Page 89 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 89
Depăşiri
la principalii
indicatori
Mobilizat plenar la
locurile de muncă şi be
neficiind de o aprovizio
nare ritmică cu mate
rii prime şi materiale,
colectivul Cooperativei
„Progresul'* Deva a re
uşit să-şi depăşească
sarcinile de plan, de Ia
începutul anului şi pî-
nă în prezent, la pro
ducţia fizică cu 13 la
sută, la prestări servi
cii către populaţie cu 28
Ia sută, la livrarea de
produse către fondul
pieţei cu li) Ia su
tă, iar la export
cu 12 la sută. Con
Adunarea activului Comitetului tribuţii înseninate la
aceste frumoase reali
zări şi-au adus coopera
domeniul muncii secţia de lucrări optice,
torii meşteşugari de la
şi-au
îndeplinit
care
prevederile de plan în
propagandă tă, de la „confecţii sc
proporţie de 145 la su
rie** — 111 la sută, „cea-
prazărie" — 135 la su
Ieri a avut loc, la De continuare a activităţii în la nivel prioritar, cu deo tă, „imprimări tipogra
va, adunarea activului Co aceste importante domenii. sebită forţă, necesitatea fice şi legătorie** — 140
mitetului judeţean de în cadrul dezbaterilor creşterii neîncetate a rolu la sută, ..bijuterie** —
partid din domeniul mun au luat cuvin tul tovarăşii : lui conducător al partidu 127 la sută.
cii organizatorice şi de Elena Brînduşa, Ionel Ho lui şi folosirii cu intensi
propagandă, la care au dorog, Marcu Boantă, Ma- tate maximă a formelor şi
participat membrii şi mem ria Mitrofan, Silvestru Je- mijloacelor muncii organi e i t o a t e s e c t o a r e le e s t e n e c e s a r ă o p u t e r n ic ă
brii supleanţi ai Comite ledinţan, Ionel Toma, Ra- zatorice şi politico-educa
tului judeţean Hunedoara fila Iacob, Florian Giurcă, tive în vederea îndeplinirii
al P.C.R., membrii Comi Voicu Faur, Vasile Oros, în condiţii tot mai bune m o b iliz a r e p e n t r u r e a liz a r
siei judeţene de revizie, Radu Ciobanu, Ilie Lavu, a sarcinilor economico-so-
ai Colegiului judeţean, Aron Pîrva, Ion Dumitru. ciale.
prim-secretari şi secretari Atît raportul prezentat . Prin planurile cincinale Dacă în toate sectoarele — De fiecare dată, îna fi considerate un model în
ai comitetelor municipale, în adunare, cît şi vorbito şi anuale judeţului nostru de activitate de la între inte de începerea schimbu ceea ce priveşte exploata
orăşeneşti şi comunale de rii, au dat o înaltă apre i-au fost alocate importan prinderea minieră Vulcan lui, membrii brigăzilor îşi rea şi întreţinerea.
partid, secretari adjuncţi ciere activităţii neobosite, te fonduri de investiţii s-ar fi acţionat la fel de fac aprovizionarea frontu Dar cu un sector nu se
cu problemele organizato pasiunii revoluţionare, di care, materializate, au fă bine ca în cadrul sectoru- rilor de lucru cu cele tre poate realiza planul între
rice şi de propagandă ai namismului inegalabil cu cut ca în prezent să dis , lui V, unitatea şi-ar fi în buincioase. Cînd au nevoie prinderii ! Spre exemplu,
comitetelor orăşeneşti şi care secretarul gene punem de fonduri fixe de deplinit sarcinile de plan, de lemn, de seîndură, de nerealizările sectorului 1,
comunale de partid, lucră ral al partidului, tovară 71,3 miliarde lei, din care poate ar fi înregistrat chiar plasă, au imediat pe ce un minus de 14 000 tone
tori ai instituţiilor de cul şul Nicolae Ceauşescu, mi .85 la sută au fost con şi , o . producţie suplimen pune mîna. Se evită astfel cărbune, înclină în niod
tură, conducători ai orga litează, în fruntea partidu struite şi puse in funcţiu tară. plimbările prin mină, sînt defavorabil balanţa pro
nizaţiilor de masă şi ob lui Şi statului, pentru ela ne în ultimii 18 ani. Pe a- . Deocamdată, la această înlăturaţi timpii neproduc ducţiei. De ce există acest
şteşti, propagandişti, scrii borarea liniei strategice ceastă bază a fost posibi- .mină, nu poate fi însă vor tivi. Apoi, am pus un ma- minus în sector, ne-a spus
tori, artişti plastici, zia generale de edificare a .lă sporirea de la an la an ba de producţie suplimen
rişti. societăţii socialiste multi a producţiei de cărbune, tară, deoarece la majorita
Prezentînd Raportul pri lateral dezvoltate şi înain de minereuri, de energie tea sectoarelor — II, 111,
vind activitatea organiza tare a României spre co electrică, de produse side IV, VI — există mari res
torică şi politico-educativă munism, contribuţiei sale rurgice, do diverse mate tanţe, care, cumulate, dau
desfăşurată de organele şi decisive la întărirea con riale de construcţii şi bu ,un minus de aproape 50 000
organizaţiile de partid In tinuă a partidului, creş nuri de larg consum. tone de cărbune. Restan Liviu Popa, adjunctul şe
vederea unirii tuturor efor terea rolului său conducă ţele sînt urmarea randa I.M. VULCAN fului de sector :
turilor şi re<partizarea jus tor şi afirmarea sa ca cen Acum, la jumătatea dru mentelor mici, indisciplinei — Apariţia unor focuri
tă a forţelor pentru înde mului parcurs din cel de-al . tehnologice, absenţei la endogene ne-a pus în si
plinirea hotărîrilor de tru vital al întregii noastre şaptelea cincinal, organele multe locuri de muncă a re accent pe ■ respectarea tuaţia de a rămîne fără li
partid şi de stat, tovarăşul naţiuni. ■ şi organizaţiile de partid, micii mecanizări, neînca- monografiilor de armare, nie de front. Pe urmă mai
Radu Bălan, prim-secretar Subliniind însemnătatea colectivele de muncă din drării în disciplina de pro în ultimele două luni nu avem şi necazurile noas
al Comitetului judeţean de deosebită a cuvîntării ros judeţ se prezintă pe 7 luni ducţie. am mai avut nici o sur tre: indisciplina, absenţele
partid, a subliniat că adu tite la Consfătuirea de lu din acest an cu planul în Şi iarăşi sin tem ten taţi pare în cadrul sectorului, nemotivate. Totuşi, în ul
narea activului judeţean cru de la Mangalia, rapor deplinit la producţia marfă să afirmăm: cită diferenţă deşi la abatajele cameră tima perioadă de timp sta
are menirea să dezbată, în tul şi vorbitorii au arătat între sectorul V, cu un plus ele slut frecvente. rea disciplinară s-a mai
spiritul ideilor şi orientă că sarcinile şi indicaţiile industrială, ca şi la unele de 10 000 tone de cărbune Şi, pe lingă aceas.tă pre îmbunătăţit. Avem per
produse importante, cum
rilor de inestimabilă va date cu acest prilej de se . şi celelalte sectoare ! Cu ocupare sporită de a men spectiva să" creştem pro
loare teoretică şi practică sînt energia electrică, mi toate că nici aici nu se în- ţine în permanentă stare ductivitatea muncii de la
cuprinse în cuvîntarea ros cretarul general al parti nereul de fier, plumbul, tîmplă lucruri extraordina de exploatare capacităţile 6 tone la 8 tone pe post.
tită de secretarul general dului constituie un amplu zincul şi cuprul în con re. Ba, maţ au Şi de sufe de producţie, în abatajele Deocamdată promisiuni.
al partidului, tovarăşul program de lucru pentru centrate, fonta brută, une rit de pe urma absenţelor Trebuie să se înţeleagă un
Nicolae Ceauşescu, la Con organele şi organizaţiile do le sortimente de laminate, nemotivăte. Cam 0—7 pos cameră este evidentă o lucru: aici sînt de recupe
r
sfătuirea de lucru de la partid, pentru toţi comu utilajele tehnologice mi- turi nu se acoperă zilnic. altă latură a activităţii mi rat 14 000 tone de cărbu
nerilor: creşterea producti
Mangalia pe problemele niştii, în etapa actuală a Se exploatează cu metode vităţii muncii. Da nivel de ne. Focurile endogene nu
muncii organizatorice şi construcţiei socialiste în clasice, fără posibilitatea sector, randamentul este constituie o justificare
politico-educative, întreaga ţara noastră, care situează (Coniinucue în pag. a 2-a) de a introduce marea me depăşit cu 40 kg cărbune plauzibilă a nerealizării
muncă desfăşurată de or canizare. Se mai defectea pe post, însă Ia nivelul planului şi ele se datorea
ză transportoarele. ză neexploatării judicioa
ganizaţia judeţeană de ÎN ZIARUL DE AZI brigăzilor, cum ar fi cele se a capacităţilor de pro
partid pentru înfăptuirea Altceva reţine atenţia la conduse de Traian Borşa ducţie.
acest sector şi acest „ce-
sarcinilor economico-socia- 18 RITMURI IIUNEDORENE. Din sumar : » Tineri va“ se numeşte organizare. şi Ioan Bud, randamentul Sectorul VII sc confrun
le stabilite de Congresul scriitori printre tineri muncitori 9 Viaţa literar- Unul dintre multele exem este de 8—10 tone pe post tă şi el cu alte greutăţi.
al XlI-lea şi Conferinţa artistică • Cartea * Scena * Ecranul ple de organizare ne este (în timp ce la nivel de sec DORIN CORPADE
Naţională ale partidului şi ® FOTBAL : Corvinul — Sportul studenţesc 0—0 oferit de adjunctul şefului tor el este de 6,4 tone pe
să adopte măsuri concrete El Telegrame externe de sector, Năştase Brîu- post). Şi, vorbind despre
pentru îmbunătăţirea în lung : abatajele lor, acestea pot (Continuare în pag. a 3-a)
în această perioadă, în în lipsa şefei de unitate, intensă. Aici, cele trei bri te, aspectele respective au
grădinile de legume se în coordonează activitatea din găzi conduse de Silvia Ior- fost înlăturate, C.L.F. O-
registrează o activitate in legumicultură. dache. Emilia Bembea şi răştie dovedind mai multă
tensă la recoltarea cultu — Se munceşte la recol Maria Crăciunescu, între operativitate în preluarea
rilor pentru industrializa tarea cepei. Pînă acum am care, cum am menţionat şi produselor.
re şi populaţie : tomate, strîns, de *pe cinci hectare, cu alte prilejuri, se des La C.A.P. Sîntandrei sc
castraveţi, ceapă şi altele. 35 tone de cea.pă. făşoară o strînsă şi rodni recoltează, de asemenea,
Cum este organizată şi — Cum este participarea că întrecere, recoltează ro din plin. Zilnic sînt pre
cum se desfăşoară această la muncă a cooperatorilor? şii — circa 10 tone pe zi — zenţi la muncă 50—60 co
activitate ? Un raid efec — Bună. De altfel lu castraveţi, ceapă ş.a. Ne-a operatori, coordonaţi cu
tuat în fermele legumicole crarea este pe terminate. interesat în mod deose pricepere de cele două bri
ale unităţilor din Consiliul Aş vrea să-i evidenţiez pe bit — întrucît, nu cu mul gadiere — Sidonia Muntean
unic agroindustrial Sime- cooperatorii Silvia Drij- tă vreme în urmă, exis şi Maria Mariş. Vineri a
ria ne-a permis să cule man, Anica Dragotă, Zei- tau multe întîrzieri în pre fost încheiată recoltarea
gem aspecte concrete, re cu Muntean, Anica Cociş luarea mărfii de . ' către celor 20 ha cu ceapă şi
velatoare. şi alţii care au dovedit şi C.L.F. Orăştie — care sînt
Stăm de vorbă cu An- dovedesc multă hărnicie. relaţiile, în prezent, între TRAIAN BONDOR
gela Prodan, economistă la în grădina de legume a producători şi beneficiari.
feriaa C.A.P. Băcia, care, C.A.P. Simeria, activitate Am aflat că, în marc par (Continuare în pag. a 3-a)
