Page 94 - Drumul_socialismului_1983_08

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 02

Cale liberă metalului vechi Plenara lărgită a Consiliului judeţean

spre oţelării! al Agriculturii, Industriei Alimentare, 11,00 Telex
11,05Film ari
mele se
Cum acţionează colecti­ — Avem mari greutăţi rim mai bine metalul, să 12,25 Moment
vele de muncă de la Cen­ cu predarea, fierului vechi. înlăturăm cu desăvîrşire 12,35Ecran ti
Desene
trala termoelectrică Mintia Combinatul siderurgic Hu­ risipa. Silviculturii şi Gospodăririi Apelor vestiri
în vederea recuperării şi nedoara nu acceptă decît Sînt multe anomalii ca­ verde"
valorificării materialelor re- sortimente de fier vechi re barează drumul fierului (Urmare din pag, 1) medie de 4 057 kg la hec­ dorene la dezvoltarea eco- 16,00Telex
folosioile din circuitul pro­ greu, pregătit pentru oţe­ vechi spre oţelării. In luna tar, iar C.A.P. Rîu de nomico-socială a judeţului 16.05 România
16,25Festivalc
ductiv ? Dragoş Bendas, lării. De asemenea, refuză august, spre exemplu, pla­ şi a patriei. „Cintarei
şeful biroului „depozite", vagoanele încărcate cu di­ nul de transport înaintat nicia şi priceperea, con­ Mori doar 2 550 kg ; C.A.P, 16,45Clubul t
ne-a prezentat o situaţie, verse sorturi de fier vechi de C.T. Mintia, conform ştiinciozitatea cu care au Haţeg — 4100 kg la hec­ în acest context, mate­ 17.30Tclevaca
ţeascâ
tar, iar C.A.P. Unirea —
pe perioada trecută de la şi şpan, care nu au fost cerinţelor impuse, a fost muncit cooperatorii, meca­ 2 914 kg. De aici rezultă că rialul prezentat şi partici­ 17,501001 dc
începutul anului, cît se coordonate prin programele refuzat de C.F.R. pe motiv nizatorii şi ceilalţi lucră­ producţiile slabe obţinute panţii la dezbateri au a- 20,00 Telejurn
lor)
poate de concludentă. Po­ lunare de transport. Pe de că „nu se încadrează în tori, mobilizaţi de comu­ în unele unităţi nu pot fi cordat o deosebită atenţie 20,15Actualits
trivit acesteia, la fier vechi, altă parte, avem necazuri planul de transport opti­ nişti, pentru traducerea în pregătirii temeinice, cu că
la alte grupe de materiale cu C.F.R.-ul: nu primeşte mizat". La Uzina electrică viaţă a politicii agrare a puse pe seama factorilor maximă răspundere a cam­ 20.30 Videotec
nală (ca
sînt uşoare depăşiri faţă pentru transport decît can­ din Paroşeni, ne-a comuni­ partidului. naturali, ci se datoresc lip­ paniei agricole de toamnă, 20,55La zi 1
de plan. Deci, totul ar fi tităţile aprobate prin pro­ cat ing. Alexandru Arun- Materialul prezentat şi surilor ce s-au manifestat realizarea în cele mai bu­ cnndc
in regulă : sînt realizări, gramele lunare de trans­ cuteanu, directorul unită­ cei ce au luat cuvin tul s-au în aplicarea tehnologiilor ne condiţii a însămînţării 21.05Teatru <
există şi preocupare... Asta port. în aceste condiţii, nu ţii, şase vagoane încărcate oprit pe larg asupra cau­ fiecărfei culturi, slabei or­ culturilor păioase. S-a evi­ ţiunea G
dor Nef
însă, numai la prima vede­ putem trimite pentru valo­ cu fier vechi tăiat aşteaptă zelor care au influenţat ganizări şi coordonări a denţiat necesitatea ca po­ 22.30Telejurn
re, pentru că, părăsind hîr- rificare cantităţi însemna­ de cinci luni acceptul negativ recolta în unele u- muncii, calităţii necores­ rumbul, cartofii şi sfecla lor).
tiile şi biroul, în incinta te de fier vechi. C.F.R., care nu-şi face da­ nităţi, cît şi a măsurilor punzătoare a lucrărilor. să fie strînse într-un timp
centralei (zona din spate, în bună parte aşa este. toria de cărăuş, pentru că ce trebuie luate pentru a Din aceste lipsuri — cît mai scurt, pentru a se
ascunsă privirilor) te iz­ Dar prea puţin s-a făcut pe C.S.H. nu are plan de valorifica mai bine poten­ cum au subliniat toţi cei putea efectua arăturile, H?adi
beşti de impresionante linia sortării şi pregătirii transport. Evident, nici ter­ ţialul productiv în anul care au luat cuvîntul — pregătirea terenului şi în-
cantităţi de fier vechi lă­ acestor materiale în vede­ mocentrala n-are scuze viitor. în acest context s-a trebuie să se tragă maxi­ sămînţările de toamnă de BUCUREŞT
sate în voia soartei. Claie rea livrării lor. Combinatul pentru „uşurinţa" manifes­ arătat că unele C.A.P. cum mum de învăţăminte, să cea mai bună calitate şi în diojurnal ; 7
peste grămadă — o mulţi­ . nu le poate primi ori­ tată în ceea ce priveşte sînt cele din Rîu Alb, fie luate cele mai eficien­ timpul optim. în acest scop de onoare a
Revista i
me de piese şi subansam- cum... curăţarea, pregătirea şi li­ Şerel, Sălaşu de Sus, Po­ te măsuri pentru înlătura­ au fost deja luate o seamă rul melodiile
ble uzate, conducte, reci- — După ce terminăm re­ vrarea operativă a meta­ peşti, Zdrapţi, Nandru, Si- rea neajunsurilor, lucrăto­ de măsuri cum ar fi : asi­ tin dc ştiri
pienţi, table de diferite di­ paraţia la blocul nr. IV * lului spre topitorii. bişel, Peşteana, Sîrbi, O- rii ogoarelor fiind chemaţi gurarea seminţelor din so­ dem ascultă!
Buletin de ş
mensiuni, canale de gaze vom repartiza aici forţe — în loc să se ocupe de te­ haba ş.a. au realizat pro­ — aşa cum a subliniat to­ iurile cele mai valoroase, rul „Prieteni
mijloacele mecanice au fost
arse, preîncălzitoare, sute sudori şi lăcătuşi — care lexuri şi telegrame, care ducţii sub nivelul aşteptă­ varăşul Nicolae Ceauşescu reparate în totalitate, s-a Baia Mare ;
de tone de metal, rezulta­ să şarjeze materialele vechi într-un fel sau altul nu­ rilor. In aceleaşi condiţii la Consfătuirea de lucru tecele şl dai
te în urma reparaţiilor ca­ pe dimensiuni, să le pregă­ mai încurcă lucrurile, mai pedoclimatice, unităţi ve­ de la Mangalia — să-şi făcut o bună amplasare a relor ; 10,40
Buletin de ş
pitale efectuate în anul tre­ tească aşa cum se cere — bine ar fi dacă cei amin­ cine au obţinut rezultate pună toată priceperea, pa­ culturilor, în cîmp s-au crofonul pi
cut şi în acest an. a continuat interlocutorul. tiţi ar trata cu toată răs­ mult diferite. Astfel, în siunea şi responsabilitatea transportat şi administrat Publicitate ;
Ne-am întrebat şi l-am De fapt, această sarcină punderea această deosebit vreme ce la C.A.P. Pricaz importante cantităţi de în­ de ştiri; 12,0
dio ; 12,25 Dil
întrebat pe tovarăşul Ben­ revine şi şantierului „E- de importantă problemă, s-a realizat o producţie în slujba sporirii rodniciei grăşăminte. clorului ; 12,
das, vizavi de cele consta­ nergomontaj", care în de­ găsind soluţii sănătoase de medie de 3 462 kg grîu la pămîntului, obţinerii unor Traducerea în viaţă a mieră Radio
recolte superioare la hec­
tate împreună, cum au reu­ vizul de execuţie a repa­ recuperare în cel mai scurt hectar, C.A.P. Turdaş a obiectivelor ce stau în faţa la l la 3 ; 15
rioşilor; 16,01
şit „performanţa" să-şi de­ raţiilor are inclusă şi va­ timp a sutelor de tone de obţinut numai 2 280 kg ; tar, pentru a înfăptui noua agriculturii hunedorene, ştiri; 16,05 Ci
păşească sarcinile de plan loarea operaţiei de preda­ fier vechi care aşteaptă la C.A.P. Brad a înregistrat revoluţie agrară, principii­ sporirea producţiei de ce­ clorul contor
la „predări fier vechi" cu re a fierului vechi. Noi, C.T. Mintia să primească 2 920 kg la hectar, iar le autoconducerii, autoges- reale în anul 1984 presu­ Sfatul medici
dioga
ec
numai şapte tone ? A ridi­ doar îi ajutăm. Cert este cale liberă spre oţelării. C.A.P. Mesteacăn doar 1 769 tiunii şi autoaprovizionării pun, în mod imperios — Bule. .e ş
cat din umeri a neputinţă că trebuie să ne facem or­ kg. La orz, C.A.P. Clopo- teritoriale şi a spori con­ acum cînd se pun bazele litica noastrâ
şi ne-a spus i dine în curte, să gospodă- LIVIU BRAICA tiva a obţinut o producţie tribuţia agriculturii hune- recoltei anului viitor — (a radio ; 18,
creşterea răspunderii şi Radiojurn:
conştiinciozităţii în muncă internaţionali
Radio
20,00
a fiecărui agricultor, în­ Memoria păr
La „Prestarea" Simeria tronarea unei discipline nesc ; 20,40
ferme la toate formaţiile şlagărelor; 2!
oră ; 23,00 I
de lucru, un înalt simţ al calo : Suita
Realizarea sarcinilor- datoriei din partea tuturor herezada" d.
lucrătorilor ogoarelor. Re­ sakov ; 23, ’A•
muzical.
un obîecîîv colectiv zultatele obţinute în 1983
la culturile de cereale pă­
ioase evidenţiază faptul că «INS
Se ştie că peste tot, în indicatorii de plan reali- agricultura hunedoreană
fiecare colectiv de mun- zaţi. poate produce mai multă DEVA : P(
C ^l- Principal al Din discuţiile purtate pîine pentru ţară. Acestui (Patria) ;
activităţii desfăşurate de cu preşedintele cooperati- imperativ trebuie să-i fie rentului (Ar
Ca
DOARA:
membrii ^acestuia este cel ei, tovarăşul Petru Să- subordonată toată străda­ per (Flac
V
al realizam tuturor sar- pşteanu, pe marginea a- nia, preocuparea şi pasiu­ uşii inchis
cinilor de plan. Acest de- ces or nea ce-i caracterizează pe tul) ; Cîntec
t rezultate şi mai
ziderat^ odata atins, adu- j factorilor care le-au cooperatori, mecanizatori şi ta) ; Salutâi
a es a
ce după sine, desigur, sa- ^ , specialişti, pe toţi cei ce lui (Constru
TROŞANI :
tisfacţu şi mulţumiri. gefferat - am desprins ca muncesc pe ogoarele jude­ ţia gemen.
_ . aici s-a urmărit în- Jandarmul
.O asemenea stare întîl- făptuirea tuturor sar _ ţului nostru. (7 Noiembri
i ii stabilite. Astfel,
mm la colectivul meşte- C n or în încheierea lucrărilor ...Şi a fost ;
şugarilor de la „Presta- s-a reuşit permanenti- plenarei a luat cuvîntul ral) • ''ULC.
(
alia
în
rea“ din Simeria-Beva : zQiQ unui front de tovarăşul Radu Bfilan, LON. . : I
a
constructori, zidari, croi- , , prim-secretar al Comitetu­ răsfăţaţi (M
f
teri, tîmplari, instalatori, lucru bazat a gur f lui judeţean Hunedoara al TRILA : <
. rea unor contracte ale (Muncitoresc
g valori să acopere
electricieni, care după a- c ror I.P.L. ne va, Sec(.ia dc mobilă Brad. Aspect dc la pregătirea pentru- finisare a pie­ P.C.R., preşedintele Comi­ SA : Mistere
proape 8 luni din cel de capacitatea productivă, a- selor pentru mobilier export. In foto- O parte din echipa condusă de Emillan Filip. tetului executiv al Consi­ tel (Munci
al III-lea an al actualu- pr ovizionarea ritmică a liului popular judeţean. CÂNI : Nu e
(Retez
goste
Iul cincinal .sînt hotărîţi secţiilor cu materii şi Răzbunarea
ca pînă la 31 decembrie materiale pentru a nu se ORAŞTIE :
toni — seriili
să-şi depăşească proprii- crea goluri în fluxul teh- Cursă infern
le performanţe. nologic, livrarea la timp in centru! atenţiei - diversificarea şi calitatea producţiei GEOAGIU-B
Dar iată bilanţul rea- a produselor finite către poveste (Cas
HAŢEG : P
lizărilor pe care, în cin- beneficiari. Acestor fac- reparaţii ne facem datoria XX (Daci:
stea zilei de 23 August, li se adaugă organi- (Urmare din pag 1) vele şi verificatoarele ne­ mult cu cît în această pe­ — considera electricianul Zboară coci
marea sărbătoare naţio- zarea fluxului tehnologic, unei linii tehnologice pen­ cesare. Repartizăm lucră­ rioadă noi avem obligaţii Gheorghe Popa. De aceea, Călăreţii noe
SI!
cultură);
nală a poporului nostru, urm r rea atentă şi per­ rile pe oameni, după capa­ şi faţă de unii beneficiari cu toţii ne străduim să re­ rii (Mureşul
g j
le-a înregistrat acest har- manentă a felului în care tru repararea cilindrilor citatea profesională a fie­ externi pentru care reali­ zolvăm operativ toate pro­ mat şi fo;
zăm cuve autodescărcătoa-
căruia, căutînd să îmbinăm
hidraulici.
(Lumina).
nic colectiv: valoarea decurge activitatea pro- In ateliere, activitatea se permanent experienţa celor re folosite în construcţii. blemele care apar în do­
producţiei marfă pe 7 ductivă, în baza căreia desfăşoară în mod ritmic, vîrstnipi cu dorinţa de a- Grija pentru îndeplinirea meniul nostru, asigurînd
luni 105,1 la sută, iar cea lunar şi decadal se fac a- organizată temeinic, cu fi­ firmare a tinerilor. în acest sarcinilor fizice de plan, fluenţă întregului flux teh­
netă 106,7 la sută • preş- nalize, situaţii de ansam- nalitate concretă în produ­ sens pot da exemplul unor pentru ridicarea calităţii nologic".
tărUe de servicii către blu pe ntni a se şti eX act se fizice dintre cele mai di­ meseriaşi de bază, ca Emil produselor şi a reparaţiilor
preocupărilor,
Dovada
Timpul
pr
populaţie 102 la sută • şi din timp unde este verse şi complexe din Mărginean şi Remus Savu, îi preocupă în aceeaşi mă­ responsabilităţii şi dăruirii azi, 30 augt
încasări în numerar 5,47 nevoie de intervenţii. Tot punct de vedere tehnic. alături de care muncesc şi sură pe toţi muncitorii sec­ cu care acţionează colecti­ mea va fi e
milioane le; • valoarea acestor factor} li s-au a- Printre cei care le reali­ se afirmă tineri cum sînt ţiei. „Executăm piese tot vul de la secţia mecano- neral frumc
variabil.
Izc
producţiei marfă indus­ lăturat eforturile depuse zează, în condiţii de cali­ Pavel Ferenţ, Aurel Cora mai complexe, care solici­ energetică a I.P.I.C.C.F. De­ ploi care v<
trială realizată în pro­ tă o înaltă pregătire pro­ racter de i
de comunişti, de fruntaşii tate şi eficienţă, se numă­ şi alţii. va, rodul măsurilor teh- de descăre
porţie de 103 la sută • în întrecerea socialistă, de ră muncitorii din subordi- — Este normal să ne o- fesională, respectarea stric­ nico-organizatorice aplicate Vîntul va su
livrări de mărfuri din ac­ a crea o atmosferă de nea maiştrilor Ioan Grecu cupăm cu grijă de creşte­ tă a tehnologiei de lucru cu consecvenţă se concre­ derat din se-
tivitatea de confecţii-se- muncă asiduă, fără aba­ şl Mihai Taşnadi, subingi- rea celor care ne vor lua şi buna întreţinere a ma­ tizează in realizările bune Temperaturi!
fi
cuprinse
rie 174 la sută etc. teri. „Şi pentru că este nerului Romulus Laslău, mîine locul în producţie — şinilor — releva frezorul obţinute de la începutul a- grade, iar ci
Cooperativa, fruntaşă vorba despre fruntaşi alţi meseriaşi de nădejde intervine lăcătuşul Gheor­ Teodor Banu. Dar pentru nului : depăşirea prevede­ tre 26 şi 31
La munte,
pe judeţ la ora actuală şi ţinut STă precizeze pre- din toate atelierele. „Co­ ghe Dărăban. Numai îm­ a obţine productivităţi su­ rilor la producţia indus­ în general
a
aspirantă la un loc de djnlele cooperativei _ lectivul atelierului con­ preună, muncind cu toţii, perioare şi calitate în pro­ trială cu peste 5 milioane cerul varlal
frunte în întrecerea so- sfi menţio năm cîţiva meş- strucţii metalice — sublinia după puterea şi pregătirea ducţie trebuie să căutăm şi lei, a producţiei fizice sor­ cădea avers
cialistă organizată pe ţa­ maistrul Valeriu Voicules- fiecăruia, ne putem reali­ să aplicăm cele mai bune se vor semi
teşugari a căror contribu­ cu — îşi organizează rigu­ za şi depăşi sarcinile de soluţii tehnice. Eu am con­ timentale cu 120 tone con­ electrice.
pentru ur
ră (în ramura de profil) ţie ia realizarea acestor ros lucrul pe utilaje şi fa­ plan. Numai prin respon­ ceput şi executat un „corp strucţii metalice, piese de zile: Vreme
a înregistrat, de aseme schimb în valoare de 2 mi­
succese este mai sub- ze de execuţie, în aşa fel sabilitate maximă şi dă­ vertical" îmbunătăţit, care, caldă şi în
nea, în perioada care s-a stanţială : Petru Dan- îneît fiecare om ştie întot­ ruire exemplară în mun­ adaptat la presă; permite lioane lei şi recondiţionarea moaşă, cu <
scurs de la începutul a- ciUi Vasile Dobîndă, deauna precis ce are de fă­ că — aşa cum ne îndeam­ prelucrarea unor piese cu unuj volum de repere şi Izolat vor c
verse de pic
cesţui an, beneficii care Gheorghe Bobaru, Lobonţ cut. Acordăm o mare a- nă mereu secretarul gene­ dimensiuni mai mari de­ subansamble însumînd mai descărcări
depăşesc cu 25,4 la sută p tru, Ioan Serac, Lucre- tenţie exploatării şi între­ ral al partidului, tovarăşul cît parametrii maşinii". mult de 3 milioane lei. Sînt tul va sufl
slab.
Tempi
e
pe cele planificate, a re- ţia zudor, Ştefan Hără- ţinerii maşinilor şi instala­ Nicolae Ceauşescu, ne vom „Buna funcţionare a utila­ realizări care-i mobilizează me vor fi <
dus cu 6,7 la sută chel- guş e c< ţiilor din dotare, iar in îndeplini ritmic, în condi­ jelor şi agregatelor, soarta în continuare pe toţi oa­ 10 şi 14 grad
f
xime între
tuielile la 1000 lei pro­ vederea creşterii producti­ ţii de calitate superioară şi producţiei fizice depind şi menii muncii de aici la (Meteorolog
ducţie marfă, avînd toţi VASILE PÂJAN vităţii muncii, concepem şi eficienţă sporită, sarcinile de modul în care noi, cei realizarea ritmică a sarci­ Oana Dorel)
realizăm sculele, dispoziti­ în producţie. Cu atît mai de la sectorul întreţinere- nilor acestui an.