZIARUL DE AZI carea nivelului său calitativ, paie, în bazele furajere
pentru diminuarea cheltuieli fiind aduse 5 216 tone gro program la reparaţii de co
Imagini de la demonstraţiile oamenilor muncii lor materiale şi sporirea efi siere. Pînă ieri,- 25 august, Releritor la activitatea or
hunedoreni , cienţei. In minele din Valea ganizaţiei de tineret de la loane telescopice, la revizii
Sport. Succes Corvinul, succes Jiul! Jiului în care se înregis- au fost arate peste 250 ha. I M. Barza, despre modul in de locomotive electrice cu
Programul turului campionatului diviziei C — în paralel, se munceşte cu care uteciştii muncesc şi acumulatori, reparaţii la
ediţia 1983—1984 (seria a VIU-a). spor la administrarea de învaţă in cadrul atit de fer conductele de evacuare a
(Continuare în pag. o 3-a) îngrăşăminte organice pe til al acestui puternic co tulburelii, la conducte de
lectiv muncitoresc, ' şlefuin- apă industrială. Cine a fă
du-se asemenea pietrelor cut toate acestea ? Con
preţioase in drumul lor spre stantin Nicula, Tiberiu Brus-
desăvirşire — despre toate turean, Nicolae Grigoraş,
acestea ne-a vorbit in cu Mircea Dineş, Ioan Stingă,
vinte simple, dar calde, Dă- Ioan Pasca, Sorina Sturza,
nuţ Sida, noul secretar al Iulian Neahu şi... toţi cei
Urgentarea reparaţiei capitaie a grupului nr. 4 comitetului U.T.C. al între 1 900 de tineri.
prinderii. Ne-am bucurat cind am
în centrul preocupărilor labirinţilor de randament. lucrările de la corpul de zate în proporţie de 70 la „In întreprinderea noas aflat că rezultatele noas
energeticienilor de la Min Colegii mei Aurel Iovan, înaltă presiune, iar celei sută. Avem ce ne trebuie, tră muncesc mulţi dintre tre, experienţa tinerilor
tia se situează, la ora ac Trandafir Rad, Cornel Rus, din subordinea lui Alexan organizarea este bună, iar locuitorii Bradului şi din mineri din Brad", cum se
tuală, reparaţia capitală a Ioachim Gherman, Ramo- dru Varodi — corpul de dacă nu ne-ar ţine uneori imprejurirrri, circa 6 000 de spune, a ajuns să fie cu
grupului nr. 4. Ing. Iero- na Vizitiu şi Lucian Susan joasă presiune. Ambele ţin pe loc macaraua, am cîş- oameni. Ce 'înseamnă „ti noscută in multe locuri din
nim Rusan, directorul în sînt meseriaşi pricepuţi, a- pasul cu termenele. „Noi tiga timp preţios". neret" la I.M. Barza? Este ţară. Uteciştii din Baia Ma
treprinderii electrocentrale preciaţi pentru operativita sîntem chiar în avans cu Petru Popa, şeful echi suficient să arăt că aproa re ne-au invitat la ei. Am
Deva, ne spunea că se ac tea şi calitatea reparaţii pei care se ocupă de sis pe 2 000 dintre aceşti oa fost la E.M. Şuior, la Fio-
ţionează cu responsabilita lor efectuate, cu experien revizuirea şi curăţarea ro temul de distribuţie a abu meni sint membri ai orga taţia de la Săsar. Rodnic
te pentru executarea unor torului de joasă presiune rului la turbină, reliefa că nizaţiei revoluţionare a ti acest schimb de experien
lucrări de calitate, într-un ţă în acest domeniu. Pînă — preciza Alexandru Va mai este de executat un neretului. Şi apoi, ciţi nu ţă I".
timp cît mai scurt. acum sîntem în grafic la rodi. Acum lucrăm la lagă volum mare de lucrări im sînt cei abia trecuţi de 30 Aici, Dănuţ Sida s-a o-
toate operaţiile". rele 4 şi 5 şi la camerele de ani ? La mina Barza, la prit o clipă. II privim. Ni
— Peste 700 de munci portante, dar că sînt în uzina de preparare din Gu-
mic din infăfişarea sa nu-i
tori sînt antrenaţi la efec Echipe; conduse de Vio- terminale de etanşare. Ce avans faţă de grafic cu rabarza, la grupul şcolar trădează disponibilităţile de
tuarea lucrărilor de revizii rel Jula i s-au încredinţat lelalte operaţii sînt finali- două zile. Petru Safta, din Crişcior activează o
care ne-am convins şi de
şi reparaţii — continuă in Gheorghe Novăcescu, Tibi treime din întreg tineretul care s-au convins, intr-un
terlocutorul. Ritmurile de Tomonic, împreună cu ma- oraşului Brad. Nu sint a-
muncă sînt bune, aprovi caragistul Ioan Raţ, sînt mator de ' statistici-, tot ce timp relativ scurt, mulţi mi
zionarea cu piese şi mate conştienţi de importanţa v-am spus am făcut-o pen neri de la I.M. Barza, ti
neri şi virstnici deopotrivă.
riale la fel, totul se deru muncii lor şi se străduiesc tru a se înţelege mai bine Şi a continuat :
lează conform programului zi de zi să urgenteze ter nu meritele, ci răspunde
stabilit. La finele lunii menele de reparaţii. rea ce ne revine in angre „Să ştiţi că singuri nu
septembrie, grupul nr. 4 va Maistrul Gheorghe An- najul complex al producţiei realizam mare lucru. Fără
fi din nou în funcţiune. ghel, care coordonează re şi vieţii sociale. ajutorul nemijlocit al co
La faţa locului am stat paraţia capitală a turbinei lată răspunsul nostru in mitetului de partid şi de
de vorbă cu cîţiva dintre şi a generatorului, arăta fapte: in ceea ce priveşte sindicat, fără sfaturile şi
cei care contribuie efectiv că, deşi lucrările la gene realizarea sarcinilor planu înţeleptele îndrumări ale co
la această complexă şi im rator sînt întîrziate în mo lui economic al organiza muniştilor, ale veteranilor
lucrului in adincuri. Le-am
portantă lucrare. Şeful e- mentul de faţă, nu se pun ţiei la acţiuni finanţate, urmat şi le urmăm cu în
chipei de lăcătuşi, Constan probleme în ceea ce pri ne-am apropiat, incă de pe
veşte respectarea termenu credere, rezultatele obţinu
tin Ioana, care lucrează la acum de indeplinirea sa te confirmind că „bătrînii"
corpul de medie presiune, lui stabilit de finalizare a în totalitate, oentru între
lucrărilor şi punere în func gul an, adică 175 000 lei. sint înţelepţi, iar „nepoţii“
ne-a spus: „Pregătim dia ştiu să-i asculte".
fragmele în vederea cen ţiune a blocului nr. 4 pînă Realizăm ’iceastă sarcină
la finele lunii septembrie. muncind şl după orele de M. DIACONU
trărilor, dar ne ocupăm, în C.T.E. Mintia. Vedere din sala turbinelor.
paralel, ■ şi de schimbarea LIVIU BRAICA
