Page 9 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 9
ÎN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU
combinatului. (Stelian De- bune extrase peste pre
na, corespondent). vederile de plan de Ia
începutul anului — canti
LA E.M. TEBEA — tate echivalentă cu pro
PRODUCŢIE ducţia a două zile de
s SUPLIMENTARĂ muncă.
s DE CĂRBUNE Aceste depăşiri de plan
Traian Băjan, Gheorghe au fost posibile datorită
Josan, Petru Ivănuţ, Şte unei mai bune .organizări
fan Prodan sînt numai a producţiei şi a muncii
cîţiva dintre şefii de bri — cu accent pe utiliza
găzi ale căror formaţii rea Ia maximum a uti
nu precupeţesc nici un lajelor din dotare, creării
efort în vederea îndepli unor noi căi de acces
nirii şi depăşirii sarcini pentru transportul cărbu
lor de producţie a anga nelui în subteran şi pen
jamentelor asumate în tru aprovizionarea rit
întrecerea socialistă Roa mică a locurilor de mun
dele eforturilor brigăzilor că. îmbunătăţirile aduse
DEPĂŞIRI DE PLAN pe care Ie conduc, ale procesului de producţie
Consfătuire de lucru m problemele LA PRODUCŢIA FIZICA drul Exploatării miniere au avut ca efect creşte
celorlalte brigăzi din ca
rea productivităţii mun
La uzina nr. 5 a Com
binatului siderurgic Hu Ţebea sînt materializate cii cu 185 kg de cărbune
în peste 800 tone de căr
pe post.
muncii organizatorice si de propagandă nedoara, preocuparea pen
tru îndeplinirea exempla
ră a sarcinilor de plan,
pentru creşterea eficien
ţei economice a activită
Din iniţiativa t o v a r ă ş u l u i Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu.
Ceauşescu, secretar general al Partidului Ei purtau, cu dragoste, portretele tova ţii productive prin gospo
.Comunist Român, preşedintele Republicii răşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei dărirea mai judicioasă a
materialelor utilizate s-a
Socialiste România, în zilele de 2—3 au Elena Ceauşescu. soldat, în primele şapte
gust a avut loc, la Mangalia, o consfă Bucuria acestei reîntîlniri cu secretarul luni ale anului, cu ob
tuire de lucru pe problemele muncii or general al partidului şi-a găsit expresie
ganizatorice şi politico-educative. în impresionante manifestări. Cei pre ţinerea unei depăşiri de
Ultima parte a lucrărilor s-a desfăşu zenţi au aclamat îndelung, cu însufleţire, peste 26 milioane lei la
rat în prezenţa tovarăşului Nicolae pentru partid şi secretarul său general. producţia de utilaje teh
de
nologice
piese
şi
Ceauşescu. Toate acestea s-au constituit într-un fier schimb necesare repara
împreună cu conducătorul partidului şi binte omagiu de dragoste şi recunoştinţă,
statului, în prezidiu au luat loc tovarăşa pe care locuitorii Mangaliei l-au adus con ţiilor siderurgice plani
ficate în această perioa
Elena Ceauşescu, tovarăşii Iosif Banc, ducătorului iubit al partidului şi statului, dă. De asemenea, s-au
Emil Bobu, Ion Coman, Nicolae Constan tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru tot recuperat, recondiţionat şi
tin, Petre Lupu, Gheorghe Oprea, Gheor- ceea ce a făcut şi face ca înfăţişarea ora
ghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, şului şi a judeţului lor, a întregii ţări să refolosit 374 tone de piese
şi subansamble, redueîn-
Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu, Petru Enache, devină mai prosperă, ca viaţa oamenilor, E.M. Lupeni. Dionisie Zoia, şef brigadă, şi minerul Vasile I
Nicu Ceauşescu. Suzana Gâdea, Ana Mu- a întregului popor să fie mereu mai fru du-se pe această cale Pastor lucrează la investiţii, făcind parte din una dintre )
eforturile financiare ale
reşan, Ion Stoiân, Gheorghe Stoica. moasă, mai plină de satisfacţii. cele mai bune brigăzi. (
La consfătuire au participat primii se Participanţii la consfătuire au făcut, la
cretari şi secretarii pentru problemele or rindul lor, o primire entuziastă conducă
ganizatorice şi de propagandă ai comite torului partidului şi statului nostru, aplau- Producţii îizice sporite, cu cheltuieli
telor judeţene de partid, şefii secţiilor dînd şi ovaţionînd îndelung, aclamînd:
organizatorice şi de propagandă ale co „Ceauşescu — P.C.R. „Ceauşescu şi materiale reduse v
mitetelor judeţene, şefi de secţie adjuncţi poporul!“.
şi şefi de sectoare de la C.C. al P.C.R., Consfătuirea, avînd un pronunţat ca Măsurile şi hotărîrile activitatea de transport al timp şi de calitate a repa
alţi activişti ai Comitetului Central al racter de lucru, a analizat, în şedinţe ple adoptate de plenara C.C. minereurilor din subteran raţiilor, ceea ce a coodţis
partidului, conducători ai organizaţiilor nare şl pe grupe, în spiritul unei înalte al P.C.R. din 29 iunie a.c. la ziuă —, să folosim ra la creşterea sensibilă a. in
de masă şi obşteşti, ai Ministerului Edu- exigenţe, modul în care au acţionat orga şi de Marea Adunare Na ţional mijloacele tehnice dicilor de utilizare a bate
eaţiei şi Invăţămintului, Consiliului Cul nele şi organizaţiile de partid pentru mo ţională au găsit teren fer din dotare, ca şi forţa de riilor de' ştampare — 83,5
turii şi Educaţiei Socialiste, Comitetului bilizarea oamenilor muncii de la oraşe til de aplicare la între muncă şi timpul efectiv de la sută, morilor — 89,2 ia
pentru problemele consiliilor populare, şi sate în vederea realizării sarcinilor pe prinderea minieră Barza. sută, aparatelor de Rota
conducerile uniunilor de creaţie, cadre de 1983, an decisiv pentru îndeplinirea, in — Şi pînă acum — spu ţie — 95,5 la sută, funi-
la Academia „Ştefan Gheorgliiu“, de Ia condiţii exemplare, a cincinalului actual, nea mg. Nicolae Lungii, LA I.M. BARZA cularelor — 81,9 la sută,
Consiliul politic superior al armatei şi înfăptuirii neabătute a obiectivelor stabi directorul I.M. Barza, noi maşinilor de încărcat —
Consiliul politic al Ministerului de In lite de Congresul al Xll-lea şi Conferinţa am dat atenţia cuvenită 85,8 la sută. în perioada
terne, redactori şefi ai presei centrale. Naţională ale partidului. Ea a stabilit realizării şi depăşirii pre lucru, ceea ce ne-a permis celor şapte luni din an au
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova măsuri politice şi organizatorice de o im vederilor de plan, cu ac înregistrarea unor însem fost revizuite şi reparate
răşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi, pe portanţă deosebită menite să asigure creş cent pe producţia fizică, nate sporuri de producţie în plus faţă de grafic 86
traseul străbătut prin staţiunile de pe li terea rolului şi influenţei organelor şl or sortimentală, produsele pe cele şapte luni ale de maşini şi utilaje, lu
toral, cu deosebită însufleţire de locuito ganizaţiilor de partid în toate sectoarele noastre — importante sub anului la toate sortimen crări la care s-au folosit
rii acestor localităţi, de numeroşi oameni vieţii politice, economice şi sociale a ţării. stanţe metalifere şi neme tele : zinc, cupru, sulf, 65,7 tone de metal recu
ai muncii aflaţi la odihnă. în piaţa cen Lucrările consfătuirii s-au ţinut într-un talifere — fiind deosebit calcită, bentonită, utilaj perat, în valoare de 5,9
trală a municipiului Mangalia, erau arbo moment cînd întregul popor cinsteşte cu de necesare pentru dezvol minier, la alte produse. milioane Iei.
rate, în semn sărbătoresc, drapelele patriei aleasă bucurie şi justificată mîndrie pa tarea economiei naţionale. Rezultatele bune la pro — De altfel, preocuparea
şi partidului. Era aliniată o companie de triotică împlinirea a 18 ani de Ia Con Ca urinare, am căutat să ducţia fizică sînt şi rodul pentru creşterea eficienţei
ostaşi ai marinei noastre militare. gresul al IX-lea ai partidului, care a ne organizăm cît mai bine strădaniilor pentru prelun
Aici se aflau mii de cetăţeni care au marcat începutul epocii celei mai rodnice activitatea pe sectoare, ra girea duratei de funcţio DUMITRU GHEONEA
ţinut să întîmpine, şi de această dată, cu ioane şi brigăzi, pe schim nare a utilajelor şi insta
toată căldura inimii, pe tovarăşul Nicolae (Continuare în pag. a 4-a) buri —' în abataje şi în laţiilor, prin executarea la (Continuare în pag. a 2-a)
REVIRIMENT LA
CAMPANIA. AGRICOLA DE VA HĂ E.M. CERTEJ
Cu numai două luni
Asigurarea bazei furajere — în centrul atenţiei în urmă rezultatele de
producţie înregistrate la
tuturor factorilor de răspundere Exploatarea minieră
Certej nu concordau cu
posibilităţile existente
Am avut, în urmă cu oară iarba de pe şanţuri bune. Aşa am ajuns ca
cîteva zile, convorbiri cu şl din plantaţia veche de în fiecare an, deci şi anul în unitate — dotarea
tovarăşii din conducerile pomi. Adunăm şi depozi acesta, să asigurăm din tehnico-materială şi ca
cooperativelor agricole de tăm tot ce avem pentru surse proprii hrana anima pacitatea do muncă a
producţie din Sîntandrei iarnă. La ora actuală sînt lelor, să nu cumpărăm nu colectivului de mineri.
şi Rapoltu Mare privind în depozitele fermei zoo treţuri de la alţii. Am Colectivul de mineri,
modul cum se acţionează tehnice 150 tone fînuri, construit fînare acoperite, situind în centrul a-
pentru asigurarea furajelor 450 tone siloz şi cam 1 000 silozuri şi avem o instala tcnţsei creşteiea mai
necesare hrăniră întregului tone paie de orz şi grîu. ţie modernă de tocat şi accentuată o producti
efectiv de animale în pe Din cultura de sfeclă fu preparat furaje. Adăpostu vităţii muncii, preocu-
rioada de iarnă, ce canti rajeră, porumbul pentru rile sînt toate moderni pîndu-se permanent de
tăţi de nutreţuri s-au re siloz, resturile vegetale de zate şi asigură condiţii folosirea intensivă a ca
coltat şi depozitat, ce s-a la grădina de legume, de bune animalelor pe timp pacităţilor de producţie,
făcut şi se face pentru la sfecla de zahăr şi car de iarnă. Acum termi mobilizînd toate resur
buna pregătire a iernării tofi, asigurăm încă 2 500— năm lucrările de pregă sele interne în vederea
animalelor. 2 600 tone suculente, canti tire a iernatului pentru obţinerii de produiţii
în legătură cu aceste tate la care se adaugă bovine şi ovine. sporite, raportează acum,
probleme de stringentă tăieţeii de sfeclă pe care La C.A.P. Rapolt l-am în cinstea „Zilei mine-
actualitate şi de importan îi vom primi de la fabrica avut ca interlocutor pe to iului“ o depăşire de
ţă vitală pentru dezvolta de zahăr. Vom avea, de varăşul Cornel Tărăpoancă, 1 600 tone la minereul
rea zootehniei şi creşterea asemenea, importante can inginerul şef al cooperati brut extras. în acelaşi
producţiei animaliere, pri tităţi de coceni. Aşa că vei, care, între altele, ne-a timp, perfecţionările a-
mul care ne-a vorbit a fost nu vom duce lipsă de spus ; „Avem de hrănit în duso în fluxul de pre
tovarăşul Mihai Popescu, furaje" perioada de iarnă un nu parare au contribuit la
inginerul şef al C.A.P. — în asigurarea furajelor măr mare de bovine şi creşterea randamentelor
Sîntandrei. Dînsul, referin- pentru animale acţionăm cu ovine. Animalele noastre de extracţie. Pe baza
du-se la modul de asigu toţii — a ţinut să adauge nu le ţinem însă cu fura producţiei suplimentare
rare a bazei furajere, ne-a tovarăşul Aronim Ocoş, jele altora. Am luat măsuri şi a randamentelor îm
declarat: „Am terminat preşedintele C.A.P. —, şi în fiecare an am asigu bunătăţite s-a putut li
de cosit toate fîneţele na preşedinte, inginer şef, şef rat hrana necesară pentru vra economiei naţionale,
C.S.H., atelierul mecanică I, sector lăcătuşi montaj. In turale şi a doua coasă la de fermă, brigadieri, coo
ginerul stagiar Tatlana Maioru, Împreună cu lăcătuşul Emil peste prevederi, 28 tone
Eăncrăjan stabilesc cotele ele prelucrare la corpul interme trifoliene, iar finul obţi peratori şi mecanizatori. N. BAD1U zinc, 21 tone plumb şi
diar de la Instalaţia de insuflat aer cald în furnale. nut a fost tot depozitat în Această conlucrare rodni 4 tone cupru.
fînare. Am cosit a doua că a dat şi dă rezultata (Continuare în pag. o 2-a)
