Page 86 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 86
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 022
t=
Conferinţa organizaţiei
Footâ
judeţene de Cruce Roşie peste pian
11.00 telex
în sala de festivităţi a Suciu, dr. Aurel Aitonea- dului şi statului nostru, în ii.oăîSfîs o
Liceului pedagogic din De nu, Petru Rusu, Minodora scopul ridicării neîncetate Colectivul secţiei I Autofinanţarea depinde de modul tăbărî
va, ieri a avut loc Confe Manea, Ioan Toma, Bekell a stării de sănătate, a vi furnale din cadrul C.S. 11,25 Cinci
meni
rinţa organizaţiei judeţene Zoltan, Ioan Silaghi, dr. gorii şi capacităţii de mun Hunedoara a declarat 11,50 Noi i
de Cruce Roşie. Au par Angela Iacob. că a tuturor cetăţenilor. perioada 15—22 august cum sînt gospodărite 12.05 Ora .
ticipat delegaţii desemnaţi A luat de asemenea Participanţii la conferin „Săptămână a hărniciei". nimci:
cu prilejul conferinţelor cuvîntul dr. Paula Ştefă- ţă au adoptat în unanimi Printr-o temeinică or nai.
Mama
municipale, orăşeneşti şi co nescu, instructor principal tate textul unei telegrame ganizare a muncii, ur rezervele comunei 13.00 La !
munale de Cruce Roşie, la Secţia propagandă şi adresate Comitetului Cen mărirea strictă a proce tămin
reprezentanţi ai organiza educaţie sanitară a Consi tral al Partidului Comu sului tehnologic şi do Cu vicepreşedintele bi ţă — continuă Alexe Ma 17.05 lor Repoi
ţiilor de masă şi obşteşti, liului Naţional al Societă nist Român, tovarăşinui zarea corectă a încărcă roului executiv al Consi riş. în scopul extinderii, tea e
membri şi activişti obşteşti ţii de Cruce îtoşie. NICOLAE CEAUŞESCU, turii furnalului, munci liului popular comunal lila, 1 serviciilor 'către populaţie, 17,20 Serial
de Cruce Roşie, invitaţi. Vorbitorii au analizat în în care, printre altele, se torii de aici au elabo Alexe Mariş şi cu Teo- vom deschide în această anul
Ordinea de zi a confe spirit critic şi autocritic ac arată: „Participanţii la rat suplimentar sarcini fil Popa, secretarul consi lună în centrul de comu 17,40 Augu:
venim
rinţei a cuprins Raportul tivitatea depusă şi au for Conferinţa organizaţiei ju lor de plan ale perioa liului popular, ne-am întîl- nă o secţie de reparaţii .18,00 Telcs]
de activitate al Comitetu mulat propuneri concrete deţene a Crucii Roşii vă dei respective mai mult nit la intrarea in comună. obiecte de uz casnic. De a- 18.45 1 001
— Mergem în „Şideaşcă"
Telcji
19.45
lui judeţean de Cruce Ro privind creşterea calităţii asigură, mult stimate şi iu de 500 tone de fontă de — o porţiune a păşunii co semenea, am înfiinţat, fără lor)
a cheltui nici un leu, o ciu-
şie pe perioada anilor instruirii practice pe linia bite tovarăşe Nicolae bună calitate. S-a evi munale pe care sînt plan percărie care va produce 20.00 La si
1978—1983 şi sarcinile ce-i ridicării nivelului de cul Ceauşescu, că nu vor pre denţiat în mod deosebit taţi pruni. Vrem să valo în timp de o lună prima tămin
revin din documentele de tură sanitară a populaţiei cupeţi nici un efort pentru rificăm, punînd la dispozi recoltă. Avem asigurat a- lor
partid şi de stat, din indi şi iniţierea de acţiuni so- a aplica neabătut în via formaţia condusă dc ţia populaţiei prunele care dăpostul pentru o micro- 20,15 Teleei
caţiile tovarăşului Nicolae cial-umanitare, a diversifi ţă istoricele documente ale maistrul Constantin Po- au rodit în acest an. Cu a- fermă şi cît de curînd vom 20.45 (eoloi Film
CeauşescU, secretar gene cării formilor şi mijloace Congresului al XH-lea şi pescu şi de prim-topi- ceşti bani vom contribui la cumpăra cinci scrofiţe de 21.30 Come
ral al partidului, privind lor de propagandă sanita Conferinţei Naţionale ale torul Toader Cristorea- realizarea unor venituri prăsilă pentru care avem (eoloi
ridicarea nivelului de cul ră, în rîndul populaţiei, a partidului, preţioasele dum nu, care nu a avut nici proprii ce vor intra în bu procurate fondurile. Fura 22,35 Teleji
tură sanitară al populaţiei, creşterii numărului de neavoastră recomandări a- o tonă de fontă decla getul local — ne spunea jele necesare le producem lor) -
raportul Comisiei judeţene membri ai grupelor sanita dresate Crucii Roşii cu di sată. Tot în „Săptămîna Alexe Mariş. pe un lot al nostru, pe ca 22.45 Emisi Invit*
dc cenzori, proiectul de ho- re şi întăririi posturilor de ferite prilejuri de a mi hărniciei", colectivul de Continuăm apoi dialogul re l-a cultivat personalul tracti
tărîre al Conferinţei jude prim-ajutor din unităţile lita pentru ocrotirea sănă aici a colectat 80 tone cu primarul comunei, Ana consiliului popular. în a- 23.30 înehii
ţene de Cruce Roşie, ale economice, a unei temeini tăţii şi vieţii, pentru tri Maria Ticuşan. nul viitor, vom completa lui.
ce educaţii sanitare a tine umful păcii pe planeta fier vechi (Stelian De-
gerea noilor organe, a bi rei generaţii. noastră". na, corespondent). — Comuna noastră nu această microfermă cu un
roului şi Comitetului jude numai că se autofinanţea- număr de, 50 de ovine. în
ţean de Cruce Roşie, a co în cadrul conferinţei a ză, dar a contribuit, la scopul valorificării posibi
misiei de cenzori, a dele luat cuvîntul tovarăşa sfîrşitul anului trecut, la lităţilor locale, avem în
gaţilor la Congresul Socie Maria Mitrofan, secretar al bugetul statului cu 1,7 mi planul anului viitor crea BUCURE
tăţii de Cruce Roşie din Comitetului judeţean Hune lioane lei. în întrecerea rea unei plantaţii de ră diojurnal;
de onoare
R.S.R, şi a candidaţilor în doara al P.C.R., vicepre socialistă dintre consiliile chită pe o suprafaţă de 0,5 Revista pi
Consiliul Naţional de Cruce şedinte al Comitetului exe populare comunale am rea ha între dig şi Mureş, ca rul melodi
Roşie. cutiv al Consiliului popu lizat la sfîrşitul trimestru re va asigura materia pri de ştiri; !
lar judeţean, care s-a re dio; 10,00
Au luat cuvîntul tova ferit la necesitatea îmbu lui II a.c., un punctaj ma mă unei secţii de confec 10.05 Revis
răşii: împărat Ioan Gîngu, nătăţirii în continuare a xim, respectiv -f- 1 100, ţionare a coşurilor. 10,40 Ansa
Ioan Rădoi, Ioan Bacriu, activităţii de înfăptuire a ceea ce înseamnă un loc Iată, deci, că de modul din Miere
Buletin d<
de frunte. Deci am realizat
dr. George Dîrlea, Eugenia politicii sanitare a parti- şi acei indicatori care au cum sînt gospodărite rezer univers îi
vele comunei, mijloacele ei
11,35 Publ
o importanţă hotăritoare în băneşti este strîns legată let ! -, de
cadrul autofinanţării loca acoperirea cheltuielilor şi o ""V,, 3
L.
,jai
Eforturi susţinute la obiectivele lităţii. Am depăşit, pe pri depăşirea veniturilor pro mierli rad
mul semestru din acest an,
la 1 Ia 3
prii ia bugetul local. Iar
cu 4 la sută planul de ve ia Ilia — comună care se club; 10.00
cu termene de predare apropiate nituri proprii. Aceasta este autofinanţea-ză de patru an; 10.05 Intel
populară;
o garanţie a realizării şi încoace, şi care varsă în perete; l
(Urmare din pag t) în atenţia conducerii gru devansării lui şi la finele bugetul statului importante ştiri; 17,0E
cial-eetăţe
pului de şantiere şi a co celui de-al doilea semestru. sume de bani — se poate dianelc
mitetului de partid. Colec Vom contribui la bugetul vorbi de o bună şi judi Fotbal m
cea Sadovschi şi Mină tivul şantierului nr. 3 de statului, în acest an, cu 2,4 cioasă gospodărire, prin 20,00 Orch
Panţîru, oameni care au pune eforturi deosebite milioane lei, la care o pon materializarea unor noi ac jurnal v ,
La sugest
demonstrat deseori că ştiu pentru realizarea lui în dere însemnată o are şi tivităţi ale industriei mici, diojurnal;
să se mobilizeze exemplar, condiţii tehnice cît mai bu activitatea Cooperativei de a tot ceea ce presupune dans; 23,0i
să-şi depăşească propriile ne. Am putut constata a- producţie, achiziţii şi des economie şi atragerea la 23,30—G,00
cal.
recorduri în muncă. cest lucru la faţa locului. facerea mărfurilor. buget a noi surse de veni
La centrala subterană — „Belazurile“ cu anroca- C.S.H. Atelierul mecanică I, Lăcătuşul Alexandru Kovncs, — Atragerea la buget a turi.
sublinia Ioan Martinescu, mente, „Kamazurile" încăr şef de echipă, un bun organizator la locul de muncă. unor noi surse de venituri
inginerul şef al şantieru cate cu argilă circulau în ne preocupă în permanen ESTERA ŞINA
lui — se lucrează în mo flux continuu din carieră
mentul de faţă la betona- la baraj. DEVA:.
rea galeriei de cabluri şi Inginerul Aurel Dan, şe Paris (Pai
se pregătesc pentru beto- ful Şantierului 3, releva Toate strădaniile orientate spre bunul mii (Aria;
nare galeria batardourilor principalele lucrări în care Melodii lo
căra); I3.I
şi cea de acces la infra şi-au concentrat forţele derurgistti
structură. Toate lucrările constructorii de aici: s-a mers al lucrărilor de sezon traatacă -
vor fi finalizate pînă la început glisarea puţului u- (Urmare din pag. 1) în Dobra sînt însă multe — Ce gînduri aveţi în a- ta); Cine
(Construct
sfîrşitul anului. med de la priză cu o a- tăţi agricole ale Dobrei, u- căruţe particulare. Este de ceastă situaţie ? ŞAN! : ca
Cît despre centrala elec dîncime de 112 m, pe care nitatea dumneavoastră are datoria primăriei să inter — Nu ştim ce să facem. rcr —
trică „Clopotiva“, în ziua s-au angajat să-l termine duleşti 180 tone. S-a mun cel mai puţin fîn depozitat vină şi să mobilizeze la O asemenea poziţie nu re, Mul'
Iubirea (7
documentării, noastre se e- înîr-o lună. Minerii şi be- cit cu responsabilitate şi — doar 72 tone. De ce nu transportul celor circa 150 trebuie acceptată şi se im PENI: Zo
xecutau lucrările de beto- toniştii Mihai Rus, Ioan la C.A.P. Lăpuşnic, aici mai atît ? tone fîn ce se mai află în pune depistarea tuturor su (Cultural);
nare a suprastructurii! Şe Bălin, Iăcbb Şandor, con fiind aduse în incinta zoo — Am fost ocupaţi cu cîmp, toate atelajele din prafeţelor ce pot fi cosite, dromul —
eeafărul);
ful şantierului spunea că duşi de maistrul Ioan Mâ tehnică 120 tone fibroase, transportul paielor. în pe sat. Reluăm discuţia cu strîngerea ierbii din cîmp, ricul alb
pînă la sfîrşitul anului sala nu, montau prefabricatele practic tot ceea ce s-a co rioada ce urmează însă, şefa de fermă: inclusiv a produselor se CÂNI : 0(
turbinelor va fi închisă de radier la frontul „priză" sit şi adunat. în cele trei vom intensifica această ac — Se va acoperi balanţa cundare din ferma legumi zaţul); Bl
«^ntnplet şi acoperită, asi- al aducţiunii principale. unităţi amintite, ca de alt tivitate. Toate remorcile ce furajeră întocmită pentru colă, în aşa fel îneît ne culos (S
RAŞTIE :•
gtrîndu-se astfel front de Concomitent se lucrează la fel şi la C.A.P. Dobra, s-au au lucrat la paie vor tre stabulaţia următoare a ani cesarul de nutreţuri să fie riile I-II -
lucru pentru mentori. excavaţiile de la golirea de adus din cîmp toate paiele. ce la fîn. malelor ? acoperit. Conducerea coo i-am conc
Barajul a rămas unul fund şi la priza exterioară Discutăm cu Argentina Mi- — Nu. Vom înregistra un perativei şi consiliul popu moarte (*
GIU-BAl ;
dintre cele mai importan a acesteia pentru a fi pre huţ, şefa fermei zootehnice — Şi atelajele ? =. deficit de peste 200 tone lar sînt chemate să acţio (Casa des
te obiective de pe amena dată pînă la 30 octombrie din C.A.P. Dobra. — Şi atelajele, dar uni la fîn şi circa 900 tone la neze cu hotă-rîrc în acest TEG: Pro
jare şi se află permanent la montaj. — Din cele patru uni tatea are puţine. siloz. scop. lui (Dacia
nlrea; CA
Vlaşinilort
ră); SIM5
Atitudine fermă, combativă faţă Bucureştii
Detaşa met
Calitatea otelului hunedorean de sustragerile din recoltă (Lumina)';
faţa uşii i
se
Lucrătorii
ogoarelor
(Urmare din pag. 1) formele le introducem în- temperaturilor de elabo însăşi diversificarea pro străduiesc, .. cu hărnicie şi crău, din Geoagiu, au pă
truns într-o tarla a C.A.P.
tr-un cuptor de uscare. Dar, rare şi. turnare. Şi ducţiei de oţeluri speciale,
— Deci, oamenii stăpi- pentru îmbunătăţirea cali tot ca o realizare deo în acest context, la turnă pricepere, să obţină recol Gigmău şi şi-au însuşit
50 kg de cartofi. Alexan
nesc mai bine procesele tăţii utilajelor de - turnare sebită — sîntem pre toria nr. 3, în nomencla te bogate de pe fiecare dru Covaci, lucrător la
Rezultat
tehnologice, se implică în n-a fost suficientă doar ocupaţi mai mult de asi torul produselor, în special bucată de teren. In schimb, S.G.C.L. Simeria, a sustras 26 august
problemele producţiei. pregătirea corespunzătoare gurarea ritmică a cuptoa al utilajelor de turnare, a unii cetăţeni — e drept dintr-un teren ce aparţi Ex. I :
— Şi vin cu foarte mul din sectorul formare-turna- relor cu materii prime: apărut din luna iunie o puţini la număr , care, ne complexului de creşte 60, 70, 54,
te soluţii de îmbunătăţire re. Am ţinut cont şi de fontă veche şi nouă, fero nouă piesă: podul de tur de regulă, nu prea ştiu re a oilor 400 kg ştiuleţi de Ex. a II
cu cîtă trudă se obţin roa
a activităţii, care, analiza procesul de elaborare. Este aliaje etc. Neajunsurile, nare. Aceste noi produse dele pămîntului, sustrag porumb. 49, 67, 31
te, îşi găsesc cu operativi adevărat, în sprijinul nos create de o aprovizionare sînt de o complexitate ri Fond d<
tate locul în proces. Anul tru a venit şi dotarea mo necorespunzătoare cu ma dicată în comparaţie cu din cîmp diverse produse. Evident, toate aceste ca Iei.
acesta, spre exemplu, au dernă a secţiei. Folosim terii prime în anul trecut, cele utilizate în oţelăi'ii Iată cîteva cazuri. Augus- zuri şi altele de acest fel
fost multe soluţii care în lacul cubilourilor cup le-am înlăturat. Putem a- pentru turnarea directă a tin Luncan, din Dobra, a au fost sau vor fi sanc
ne-au ajutat efectiv în rea toarele de inducţie. Putem precia că şi din acest punct şarjelor de oţel. furat 400 kg cartofi de pe ţionate potrivit legilor,
lizarea saltului spre o nouă controla mult mai bine de vedere am mai făcut Este un alt argument al o tarla a cooperativei a- vinovaţii îşi vor primi pe
calitate. In primul trimes procesul de topire. Dar un pas înainte pe drumul maturizării profesionale a gricole din localitate. Dorin deapsa. Este însă necesar Timpul
tru am pus la punct o sta pentru aceasta am avut calităţii Utilajelor de tur acestui tînăr colectiv de Cîndroiu, îngrijitor de ani ea organele locale ale pu azi, 27 a
mea va f
ţie de preparare a ames nevoie de oameni bine pre nare. muncă, al mobilizării lui male la C.A.P. Dîncu Mare, terii de stat, conducerile moaşă, ci
tecului de formare. Putem gătiţi profesional. Moder Aşa, cum subliniam . la în vederea realizării ace a rupt gratiile magaziei unităţilor agricole, toţi lu Izolat vor
prepara amestecul după nitatea utilajelor tehnolo început, Ia noua turnatorie lor produse de., care are si unde era depozitată recol-, crătorii ogoarelor să veghe ploaie tos
cări elcct
caracteristicile impuse; do- gice, calificarea şi polica sînt vizibile îmbunătăţiri derurgia nevoie, produse ta şi a sustras 55 kg de ze cu multă atenţie la sufla moc
zînd corespunzător compo lificarea personalului din le aduse utilajelor de tur moderne, de performanţă, grîu. Teodor Niculăeş şi apărarea recoltei şi să îm vest. Ten
nenţii. Apoi, am căutat să turnătorie au contribuit la cu ajutorul cărora oţelarii Viorel Andraş, din Haţeg, piedice cu promptitudine dere uşoa
nare. însă în procesele si
avem un control riguros evitarea unor situaţii de derurgice, pe lingă calita hunedoreni vin în întîmpi- au intrat în grădina C.A.P. şi fermitate producerea fi cuprins
grade, iai
al procesulu; de uscare a nerespectare a instrucţiuni narea solicitărilor şi exi din localitate şi au furat 23 şi 28
formelor. Am înlăturat ar lor de lucru, legate de te, mai este nevoie şi de genţelor economiei naţio 15 kg de gogo.şari. Fraţii unor acte dc genul. celor semnala <
zătoarele improvizate, iar compoziţia şarjelor şi a diversitate, reclamată de nale. Raz, Vasile şi Traian Ba- la care ne-am referit.