Page 91 - Drumul_socialismului_1983_08

JMINICĂ, 28 AUGUST 1983 pag 3

Viata „Mulţumim pentru
literar-artisticâ aleasa găzduire!“

• „Agora". Numărul 81
al revistei cu public „Ago­ Scrisoarea primită de cu- dico-sanitar care se găseşte
şcolară ra" din Brad, desfăşurat la rind la redacţie aduce cu la datorie în orice zi, in
amilicl cîteva zile după aniversa­ sine gîndurl frumoase de orice moment, contribuind
itriei rea a 3D ani de la revolu­ mulţumire, aprecieri alese astfel la refacerea sănătăţii
îzicii (co­ ţia de eliberare socială şi pentru statornica atenţie de noastre. Vorbe bune trans­
naţională, antifascistă şi care s-au bucurat şi se bu­ mitem şi oamenilor care al­
antiimperialistă, a stat, cură, în aceasta vară oame­ cătuiesc compartimentul ad­
lor prin editorial şi alte ru­ nii muncii veniţi din toate ministrativ al staţiunii, prin
nical (co- brici, sub semnul acestei colţurile ţârii, în staţiunea intermediul cărora ne-a fost
sărbători. A beneficiat şi balneoclimaterică Geoagiu, asigurată o servire irepro­
i pentru
de noutăţi la rubricile pentru a-şi petrece plăcute şabilă, mîncare consistentă,
„Personalităţi în Agora" zile de reereere, neuitate suficientă şi de bună cali­
„Fram" („Raportul dintre ştiinţă şi concedii de odihnă. Semna­ tate. Celor care s-au ocupat
sortul I : cultură în contemporanei­ tarii rîndurilor primite (fa­ de petrecerea cit mai plă­
cadă a se- Tineri scriitori printre tineri muncitori
tate"), „Peisaj liric" (Poe­ milia Gh. Chiţu din Sucea­ cută a timpului cit am stat
zia lui Gheorgios Seferis), va, Ioan Bontea din Braşov, în staţiune, de organizarea
:olor par- „Comunicare" (Alexandru Ioan şi Gheorghe Militaru reuşitelor excursii şi seri de
Ioan Cuza la Deva), „Peda­ Un grup de tineri scriitori palele centre industriale din sau ample articole despre din Videle, Nicolae Boştina- dans, de invitarea în mijlo­
grărtlnă gogie contemporană" şl al­ ru din Porţile de Fler, Ioan cul nostru a formaţiilor ar­
ca. Ciclul tele. din ţară, reuniţi sub cupola cele trei judeţe, dialogind locurile străbătute. Bobora şi Constantin Iorgo­ tistice care au susţinut mi­
anului : spirituală a Cenaclului „Con­ direct sau prin intermediul O emoţie care ne mai vi­ van din Hunedoara) transmit nunate programe distractive,
all)“ (co- • Recital de versuri pa­ fluenţe' al „Scînteii tinere­ poeziei cu tinerii de pe şan­
1
triotice „Sunaţi din trîmbi- brează încă în amintire ne-a sentimentele lor de recunoş­ spectacole teatrale — tutu­
ţe de aur" a fost intitu­ tului" şi „Suplimentului lite­ tierele din Anina, Porţile de lăsat-o şi vizita la Casa ime­ tinţă organelor de partid şi ror acestor gazde — mulţu­
izicale
lat recitalul de versuri ra r-a rtistic", împreună cu o Fier li, Motru şi Rovinari. morială a titanului sculpturii de stat, consiliului popular mirile noastre şi promisiu­
patriotice organizat de Bi­ comunal, conducerii staţiunii. nea că în viitorul an, în ur­
olor par- echipă a Televiziunii Româ­ Traseul străbătut şi activi­ moderne. Constantin Brân-
blioteca sindicatelor din Si- „Mulţumirile noastre le a- mătoarele sezoane, le vom
meria, în sala de apel a ne au făcut, în perioada tatea de documentare, pre­ cuşi, precum şi recontempla- dresăm şi personalului me- fi din nou oaspeţi 1“
ă sâptă-
staţiei C.F.R.-călători. Au 14—21 august, o vizită de cum şi dialogul dintre scrii­ rea, într-un cadru romantic,
colaborat cu talent la crea­ documentare în judeţele tori şi oamenii muncii au nocturn, a celor 3 capodope­ A
GUST rea momentelor emoţiona­
le recitatori ai clubului sin­ Mehedinţi, Gorj şi Caraş-Se- fost înregistrate de către a- re ale sculpturii monumen­ Bn toate sectoarele este necesară
dicatelor. (Argentina Ciol- verin. paratul de filmat şi transmi­ tale: „Coloana infinită", „Ma­
limba ma- tea, corespondent). Tinerii scriitori, printre care se în cadrul emisiunii de te­ sa tăcerii" şi „Poarta săru­
i parfial) o puternică mobilizare pentru
O Locul I la Moneasa. criticul literar Victor Atana- leviziune „Studioul tineretu­ tului".
In staţiunea Moneasa, a
color par- siu, conducătorul grupului, lui", emisiune complexă, fi- Alături de memoria peli­
avut loc tradiţionalul „Fes­
tival al cîntecului, dansu­ împreună cu poeţii şi proza­ xînd în detaliu şi în ansam­ culei, memoria artistică a ti­ realizarea planului!
îstire. lui şi portului popular din
versuri Ţara Zarandului", la care torii Vasile Bardan, Dan Da- blu rodnicul periplu al ti­ nerilor scriitori va conserva, (Urmare din pag 1) tea muncii se menţine în
economi- vid, Aurelian Titu Dumitres- nerilor scriitori, care, la rîn- transfigurată de emoţia es­
au participat tineri solişti continuare sub nivelul pla­
amatori de muzică popu­ cu, Radu , Florescu, Gabriela dul lor, în afara reportaje­ tetică, imaginea oamenilor şi
ec peste Fiind cel mai îndepărtat nificat. Aprovizionarea teh-
lară din numeroase judeţe Hurezeanu, Victor Muntea- lor filmate, au publicat în locurilor străbătute.
ale ţării. Această a XV-a sector al minei, activitatea nico-materială şi activita­
i „Fanto- nu, Florentin Popescu, Geor­ paginile „Scînteii tineretului"
besc“ ediţie a festivalului a pri­ ge Ţărnea au vizitat princi­ portrete de tineri muncitori NASTASIA MANIU lui este grevată de neajun­ tea de deservire se face a-
color par- lejuit un frumos succes ti­ surile ce se manifestă în nevoios, chiar în condiţiile
nerei interprete de muzică
populară Ana Banciu, mun­ sectoarele XII — trans­ în care s-au luat unele
citoare la Tipografia Deva, porturi şi IX — întreţi­ măsuri de către conduce­
căreia juriul i-a acordat nere.
locul I şl trofeul concursu­ întotdeauna Rădăcini de izvoare rea întreprinderii. Sîntem
lui, iar publicul a răsplă­ — Deşi avem linie de informaţi tot de către •di­
iubire
tit-o cu îndelungi şi căl­ * 0 n front asigurată, preciza rectorul tehnic al unităţii
duroase aplauze. Destul v-am iubit
7.00 Ac- Ioan Miholcea, adjunctul că s-a reînfiinţat o echipă
e minute; Eără să aştept vreo răsplată şefului de sector, nu pu­ de muncitori care să cure­
1,^. c- Din nou mâ-nchin iubirii ne-ntinate, Cu torţa evlaviei în piept tem vorbi de ritmicitate în ţe (în trei schimburi) va-
e actuuii- Poşta redacţiei rămîn nu rob, ci pasărea în zbor... Naiv şi cinstit extracţia cărbunelui. Pro­ goneţii, în vederea măririi
i du
12,00 De aici eu sînt şi-aici, pe mai departe, V-am iubit, văzduhuri natale ! ducţia din abataje ne este coeficientului de rulaj al
13.00 Ra- Mircea Troşan — Călan. Şi acum, iată, voi îmi trimiteţi mereu blocată de lipsa acestora, că s-au deschis
Huzică u- găsesc în grîu şi-n lut acelaş dor. Acest fulger rămuros
ictăţi fol­ Uzitaţi prea multe formu­ mijloacelor de transport, cîteva abataje noi pentru
ia veselă; le lirice; comună tuturor Să-mi fie acoperiş şi vatră... de defecţiunile ce survin a recupera o parte din ca­
şlagărului formulelor este febrilita­ Amurg nu ştiu în drumurile mele De Ia voi gustul ciudat la instalaţiile puţurilor oar­ pacităţile de producţie
Concert de Al furtunii-n cuvinte,
) Clubul tea care însă o altoiţi pe mai am destule culmi eu de urcat; be nr. 1 şi 3. scoase din circuit datorită
luletin de o structură prea rigidă, iubirea de-mi rămîne-n zile grele De Ia voi coerenţa iubirii Şi acest sector a rămas condiţiilor de zăcămînt sau
a» sonor; previzibilă. V-aş sugera, ca Şi cununa de nuntă, dator întreprinderii cu focurilor endogene şi că
inul i fe- eu tot român rămîn — ne’ngenunchiat. Scutul şi spada despicînd
vertisment exerciţiu, să renunţaţi la 5 000 tone cărbune, minus s-au redistribuit efectivele
luletin de control punind cuvintele Gordianele noduri, acumulat in special în lu­ de la sectoare, tocmai pen­
tate; 18,30 în libertate. Asta deocam­ Se-nvăluie în aburi de sudoare Zic, de la voi mi se trag nile mai—iunie. tru a întări sectorul XII —
ru toţi ; tărîinul pîinii sub un cer mai nou... Toate acestea...
20,15 Fcs- dată. Atîta timp cît într-un transporturi. în loc să se
„Cîntarea Marius Hideg — Deva. e pentru toţi o luptă ce nu doare — In scăldătoarea norilor sector de producţie există insiste pentru disciplinarea
Turneul Se simte un oarecare pro­ Se-aude pruncul de strigăt ; linie de front, efective şi personalului muncitor din
Radiojur- voinţa unui neam născut erou. Plînsul lui urneşte pe coline
mic spor- gres. E cazul să citiţi mul­ mai ales mineri buni, prin­ acest sector, se caută su­
de dans; tă poezie bună, modernă şi întrezărită lumină a prăbuşitelor cipalii vinovaţi nu sînt cei plinirea lui cu alte efecti­
iri; 23,30— să fiţi mai curajos în ex­ Ieri sîngerau semănătorii glia — raiuri: din sector, ci chiar cei din ve (care puteau fi orien­
uzical. presie. Universul dumnea­ azi umbrei lor cîntate mă închin ; Cerişor, Clopotiva, Sântămăria de conducerea întreprinderii, tate spre activitatea, din
voastră liric se bazează trăind -pe-un plai ce-i spune Piatră, care nu au intervenit cu cărbune) !
deocamdată pe multe con­ ROMÂNIA — Livadia, Uroi... Rădăcini de izvoare. hotărîre pentru a curma — Tovarăşe director teh­
venţii lirice, stînjenitoare. Mărire, vouă, unele stări de fapte neco­ nic, bănuim că prin măsu­
George Cristescu — Hu­ aici rămîn cu cei ce sînt sau vin. Ţărmi de ocean ancestral! respunzătoare. rile iniţiate unitatea va
nedoara. Versuri neconvin­ Mărire, vouă... De la directorul tehnic reuşi să-şi realizeze pianul
gătoare. VASILE COJOCARII IOAN EVU al întreprinderii, inginerul pe luna august, că din
TIBERIU DAIONI Cristian Dinescu, am aflat septembrie va trece la re­
7i- cîteva lucruri deja... ştiu­ cuperarea restanţelor acu­
— a- te: că cei din cadrul sec­ mulate.
I-IJ ţAr-
e şi lasă sau jocul de-a lucidita­ bismului" etc. Lucrarea torului transporturi sînt — Din luna august vom
PETRO- tea" , „Lucian Raicu ori lui Gh. Grigurcu este o campionii absenţelor ne­ realiza sarcina de produc­
Imperiului sentimentalul contrariat", întreprindere care incită motivate, că lunile iunie— ţie dată nouă de combina­
i-ii- (urn-
ie preţ e „Mircea Muthu şi balca­ curiozitatea cititorilor. august sînt lunile cele mai tul minier... !
>ric); LU- nismul", „Mirela Rozno- grele pentru o întreprin­ Am aflat, nu fără sur­
leriile I-II veanu sau ravagiile sno­ DUMITRU HURUBÂ dere minieră (acum apar prindere, că sarcina de
AN: Sin- cele mai multe învoiri, ne­ plan este mai mică decît
I-Il (Lu- Gheorghe Grigurcu „între critici"
Intune- Un american la Paris motivate şi foi de boală), planul iniţial. De ce ? Pen­
i); uri- că au fost foarte multe tru că nu se asigură pos­
trs (Rete- Ia debutul său în poe­ şurinţă în „şantierul de Au trecut peste trei regrafia genială (îmbină focuri endogene, care au turile planificate în subte­
iraj peri- zie cu volumul „Un tran­ creaţie" al unor scriitori,
Şie); GU- explicîndu-i-se — nu decenii de la premiera superb elementele bale­ scos din circuit linii de ran. Pentru că sînt eviden­
altimbanc dafir învaţă matematica" filmului „Un american la tului clasic cu cele ale front timp de săptămîni te funcţionarea necorespun-
ncrul); o- (1968), puţini bănuiau că printr-un stil sofisticat şi Paris", remarcabilă crea­ dansului modern, punctul sau luni de zile. zătoare a unor utilaje, ne-
tul — se- Gheorghe Grigurcu se va încărcat de preţiozităţi, ţie a' lui Vincente Min- de rezistenţă fiind, neîn­ Se caută în continuare concordanţe de capacităţi
); Atunci impune în critica litera­ cum, din păcate, se mai justificări. Nu de acestea
pe toţi la nelli, încununată de lau­ doios, un pas de deux de pe fluxurile de' transport,
; GEOA- ră contemporană ca unul întîmplă, ci printr-o me­ rii a 8 premii Oscar. Ve­ mare respiraţie, cu fine este nevoie, pentru că atît slaba calitate a unor lu­
periculos dintre apreciaţii autori. todă de expunere plină dem deci filmul (ce-i ecouri din Balanchine şi indisciplina de producţie crări de revizii şi repara­
); HA- Gheorghe Grigurcu s-a de rafinament, însă de-a drept, televiziunea l-a Astaire) compusă de Gene cît şi' indisciplina tehnolo­ ţii, calitatea ndeorespunză-
dragonu- impus, nu neapărat prin- dreptul seducătoare în transmis, dar în alb-ne- gică trebuiau înlăturate. toare a unor piese de
ZI : Intil- tr-o modalitate aparte a simplitatea ei. Autorul gru, ori culorile au un Kelly şi regia spirituală, 35 de posturi în cărbune schimb, aprovizionarea tie-
Plecarea artistică pînă-n ultima
de cultu- expresiei, ci mai ales prin face parte dintr-o familie rol esenţial în excelenta fibră, a lui Vincente Min­ sînt zilnic neacoperite. Se satisfăcătoare a formaţii­
■uletin de valorificarea cu maximă de cronicari literari care imagine semnată de Al- nelli. Scenariul lui Alan pierd, tot zilnic, 800—900 lor de lucru cu cele tre­
il); ILIA: eficienţă a fenomenului folosesc ca monedă forte tone cărbune. Productivita­ buincioase ?
Concordia cunoscut în general sub pamfletul şi foiletonisti- fred Gilks şi John Alton) Jay Lerner (îi aparţine
VRI : Un dintr-o perspectivă a tim­ şi cel din „My Fair La­
apa grea denumirea de „loc co­ ca, fenomen destul de pului scurs, ceea ce ne dy") este un pretext
mun", exploatînd obiec­ rar întîlnit. In această' or­ îngăduie mai multă obiec­ pentru evoluţiile coregra­ Zile de maxim efort
tul de disecţie literară dine de idei, el ar putea tivitate în cântărirea lui fice de anvergură. Trimi­
prin incizii-punctări în fi încadrat într-o familie pe balanţa valorilor. O terea la caracterul ireal în grădinile de legume
cele mai puţin aşteptate din care nu pot lipsi Cor­ primă întrebare ce se ai lumii pe oare o suge­ (Urmors din pag I) cest prilej pentru a subli­
zone ale sale. Şi încă nel Regman, Ion Biberi, pune este următoarea ; rează este directă şi fără nia seriozitatea cu care
ceva care întregeşte acest Alexandru George si al­ corespunde „Un american menajamente. Şi Lawson urmează să se treacă cu unitatea beneficiară preia
succint portret: Grigurcu ţi* are dreptate. E imposibil forţe sporite la recoltarea produsele.
este obsedat de gîndul de „Intre critici" poartă la Paris" exigenţelor să nu observi această ten­ ardeilor şi altor legume
a fi înţeles exact de cei amprenta unor observa­ spectatorului de azi, ca­ dinţă de politizare rafi­ de sezon. Nici aici nu se — Ferma din ftapoll are
cărora se adresează, vrînd ţii subtile, dublate mai re, oricum, a trăit între nată, ceea ce o determi­ înregistrează necazuri în legumicultori pricepuţi.
Cum muncesc oamenii în
să se convingă că actul întotdeauna de un mare timp alte experienţe în nă pe Lise să-l aleagă pe ce priveşte preluarea pro­ aceste zile ?
său de punere sau repu­ rafinament in care, a- domeniul musicalului ; americanul Jerry Mulli- duselor.
nere în prim-plan a unor proape la fiecare pas, iro­ „My Fair Lady", „Hello gan. Nu-i nici o exagera­ — Ce se recoltează as­ — Cum am făcut-o şi
valori certe din literatu­ nia fină se strecoară cu Dolly" etc. ? Răspunsul re să privim," lucid, din­ tăzi ? l-am întrebat pe Vi- pînă acum, eu hărnicie. 6
ra noastră este recepţio­ inteligenţă, îneîntă şi dă este pozitiv. Da, filmul colo de strălucitoarea in­ orel Cornea, şeful fermei grijă deosebită acordăm
tea va fi nat pe o frecvenţă conve­ atractivitate cărţii- Iată lui Minnelli dovedeşte terpretare a lui Gene legumicole a C.A.P. Ra- recoltării, dar şi sortării
ul varla- nabilă ambelor părţi: e- cîteva titluri de cronici i imperisabilitate în timp, poltu Mare.
ufla mo- graţie a trei factori: par­ Kelly şi Leslie Caron, şi produselor, întrucât vrem
intensifi- mitent-receptor. Iată şi „Dubla imagine a lui Titu această latură a chestiu­ — Roşii, ardei şi ceapă. ea de la Raport să ajungă
din nord. motivul pentru care citi­ Maiorescu", „Un sceptic titura de excepţie (o ca­ Livrăm zilnic 10—12 tone
serviciu : torul are posibilitatea pă­ alegru: Şerban Ciocules- podoperă de jazz simfo­ nii. Fiindcă e adevărată... produse. la consumatori numai pro­
trunderii cu relativă u- cu", „Alexandru George nic) a lui Gershwin; co­ AL. COVACI — Cine este beneficiarul? duse de cea mai bună ca­
— Agrocoop. Folosesc a- litate.