Page 90 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 90
oag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 023 • I
Adunarea activului Comitetului judeţean de partid
din domeniul muncii organizatorice şi de propaganda 28 AU(
DUMI>
8.00 Televacan
(Urmare din pag. 1) treprinderilor au scă manent în atenţia organe din care fac parte comu gale şi statutare, atribuţiile pretativă, neglijîndu-se u- 8.30 Almanahi
pat problemele micii lor locale de partid, înre- niştii nu se aplică cu toa ce le revin în munca edu neori participarea muncito 9.00 De strajă
9.30 Bucuriile
mere şi metalurgice, ci mecanizări, mai bunei or gistrîndu-se serioase rămî- tă fermitatea în unele or cativă cu oamenii, nu co rilor, ţăranilor, a oameni lor)
mentul, produse prelucra ganizări a activităţilor neri în urmă în realizarea, ganizaţii de partid şi nici ordonează unitar acţiuni lor care trebuie să bene 10.00 Viaţa sat
te din mase plastice, che auxiliare şi de deservire. sarcinilor de plan. în cadrul organizaţiilor de le iniţiate în acest scop. ficieze de actul culturii. 11.45 Lumea c
Album il>
restea, confecţii şi altele. în acelaşi timp, în do Ocupîndu-se de proble masă, al consiliilor popu Se fac încercări din partea Dezvoltarea creaţiei literar- 13.00 lor parţls
De asemenea, planul la meniul investiţiilor nu s-a mele muncii organizatorice lare şi consiliilor oameni unor cadre de conducere artistice, difuzarea cărţii 17.30 Micul e.
export este realizat şi de acţionat concentrat la o- şi politico-educative, ale lor muncii. din economie de a justi şi a presei nu este la ni cel mici
Film ser
păşit la total fond de mar biectivele productive, cu formării omului nou, ra Cuprinderea şi rezolvarea fica nerealizările din pro velul posibilităţilor exis 18.05 (color).
fă. Totodată, în sectorul termen de punere în func portul şi vorbitorii au pus sarcinilor tot mai com ducţie' doar pe seama in tente în judeţ. S-a subli Ultima c:
socialist al agriculturii au ţiune în acest an. Aşas a în evidenţă atît unele rea plexe ce stau în faţa or suficientului caracter edu niat, de asemenea, că unele 19.00 colului
Telejurnt
crescut an de an produc fost posibil ca obiective lizări, dar mai ales au cri ganelor de partid — s-a cativ al acţiunilor iniţiate de aşezăminte culturale nu au ţial)
ţia vegetală şi animală, e- importante, cu termene ticat lipsurile şi neajunsu subliniat în cadrul adu organizaţiile de partid, de devenit încă centre de e- 19.20 Floar ea
Toleciner
fectivele de animale, iar în scadente în prima parte a rile existente în aceste do nării — impune folosirea masă şi obşteşti, ca şi cînd ducare patriotică, în ca 20.10 Dosarele
acest an s-a obţinut cea anului, să nu fie puse în menii. Analizînd stilul şi cu mai multă pricepere a ele nu ar avea nici o obli drul acestora organizîndu- r Tty*ndaf
ior)
mai bună producţie de funcţiune, din care unele metodele de lucru ale or activului de partid. Tre gaţie în acest sens. Unele se mai mult acţiuni de 22,0» Varietăţi
grîu şi orz din ultimii ani. condiţionează înfăptuirea ganelor de partid s-a ară buie acordată o atenţie mai cadre de conducere au o pregătire a formaţiilor ar 22.20 Telejurm
Aceste realizări confirmă programului energetic şi tat că se menţin încă ne mare constituirii de colec încredere exagerată în e- tistice. De aceea, se im * Sport
ţial)
competenţa şi răspunderea de asigurare cu materii ajunsuri în ceea ce priveş tive din activ care să aju fectul decisiv al măsurilor pune să determinăm o 22.30 Avanprci
schimbare radicală în mo
cu care au acţionat orga prime, dezvoltarea pro te profunzimea şi eficien te organele de partid în tehnice, organizatorice şi dul de abordare a feno mtnală t
nele judeţean, municipale, ducţiei siderurgice, de ţa acţiunilor de control şi urmărirea şi rezolvarea de sancţionare administra menului cultural, în asigu
orăşeneşti şi comunale de construcţii de maşini. chiar în programarea şi sarcinilor ce le revin. Tre tivă, nu acţionează ca oa rarea conţinutului său re LUNI, 29
partid, organizaţiile de în unele întreprinderi desfăşurarea acestora. E- buie înlăturate, totodată, meni politici şi nu între voluţionar, patriotic, să 15.00 Telex
partid din unităţile pro nu s-a acordat atenţia cu xistă neajunsuri în exer neajunsurile în folosirea prind măsuri educative 15.05 Emisiuni
ghiai-j
ductive pentru realizarea venită aplicării ferme a citarea controlului la nive consiliilor de control mun proprii. creştem eficienţa sa edu 17,50 1001 ue
sarcinilor stabilite. principiilor mecanismului lul comitetelor de partid citoresc, a consiliilor de Referindu-se la sarcinile cativă, să promovăm for 20.00 Tclejurn
pe sectoare şi a organiza
me atractive şi dinamice.
educaţie politică şi cultură
înfăptuirea hotărîrilor economico-financiar, fapt ţiilor de bază pe schim socialistă, a comisiilor pe actuale în domeniul pro 20.20 ţial) A patrii
în cadrul adunării s-a
partidului, rezultatele eco pentru care au rapor buri; la unele comitete probleme şi a comisiilor pagandei, raportul şi vor subliniat necesitatea ca în Emisiuni
nomice ce se obţin, gra tat nerealizări la pla comunale de partid se ma de agitatori şi propagan bitorii au arătat că o aten activitatea de viitor orga 20.30 Actualit;
dul de subordonare a mă nul de producţie netă şi de nifestă tendinţa de a ami dişti, a activiştilor in ţie aparte trebuie să se a- 20.45 că Zboară
surilor organizatorice şi beneficii, ca şi depăşiri la na controalele pentru a fi structori. corde în această perioadă nele şi organizaţiile de plai
partid să acţioneze cu fer
Film ari
politice realizării planului cheltuielile la 1000 lei realizate în comun cu co O bună parte a rapor prelucrării aprofundate cu mitate revoluţionară pen 21.10 mele se
la toţi indicatorii, repre producţie marfă. în puţi lectivele Comitetului jude tului şi vorbitorilor au a- oamenii muncii de la o- tru înlăturarea lipsurilor 22.30 Tclejurn
zintă ci-iteriul fundamental ne plenare şi şedinţe de ţean de partid. în cadrul bordat problemele privi raşe şi sate şi organizării şi neajunsurilor, să-şi con ţial).
de apreciere a calităţii şi birou ale comitetelor mu controalelor nu s-a exami toare la recrutarea, pregă activităţii pentru traducerea centreze atenţia în direcţia
eficienţei muncii de partid. nicipale şi orăşeneşti de nat exigent stilul de mun tirea şi promovarea ca în viaţă a prevederilor realizării sarcinilor de
Dacă examinăm din a- partid, în adunările orga că al consiliilor populare, drelor pentru toate dome hotărîrilor, legilor şi pro plan pe acest an şi urmă
ceastă perspectivă activi nizaţiilor de bază, aplica al organizaţiilor de masă niile, iar în legătură cu gramelor aprobate în luna torii doi ani din actualul
tatea organelor şi organi rea noului mecanism eco şi obşteşti, al consiliilor aceasta s-a relevat faptul iulie a.c. de Plenara C.C. cincinal în industria ener BUCUREŞ1
tualitir' 0 .- în
zaţiilor de partid, trebuie nomic a constituit obiectul oamenilor muncii. că unele organe şi organi al P.C.R. şi de Marea Adu getică, investiţii, agricultu 8.00 jr
să spunem deschis — au unor analize speciale. în a- Adunarea de activ a re zaţii de partid iniţiază nare Naţională, cu privire ră, în celelalte ramuri eco Ior; Ma
arătat raportul şi vor celaşi context, raportul se levat necesitatea creşterii încă puţine activităţi me la aplicarea fermă a nomice, recuperării restan cal. c-misiur
bitorii — că în jude referă la unele lipsuri pri capacităţii de conducere şi nite să contribuie la fo principiilor autoconducerii ţelor la producţia fizică şi tăţi şi muz
ţul nostru continuă să vitoare la gospodărirea şi a spiritului de răspunde losirea mai deplină şi la muncitoreşti şi autoges- marfă, realizării exportu toate pentru
dlo jurnal; 1:
persiste o serie de lipsuri, utilizarea materiilor pri re faţă de rezolvarea sar creşterea răspunderii ca tiunii, perfecţionării me lui, accentuării laturilor şoară; 13,30
de fenomene negative, cu me, a materialelor şi uti cinilor la toate nivelurile. drelor în îndeplinirea în canismului economico- fi calitative şi de eficienţă în clorice; 14,01
14,30 Virste
repercusiuni asupra valo lajelor. O atenţie deosebită tre datoririlor ce le revin. nanciar, a sistemului de toate domeniile, îmbunătă românesc; 1
rificării potenţialului uman în agricultură, deşi in a- buie acordată perfecţio Un număr de ingineri retribuire şi de repartiţie ţirii aprovizionării tehni- promenadă;
artelor;
1<
şi material al unităţilor e- cest an s-a obţinut o pro nării stilului de mun şi mai ales de sub- a veniturilor oamenilor co-materiale, asigurării şi ştiri; 1G,0j. /
ingineri din minerit, si
conomice. ducţie bună la cereale, la că al comitetelor de partid derurgie, construcţii şi muncii, la contractul-anga- calificării forţei de muncă, 17.00 Radior
pe secţii şi sectoare, a
Activitatea unor organe legume- şi fructe, rezulta birourilor organizaţiilor de alte ramuri economice, sînt jament, precum şi la asi întăririi peste tot a ordinii meilor; 17,
şi organizaţii de partid tele nu sînt insă pe măsu bază pe locuri de muncă folosiţi în funcţii nelegate gurarea Unor producţii a- şi disciplinei, a legalităţii folcloric; ît
ştiri; 18,05 1
din industrie nu s-a ridicat ra posibilităţilor de care şi pe schimburi, întrucît la direct de producţie, Există gricole sigure şi stabile. socialiste. în acest scop, Muzicotcca
la un nivel corespunzător dispune judeţul, atît în aceste niveluri se foloseşte chiar şi conducători de u- A fost criticat faptul că trebuie să ridicăm la un 20.00 Radioji
tivalul naţii
şi nu s-a soldat, pînă în sectorul vegetal, dar mai încă o gamă restrinsă de nităţi economice, de secţii, în activitatea politico-edu- nivel calitativ superior ro României";
prezent, cu o eficienţă me ales în ceea ce priveşte forme şi metode în condu şi sectoare care nu îm cativă, în unele organizaţii lul organizaţiilor de partid melodiilor;
nită să asigure îndeplini creşterea şi ameliorarea cerea activităţii economice. bină în mod armonios de partid, accentul se pune din întreprinderi, instituţii nai; 22,10 F
rea planului la producţia efectivelor de animale, S-a arătat, de asemenea, activitatea profesională, maj mult pe formele co şi unităţi agricole, de la tiv; 22,30 M
23.00
Buletin
marfă în toate unităţile e- sporirea producţiei de lap că trebuie să se determi de specialitate, cu spi lective de cuprindere, res locurile de muncă, a co 5.00 Non st
con ornice. te, carne şi lînă, fapt ce a ne o îmbunătăţire sub ritul revoluţionar de pectiv pe expuneri, con mitetelor de partid şi a
Neîndeplinirea planului dus la- neîndeplinirea in stanţială a calităţii şi efi abordare şi soluţionare a ferinţe, informări politice, consiliilor populare muni
la cărbune, cocs, calcar, tegrală a sarcinilor de li cienţei muncii de partid problemelor. Astfel de ca convorbiri în grup şi al cipale, orăşeneşti şi comu
mobilier din lemn, ţesă vrări la fondul de stat. în comune şi sate, să se dre nu se ocupă ou toată tele, neglijîndu-se munca nale, a consiliilor oameni
turi, agregate minerale, Este cunoscut că pentru înlăture neajunsurile din răspunderea de întărirea politică de convingere de lor muncii în conducerea DEVA: U
fire vîscoză şi alte pro eliminarea neajunsurilor şi munca politico-organizato- ordinii şi disciplinei, ceea la om la om, discuţiile in întregii activităţi economi- Paris (Patri
mii (Arta);
duse este motivată pe sea crearea condiţiilor necesa rică desfăşurată de Comi ce favorizează acordarea dividuale duse de membrii co-sociale, să sporim efi Melc
ma unor cauze obiective, re îndeplinirii sarcinilor de tetele comunale de partid, multor zile libere, învoiri organelor de partid, de cienţa activităţii organiza cărr .D.
fără să se ţină cont că producţie, s-a acţionat în în unele comune rezulta şi concedii medicale, creş cadrele de conducere, de torice şi politico-educative der .tul)
traatucă —
multe din problemele in direcţia fundamentării şi tele economice nu se ri terea numărului absen propagandişti şi agitatori, desfăşurate de organele şi ta); cine
vocate intrau în competen corelării planurilor econo dică la nivelul posibilită ţelor nemotivate în uni in mod diferenţiat, în ra organizaţiile de partid, de (Constructo
ţa de soluţionare a consi mice, elaborării unor pro ţilor, ceea ce relevă e- tăţile respective. port cu cerinţele influen masă şi obşteşti, de cei ŞANI : Căd
liilor oamenilor muncii. grame speciale şi hotărîri ficienţa scăzută a u- în adunare s-a pus ţării individuale a oame lalţi factori educaţionali în roman ->; s
Mult
rea);
In acelaşi timp, unele pentru diverse domenii ale nor acţiuni politice şi un accent deosebit pe nilor care ridică probleme mobilizarea colectivelor de iubirea (7 :
organe de partid şi condu activităţii economice, dar organizatorice întreprin necesitatea întăririi activi privind concepţia, atitudi muncă la realizarea planu PENI : Zor
(Cultural);
ceri de întreprinderi nu persistă încă lipsuri în or se, insuficientul sprijin tăţii de cunoaştere şi res nea şi comportamentul în lui, a programelor de dez dromul — i
au acţionat cu fermitate ganizarea aplicării lor. primit din partea organe pectare a legilor, pe com în muncă, în familie şi voltare economică, a hotă ceafărul);
pentru ca începînd cu tri Cu toate că munca de lor de partid superioare. baterea fenomenului in în societate. rîrilor de partid şi de stat, ricul alb (
mestrul II a.c., în toate u- organizare şi repartizare a De aceea, se impun creşte fracţional. S-a arătat In adunare s-a arătat şi la formarea şi educarea CÂNI : Ocl
zaţul) ; BR
nităţile să fie asigurată o forţelor este esenţială pen rea rolului tuturor organi că în unele organiza faptul că unele cadre cu oamenilor, la promovarea culos (Ste;
bună aprovizionare tehni- tru buna conducere a acti zaţiilor de bază, îmbună ţii de partid din jude răspunderi în sfera mun spiritului revoluţionar şi a RABARZA:
co-materială, să se consti vităţii de partid şi de stat, tăţirea activităţii generale ţul nostru, educarea oa cii de propagandă sînt a- responsabilităţii în muncă. la Polul Nc
RAŞTIE : !
tuie stocuri de materii şi în acest domeniu s-au de primire în partid, de menilor muncii în spiritul deseori preocupate de a or Adunarea a adoptat un riile I-II
prime şi materiale necesa manifestat o seamă de ne educare a comuniştilor, a respectării legalităţii so ganiza activităţi festive, program de măsuri privind l-am cond:
re desfăşurării ritmice a ajunsuri. în Valea Jiului, tuturor oamenilor muncii. cialiste, a ordinii şi disci acţiuni de paradă, lauda îmbunătăţirea activităţii moarte (F
proceselor de producţie, cel organele municipal şi oră în adunare a fost scos plinei, nu este privită cu tive, de suprafaţă, fără organizatorice şi politico- GIU-BAI :
(Casa de
puţin într-o perioadă de o şeneşti de partid, consiliile în evidenţă faptul că în toată răspunderea. efecte în conştiinţa şi com educative, în spiritul sar ŢEG: Prot
în legătură cu acest im
lună de zile. oamenilor muncii de la analizarea activităţii eco- portant domeniu al mun portamentul oamenilor, că cinilor şi orientărilor da lui (Dacia)
nomico-sociale se manifes
Deşi sarcinile de export combinat şi din unităţile tă o anumită tendinţă de cii de partid adunarea a unele organe şi organizaţii te de t o v a r ă ş u l Nicolae nirea; CA:
Vlaşinllor
la total fond de marfă au miniere nu s-au ocupat în tehnicizare în abordarea dezbătut pe larg modul in de partid, de sindicat şi Ceauşescu la Consfătuirea râ); SIME
fost îndeplinite pe judeţ, suficientă măsură de asigu problemelor, că unele ra care se acţionează pentru U.T.C., alţi factori educa de lucru din 2—3 august Bucureşti
totuşi unele unităţi nu rarea liniei de front nece poarte şi informări pre formarea conştiinţei revo ţionali din sfera culturii 1983 de la Mangalia. Detaşamen
(Lumina);
şi-au realizat prevederile sare realizării sarcinilor zentate ocolesc cauzele lip luţionare, criticînd, în ace şi a învăţământului nu se Adunarea activului Co comando
planificate. curente şi de perspectivă surilor, nu iau poziţie cri laşi timp, lipsurile şi nea preocupă suficient pentru mitetului judeţean de (Minerul).
Se acţionează încă cu la producţia de cărbune, tică faţă de cei vinovaţi. junsurile existente in în- educarea patriotică, socia partid s-a constituit în-
listă, revoluţionară a oa
multă încetineală în une de utilizarea maşinilor şi Unele adunări generale ale văţămîntul politico-ideolo- menilor muncii, a tinerilor, tr-un important moment
le unităţi pentru aplicarea utilajelor, de asigurarea şi organizaţiilor de bază se gic, în celelalte forme şi politic de afirmare a ata
indicaţiilor referitoare la calificarea forţei de muh- pregătesc în pripă, din ca mijloace ale muncii de e- a elevilor şi studenţilor la şamentului profund al
reducerea consumului de că. Gpmitetele de partid re cauză nivelul dezbate ducare materialist-ştiinţifj- nivelul exigenţelor şi po comuniştilor hunedoreni fa Timpul
materii prime şi materiale, municipal Hunedoara şi o- rilor este scăzut, iar măsu că, patriotic-revoluţionară sibilităţilor actuale. Jude ţă de întreaga politică in azi, 28 au
energie şi combustibil şi răşenesc Călan nu au luat rile care se adoptă au un şi cultural-profesională. ţul Hunedoara are un te ternă şi externă a parti mea . va 1
cerul var:
la dublarea productivităţii cele maj ferme măsuri caracter general. Aseme In munca politico-ideolo- zaur de monumente şi lo dului, faţă de orientările sufla moc
muncii pînă în anul 1985. pentru concentrarea for nea şedinţe nu oferă ca gică unele organe şi organi curi istorice, muzee şi şl indicaţiile tovarăşului intensifică
Nivelul scăzut al producti ţelor în vederea realizării drul favorabil dezvol zaţii de partid nu mani puncte muzeistice, obiecti Nicolae Ceauşescu privind din nord
minime vi
obiectivelor de investiţii tării spiritului revolu festă exigenţa necesară ve industriale unice în realizarea noii calităţi în
vităţii muncii din unele ţară, dar această bază e- tre 10 şi
întreprinderi este urmarea din siderurgie, punerii la ţionar, critic şi- -. auto faţă de modul -în care or ducativă nu este valorifi toate domeniile, a angaja maxime îi
de. Izolat,
faptului că nu se utilizează termen în funcţiune a ca critic, analizării temeinice ganele de stat, consiliile de cată pe deplin în acest mentului tuturor colective semnala i
la capacitatea proiectată pacităţilor de producţie şi a stărilor de lucruri ne conducere ale unităţilor e- scop. lor de oameni ai muncii
La mun
dotarea tehnică, nu se folo atingerii parametrilor pro gative, a modului cum s-au conomice şi instituţiile so din judeţ de a depune toa frumoasă,
seşte integral timpul de lu iectaţi. Şi în munici îndeplinit, într-un dome ci a l-cultura le, organ i za ţ i i le In cadrul Festivalului te eforturile în vederea bil. Vînti
cru, se prestează încă piul Deva, în oraşele niu sau altul, hotărîrile şi de sindicat, de tineret şi „Cîntarea României", sînt transpunerii în viaţă a ho derat, cu
un volum mare de mun Brad, Haţeg. Orăştie şi sarcinile. Cerinţa elemen femei, ale democraţiei şi neajunsuri care privesc tărîrilor adoptate de Con cări de 6i
(Meteorob
că manuală, că din a- Simeria sînt domenii şi tară a democraţiei munci unităţii socialiste, . cadrele conţinutul politico-ideo- gresul al XlI-lea şi Confe D. Oanâ)
tenţia organizaţiilor de sectoare economice impor toreşti, revoluţionare de a cu funcţii de răspundere logic şi educativ, ţi rinţa Naţională ale parti
partid, a conducerilor în tante care nu au stat per raporta în faţa organelor îndeplinesc prevederile le nuta artistică şi inter dului.