Page 97 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 97
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! Munca minerului —o activitate
importantă, responsabilă,
bine răsplătită
SOCIALISMUL fi nu se vor mai asigura venituri garantate
„Veniturile prin muncă vor fi nelimitate
fără muncă. Vom aplica ferm principiul „nici
muncă fără pîine, nici pîine fără muncă“. Ni
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL meni, în societatea socialistă, nu poate şi nu
trebuie să trăiască fără muncă, sau din munca
U L A R J U D E Ţ E A N
i altuia ! Cei ce muncesc vor primi venituri ne
limitate, dacă acestea sînt rezultatul muncii
depuse !“.
Anul XXXV, nr. 8 025 MIERCURI, 31 AUGUST 1983 4 pagini - 50 bani
NICOLAE CEAUŞESCU C.S.H. Strunguria do ci
lindri nr. 2. Strungarul
comunist Alexandru Petra-
Mşirea planului - rod al organizării clic, unul dintre fruntaşii
secţiei.
Perfecţionarea sistemului nerit, să mă autoperfecţio-
de retribuire a muncii şi nez şi, la rîndul meu, să-i
muncii, aprovizionării şi întăririi creşterea retribuţie; în a- formez pentru muncă pe RECONDIŢIONARI
cest cincinal, ridicarea tinerii nou încadraţi, ocu- IN VALOARE
bunăstării materiale şi spi pîndu-mă de calificarea lor, I)E UN MILION LEI
disciplinei de producţie rituale a poporului presu dar şi de condiţiile lor de Realizările în produc
pun creşterea puternică a viaţă. De realizările noastre
productivităţi; muncii, a sînt direct legate şi cîşti- ţie ale cocsanlor hune-
La mina Ţebea, 1983 a indicatori prezintă plusuri eficienţei şi rentabilităţii gurile. Locul I pe unitate, dorenj se datoresc şi ac
fost un an cu rezultate Mina Tebea faţă de plan. şi, legat de aceasta, întări obţinut an de an, începînd tivităţii perseverente a
bune în producţie, planul Lunile rămase pînă la rea ordinii şi disciplinei, lucrătorilor de la ate
fiind îndeplinit ritmic lună finele anului sînt decisive a conştiinţei socialiste a cu 1970, de brigada pe care lierul de reparaţii, care
de lună. Nu se poate spu uman de care dispunem. pentru îndeplinirea sarci oamenilor muncii. Pe mar o conduc şi acelaşi loc de şi-au îndeplinit în mod
ne că, în cele opt luni Buna pregătire a produc nilor şi angajamentelor frunte menţinut timp de ritmic şi de bună cali
trecute din acest an, aici asumate pe 1983. Venicu ginea acestor cerinţe puse cinci ani pe întreaga Vale tate sarcinile de plan la
în faţa tuturor sectoarelor
nu s-au ivit neajunsuri ţiei, ca urmare a măsuri Cian, secretarul comitetu economie; naţionale, am a Jiului confirmă spusele lucrările de revizii şi
care au îngreunat munca lor luate din timp de con- lui de partid al minei, şi organizat o anchetă, la mi mele. reparaţii. Dind o aten
Bojte Iuliu, miner, şef
Cornel Gruieţ, preşedintele na Petrila, la care au par de schimb, sectorul IV: ţie deosebită recuperă
comitetului de sindicat şi rii şi reintroducerii in
ticipat mineri şefi de bri Am mîndria de a lucra la producţie a materialelor
şeful sectorului I, ne-au gadă şi de schimb. Le dăm rcfolosibile, colectivul
spus că obiectivul prioritar cuvîntul: cărbune, în cea mai bună de aici a colectat, de la
al minerilor de la Ţebea brigadă, condusă de Ştefan începutul anului, supli
este sporirea necontenită a Kovacs Francisc, miner, Alba. Cînd facem un bi mentar sarcinilor de
mmerilor, diminuîndu-le ducerea colectivă a minei, producţiei de cărbune, în şef de brigadă. La ordinea lanţ a ceea ce am reali plan, 108 tone fier
realizările. însă, printr-o asigurarea fronturilor ac cheierea celui de-al III-lea zilei executăm deschide zat, e foarte frumos să vechi, 700 kg cupru, 154
mobilizare exemplară a tive de lucru, aprovizio an al cincinalului calităţii rea pentru stratul cinci, putem spune că am obţi kg aluminiu, 70 kg ala
colectivului, sub conduce narea cu materiale, întări creînd astfel front de lucru nut peste plan 4 000 tone mă, 1 050 kg uleiuri u-
rea organizaţiilor de partid, rea ordinii şi disciplinei, şi eficienţei cu rezultate pentru brigăzile care vin în cărbune de la începutul zate, alte materiale în
acestea au fost în bună dar mai ales mobilizarea bune. „Ne angajăm — urma noastră. Lucrările de anului. Greutăţile au fost valoare totală de peste
măsură înlăturate. tuturor lucrătorilor sint descindere a direcţionale însă mari şi nu o dată a
cîţiva dintre factorii care LIVIU BRAICA lor şi suitorilor presupun 120 000 lei. în aceeaşi
Tovarăşul Dorel Iuga, fost nevoie ca iniţiativa perioadă au fost recon
inginerul şef cu produc ne-au condus la producţii un efort constant deose proprie la locul de muncă diţionate piese de
ţia, reliefa unele preocu sporite, la depăşirea pla {Continuare în pag. a 2-a) bit. Este necesar, tocmai să-şi spună cuvîntul. Dar schimb, subansamble si
nului la cărbune.
pări în vederea îmbunătă — Ce depăşiri sînt. de la de aceea, ca fiecare mem repere însumî nd mai
ţirii activităţii atît în sub începutul anului ? bru al brigăzii să fie disci Anchetă realizată de mult de un milion lei,
teran, cît şi la suprafaţă: — Am extras peste pre plinat. Am reuşit, de-a ESTERA ŞINA prin care au redus cos
— Am început acest an vederi aproape 1 000 tone Cu sarcinile pe opt lungul celor peste 20 de turile de producţie.
cu hotărirea fermă de a de cărbune. De asemenea, ani de cînd lucrez în mi (Continuare în pag. a 2-a)
face tot ceea ce depinde productivitatea muncii a luni îndeplinite
de noi pentru a ne înde fost depăşită cu 80 kg/
plini planul la cărbune, post, am redus preţul de ÎNTREPRINDEREA
pentru a folosi mai efi cost cu peste 250 000 lei, CHIMICĂ ORAŞTIE CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ
cient potenţialul tehnic şi iar beneficiul şi ceilalţi Printr-o organizare ri
guroasă a întregii ac
tivităţi, utilizarea la ca Apă pentru culturi —cel mal de seamă
pacitate maximă a ma
Şi ei contribuie la şinilor din dotare şi obiectiv al etapei actuale!
folosirea
integrală
a
timpului de lucru, oa Seceta prelungită din u- multă vreme în urmă, că
sănătatea oamenilor menii muncii de la în nele zone ale judeţului fa nu sînt precipitaţii am zis deja să sufere din cauza
secetei, şi-a revenit şi e-
treprinderea chimică O-
răştie şi-au realizat pre ce ca toate culturile ce se că nu trebuie să aşteptăm, voluează bine. Celelalte
Sînt vreo 70 de oameni verselor tipuri de maşini, vederile planului pe opt află în cîmp, şi in special ci să acţionăm cu opera culturi — roşiile, vinetele,
a! muncii, bărbaţi şi femei, aiparate şl instrumente me luni cu cinci zile mai legumele, porumbul în cul tivitate. Cu sprijinul lucră varza de toamnă şi altele
majoritatea tineri. Ei con dicale pentru radiologie, devreme. Ca urinare, ei tură dublă,- trifoiul, lucer torilor de la grădină şi în — le irigăm prin aspersiu-
stituie colectivul de tehni fizioterapie, stomatologie, şi-au depăşit sarcinile na, iarba de pe fineţe şi special a mecanizatorului ne, sistemul funcţionînd la
cieni şi muncitori specia sterilizare, explorări funcţio păşuni să sufere din pri Ioan Filimon, am făcut întreaga capacitate.
lişti al Unităţii de Întreţi nale, chirurgie, aparatură în producţie cu 10 mi cina lipsei de apă. In a- drum apelor din pîrîul Ra- Problema asigurării cu
lioane lei la producţia
nere şi reparare a apara de laborator şi de măsură ceste condiţii se cerc — polt în grădină. în acest apă a legumelor şi a altor
turii medicale Deva, colec şi control — nu se rezumă marfă şi cu cinci mili aşa cum a indicat Coman fel am irigat prin brazde
tiv oare veghează şi răs doar la a le menţine in oane lei la export. Pla damentul judeţean pentru terenul cultivat cu castra TRAIAN BONDOR
punde de ,,sănătatea" celor perfectă stare de funcţio nul producţiei fizice a coordonarea activităţii din veţi. Cultura, care începuse (Continuare in pag. a 2-a)
peste 5 000 de aparate me nare ci, Îndeosebi in ultimii fost, de asemenea, de agricultură — să se inter
dicale aflate in dotarea doi ani, ea înseamnă şi păşit cu 700 tone de vină cu urgenţă, folosin-
spitalelor, policlinicilor, la eforturi sporite in vederea mase plastice, realizîn- du-se toate mijloacele şi I
boratoarelor şi celorlalte conceperii şi construirii, du-sc suplimentar nu posibilităţile ce există în Ultima sută de metri
unităţi din reţeaua sanitară prin autodotate, a unor uti meroase repere pentru unităţile agricole, pentru a Minerul Vasile Stan şi ortacii săi, Mihai Aroşculcsei, Au
a judeţului. laje şi aparate noi, asimi autoturisme, frigidere şi se satisface nevoia de apă rei Vasilescu, Traian Bclci, Ioan Boţ, Carol Gostian si Ioan
Ce ne-a lăcut să scriem lării şi recondiţionării cit subansamble pentru in a plantelor. în numeroase Birsan, „aleargă" pe... ultima sută de metri. Recordul Tor de
stalaţiile sanitare. O
viteză: 12 ml într-o lună. „Cursa" se desfăşoară la cîteva
despre aceşti oameni ? Mai mal multor subansamble şi contribuţie substanţială unităţi s-a acţionat şl se zeci de metri sub nivelul mării. Este o cursă numai cu ob
intii laptul că astăzi activi piese de schimb. Toate a- la realizările amintite acţionează cu răspundere stacole: roci tari — şisturi clorito-sericitoase, cuarţite, cal
tatea medicală, fie că este cestea au un scop bine în această privinţă. Viorel care — aflucnţe mari de ape subterane. Cu toate acestea,
de natură profilactică, fie că determinat cel al redu- şi-au adus-o muncitorii Cornea, şeful fermei legu spre şi la suprafaţă, cliiblele punctează cu precizie de me
din atelierele de piese
tronom fiecare palmă de piatră răscolită din adîncimca pă-
este vorba de intervenţii ur MIRCEA LEPĂDATU auto, poliuretan, amba micole a C.A.P. Rapoltu mintului,
gente aproape nu se. poate laje şi oxizi de fier. Mare, ne spunea : ...Se sapă un nou puţ de extracţie la Exploatarea minieră
concepe Iară utilizarea mo (Continuare în pag. a 2-a) — Văzînd, încă cu mai Ghelari. Au rămas mai puţin de 100 de metri liniari de...
înaintare verticala. Modul cum se lucrează, dar mal ales
dernei aparaturi, devenite angajamentul celor din brigada condusă de Vasile Stan dau
un element deosebit de im garanţia că în anul 1984 această nouă capacitate de produc
ţie, puţul nr. 4, va intra în fluxul tehnologic. Are o impor
portant al activităţii medi
tanţă deosebită in deschiderea unor rezerve şi punerea în
cului. Apoi, faptul că de valoare a noi resurse minerale. Va fi o nouă magistrală a
priceperea şi conştiinciozi minereului de fler din adîncuri spre lumina zilei şi incan
tatea lor in muncă depin descenţa furnalelor.
De cinci ani se lucrează pentru a croi drum prin liniş
de, ■■ in anumite situaţii, tea erelor geologice. Primii paşi spre adincimea pămintului
însăşi viaţa unor semeni au fost anevoioşi. Se înainta doar cu vreo cinci metri pe
lună. Mai mult se bâtea pasul pe Ioc. Nimic din ceea e
de-ai noştri. Dar poate cel
numim tehnologii moderne, de mare productivitate, nu îşi
mai mult ne-au incitat făcuseră atunci apariţia, ~iibla, ciocanul şi puterea braţelor
spre cunoaşterea mai di înfruntau îndirjirca stincilor.
rectă a colectivului amin A trecut destul de mult timp plnă cînd mecanizarea să-şi
tit şi a activităţii sale facă simţită din plin prezenţa, să înlăture în totalitate «for
tul fizic de la această lucrare. Astăzi, cînd materialul, v’ero-
preocupările şi realizările cat este încărcat mecanizat în cele două chible de mare ca-
obţinute de aceşti „doctori pacitate, cind extracţia se face cu o maşină puternică şi
ai ■ aparatelor medicale“ cînd betonarca puţului se execută prin cofrag glisant, iar
betonul este preparat şi el mecanizat, nu mai surprinde pe
intr-un alt domeniu. Des
nmieni faptul că viteza de înaintare spre adîncuri, spre cota
pre ce este vorba ? imală a puţului, a crescut de aproape două ori şi jumă-
J 3 ? 6 * 'Şi tot atît de firesc li se pare şi oamenilor din brigada
Inginerul Va sile Puşcaş,
lui Vasile ^ Stan să nu se mulţumească doar cu încadrarea
şeful unităţii, '-eleva că ac riguroasă în graficele de execuţie. Analizîndu-şi activitatea
tivitatea celor 68 de oa cu multă competenţă profesională, el au ajuns la concluzia
meni ai muncii pe oare ii ca îşi pot depăşi planul anual cu 15 metri liniari. Aceasta-i
o altă bătăile în care, cu certitudine, tot ei vor ieşi învin
conduce — specializaţi In gători, ca şi din înerincenarea cu stînca şi rocile dure.
'întreţinerea şi repararea di Tehnicienii Nicolae Popa şi Nicolae Rîozar verifică ia st aiului de probă, realizat prin
autodotare, calitatea reparaţiilor la turbinele dentare.
DORIN CORPADE
