Page 98 - Drumul_socialismului_1983_08

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 02

(Urmare din pag. 1)
Analiză temeinică, angajare plenară im
arătau interlocutorii — să El
în pregătirea tineretului şcolar mobilizăm toate resursele
ne unim eforturile, să ne
pentru a transpune în 15,30Telex
15,35Ecran
In şapte centre ale jude­ judeţ ale concursurilor cu care s-au relevat nea­ practică sarcinile reieşite 16,05Scurt
layezi
ţului s-au desfăşurat, ieri, pe discipline de învăţă­ junsurile manifestate în din cuvîntările tovarăşului 16,20 Viaţa
consfătuirile cadrelor di­ mînt şi meserii, la cei 170 munca politico-educativă, Nicolae Ceauşescu, din IC,45Rezul
dactice din învăţămîntul de elevi promovaţi în în asigurarea caracterului documentele adoptate de prono
preşcolar, primar, gimna­ etapa republicană, 61 reîn- practic-aplicativ al cunoş­ plenara C.C. al P.C.R. şi rea
ADA5
zial, liceal şi profesional, torcîndu-se cu premii pe tinţelor, în ridicarea nive­ de Marea Adunare Naţio­ 17.00 Unive
în cadrul cărora s-au dez­ ţară (25 la concursul pe lului calitativ al pregătirii nală în iunie a.c., din 17,501001 c
bătut principalele concluzii discipline, 36 la întrece­ pentru muncă şi viaţă au recenta consfătuire de lu­ 20.00 Teleji
lor)
desprinse din analiza acti­ rile pe meserii). In rîndul transformat consfătuirile cru pe problemele mun­ 20,20 Actua
vităţii' desfăşurate în anul rezultatelor de cinste se de ieri în fructuoase în- cii organizatorice şi poli- mică
şcolar precedent, precum înscriu şi cele 69 de titluri tîlniri de lucru, de gene­ tico-educative, de a extra­ 20,35Meloc
— mi
şi măsurile ce se impun de laureat cucerite în eta­ ralizare a experienţei po­ ge mai mult cărbune pen­ 20,55Forur
pentru ridicarea nivelului pa finală a celei de-a IV-a zitive şi de stabilire a tru ţară. Avem linie de gic
ştiinţific şi educativ al ediţii a Festivalului na­ unor măsuri concrete de front bună şi capacităţi 21,10 Stop-
moncl
procesului de învăţămînt ţional „Cântarea României“ acţiune. Pornind de la teza de producţie asigurate, 21,25Film
în vederea realizării sar­ de formaţiile artistice şco­ formulată de secretarul avem mineri harnici, cu vertir
cinilor stabilite de Confe­ lare hunedorene. general al partidului, la experienţă, pe care ne ţară
rinţa Naţională a partidu­ consfătuirea de la Manga­ putem bizui — cum sînt 22,30Teleji
lor).
lui. lia, potrivit căreia în cen­ Gheorghe Josan, Constan­
La analizele de la Deva, Consfătuirile trul preocupărilor trebuie tin Muscari, Florin Drago-
Hunedoara, Petroşani, Lu- să stea activitatea pentru şa, Traian Băjan, Ştefan JS Al
peni, Orăştie, Brad şi cadrelor didactice dezvoltarea mai puternică Iuşco, Petru Ivănuţ, Şte­
Haţeg — la care au parti­ a bazei energetice şi de fan Prodan, Terente Loliş,
cipat membri a; Biroului materii prime, creşterea Ioan Bălu, Azarie Ştefan BUCURE
ilioprogran
Comitetului judeţean de Strădaniile pentru for­ producţiei agricole, învă­ şi alţii — deci, un colectiv La ordine;
partid şi ai Comitetului marea deprinderilor în ţământul hunedorean are vrednic, hotărît să mun- cultură ; ’
executiv al Consiliului meserie au condus la o mai direcţionată cu claritate 7,35 }..» p
popular judeţean, repre­ bună corelare a cunoştinţe­ comanda socială stabilită al muncii;
sei ; 8,10
zentanţi ai Ministerului lor tehnice şi fundamen­ de partid şcolii ca prin­ lor; 0,00 )
Educaţiei şi învăţămîntu- tale cu instruirea practică cipal factor de pregătire Depăşirea Siluete in şantier. 9.05 Răspi
lui, ai unităţilor economice propriu-zisă, îndeplinirea a forţei de muncă înalt rilor; 10,00
patronatoare — şcoala hu- planului de producţie rea- calificată. în acest con­ planului 10.05 Inter
tui popula
nedoreană s-a prezentat cu lizîndu-se concomitent cu text, dezbaterile din con­ socialiste;
rezultate meritorii, ceea ce executarea unor produse sfătuirile de ieri au relie­ O activitate importantă, copii „Gri
atestă munca politică des­ competitive. Şcoala hune- fat exigenţa cadrelor di­ de Daniel;
Buletin de
făşurată de organele şi or­ doreană a avut o activi­ dactice faţă de formarea ceaşcă mai mult, să se responsabilă, tru serial
ganizaţiile de partid pentru tate meritorie şi în agri­ omului de mîine, a revo­ situeze printre unităţile 12.00 Bulct
sporirea eficienţei activită­ cultura judeţului. Ia afara luţionarului pătruns de fruntaşe la extracţia căr­ Ştiinţa sei
Din como
ţii instructiv-educative, celor 72 loturi şcolare şi a ideea răspunderii perso­ bunelui". bine răsplătită 13.00 De 1
strădaniile colectivelor di­ celor 300 ha cultivate de nale şi a spiritului de Ioan Dragoşa, şeful sec­ Clubul in
dactice şi de elevi, buna colectivele unităţilor de ordine şi disciplină. torului II, ne-a vorbit des­ Gheorghe Geană, miner Buletin d<
porul, Cea
conlucrare cu organizaţii­ învăţămînt, acestea au avut pre condiţiile de lucru din (Urmare din pag. 1) şef de schimb, sectorul XI: — cinlcce
le de copii şi tineret, cu o mare contribuţie la în­ abataje, subliniind faptul Depăşirile planului lunar vo’ ari
întreprinderile patronatoa­ treţinerea, recoltarea şi Tot ieri, profesorii de că prin îmbunătăţirea a- şi cîştigul unui miner, în în medie cu 10—15 la te ;om
re, cu familia. sortarea produselor agri­ ştiinţe sociale din judeţ cestora a crescut producti­ iuna precedentă, de 332 lei/ sută, situarea brigăzii din de .,ri; 1
v
gind şi in
Aceste rezultate merito­ cole. au dezbătut, la Deva, pro­ vitatea pe om al muncii post a făcut ca fiecare care fac parte între pri­ corale d
rii se referă la promova- Avînd loc la scurt timp bleme ale însuşirii de către de la 4 la 5,14 tone pe să lucreze cu mai multă mele pe sector este dovada 17,40 Odă
18.00 Orele
bilitatea de 99,6 la sută după consfătuirea de lucru elevi a documentelor Con­ post. „Preocuparea pentru liotărîre pentru a-şi rea­ unei activităţi făcute cu internaţion
obţinută la ciclul primar de la Mangalia, moment ferinţei Naţionale a parti­ buna organizare a muncii, liza ' sarcinile zilnice de răspundere. Ne vom mobi­ agenda r
(locul al III-lea pe ţară !), cu largi implicaţii pentru dului şi pentru intensifica­ aprovizionarea cu materia­ plan. „Vino cu mine la liza şi în continuare pen­ internaţion
în ţară * ;
de 95,4 la sută la cel gim­ şcoala românească, dezba rea educaţiei patriotice, re­ le şi disciplina de produc­ muncă, dar să munceşti tru menţinerea şi chiar su­ Radiojurn;
nazial şi de peste 90 la terile cadrelor didactic# voluţionare în şcoli şi ţie sînt elemente fără de cinstit, cum muncesc eu şi plimentarea rezultatelor de ’83 * La !
sută la cel liceal, la parti­ s-au desfăşurat în spirit licee. care activitatea în subte­ atunci ai să cîştigi bine" pînă acum, veniturile noas­ voastră. •;
ciparea de masă a elevi­ critic şi autocritic, răs­ ran n-ar decurge în con­ — i-ara îndemnat nu o tre fiind dimensionate în oră ★ Dcy
deziderat
lor la fazele pe şcoli şi punderea şi sinceritatea LUCIA LICIU diţii normale. Noi pe a- dată pe ortacii mai tineri. Selccţiuni
ceşti trej factori am insis­ Vaier Nemeş, miner şef raport cu munca depusă, Ţepeş“ de
tat, începînd de la condu­ de schimb, sectorul II : în luna iulie am realizat trescu ; 23
cerea sectorului pînă la Aşa cum reiese din cuvân­ 327 lei/post. Satisfacţia ne muzical.
Apă pentru culturi lucrătorii din abataje, iar tarea tovarăşului Nicolae este cu atît mai mare cu
noastră
cît
activitatea
rezultatele se văd. Se dă
Ceauşescu la plenara C.C.
cărbune mai mult, mai al P.C.R. de la sfîrşitul practică — de perforare,
(Urmare din pag t) unităţii înfăptuirea acestui cantitatea necesară pentru bun, oamenii cîştigă bine, puşcare, încărcare, armare
obiectiv. Realizarea lui în­ buna funcţionare a siste­ toţi sîntem mulţumiţi". lunii iunie a.c., perfecţio­ — de deschiderea primară DEVA :
culturi se bucură de mul­ să trebuie urgentată întru­ melor de irigaţii. narea sistemului de retri­ a orizonturilor şi fronturi­ (Patria) ;
tă atenţie şi la C.A.P. Si- cît legumele Beriului simt In acest an au fost in­ Şeful de schimb Florin buţie va avea la bază apli­ lor de lucru este socotită rentului (
meria. Sistemul de irigaţii din plin efectele secetei Cotoc, secretarul organiza­ carea mai fermă a princi­ o muncă grea, bărbătească. DOARA:
per (FI
prin aspersiune, de care prelungite. stalate în multe unităţi a- ţiei U.T.C. din schimbul piului socialist de retribu­ uşii închi.
gricole roţi ale grădinaru­
se ocupă Nicolae Cristea, Totodată, se impune ca II producţie, vrednic mi­ ţie în raport cu canti­ Pregătirea mai din vreme tul) ; cini
funcţionează toată ziua Şi instalaţiile de udat prin lui şi cele mai multe func­ ner din brigada lui Traian tatea şi calitatea muncii. a schimbului — deci pre­ ta) ; salu
lui (Consi
aici, însă, ca şi la Rapolt, aspersiune să fie folosite ţionează cu bune rezulta­ Băjan, formaţie fruntaşă Brigada în care lucrez, zenţa înainte de a intra TP"SANI
se pune problema asigură­ la întreaga capacitate, fără te. Cu cîteva excepţii. la lucrările de pregătire, condusă de Alexandru La- în şut cu cel puţin o ţi gem
rii a încă unui deservent întrerupere, zi şi noapte. Roata de la C.A.P. Tîmpa ne-a vorbit cu mândrie zov, a obţinut lună de oră — este o practică ge­ Je ^rmul
pentru instalaţia de udare, Atenţionăm asupra acestui stă nemişcată, deoarece, despre realizările obţinute lună în acest an depăşiri nerală, statornicită la noi <7 Noicml
...Şl a fos
pentru ca aceasta să func­ lucru deoarece nu peste tot cum ne spunea Doina Vră- în cinstea zilei de 23 Au­ ale planului de producţie demult, de la care nu ne ral) ; VUI
ţioneze şi noaptea. în ceea se realizează aşa ceva. Du­ biescu, inginerul şef al gust, cînd schimbul său de 500—1 000 tone de căr­ abatem. Aceasta influen­ în Brazi
ce priveşte C.A.P. Simeria minică dimineaţa, de pil­ cooperativei, unitatea ce a şi-a îndeplinit' planul pe bune. Ce a stat la baza ţează buna organizare a LONEA :
nicului Go
merită apreciat faptul că, dă, motopompa ce alimen­ produs-o — secţia din Hu­ luna august în proporţie acestor realizări ? Străda­ lucrului — condiţie hotă­ PETRILA
de cîteva zile, a început să tează instalaţia de irigat nedoara a întreprinderii de 120 la sută. Pe opt nia comuniştilor din e- râtoare pentru realizarea (Muncitori
se irige porumbul semănat prin aspersiune din grădi­ judeţene de producţie in­ luni, depăşirea la pregă­ chipă pentru întronarea indicatorilor de plan. Va SA : Mlst
(Mu
tel
după orz şi grîu. S-a în­ na C.A.P. Sîntandrei a por- . dustrială mică şi prestări tiri este de 70 ml. Ioan ordinii şi disciplinei, a trebui să acţionăm toţi ca CÂNI: Nil
ceput cu tarlaua situată la nit tîrziu, deoarece nu i servicii — încă n-a termi­ Trifa şi Ioan Bălu sînt unei înalte conştiinţe re­ unul, cu conştiinţă revolu­ tul de ve
intersecţia şoselelor ce vin nat montarea ei. Cea de la alţi doi şefi de schimb voluţionare. ţionară, aşa cum ne cere (Retezatul]
de la Orăştie şi Călan, dar s-a asigurat combustibil. A Băcia — cum plastic se care au lucrat bine, înre- secretarul general al parti­ mal bune
şl
Bran
— cum ne spunea Petru fost nevoie să fie chemat exprima economista fermei gistrînd depăşiri de plan Lucrez de 23 de ani ca dului nostru, pentru spo­ GURABAE
Mateevici, inginerul şef al de acasă şeful secţiei de legumicole — „plimbă apa între 15 şi 30 la sută. Şi miner, din care 33 şef de rirea neîncetată a produc­ seriile 1
cooperativei —, vor fi iri­ mecanizare pentru a eli­ ei, ca de altfel toţi mine­ schimb, numai aici, la tivităţi; muncii şi reduce­ ORĂŞTIE
toni — ser
gate şi alte tarlale. Expe­ berat motorina necesară. în dintr-o parte în alta“, ne- rii de la Ţebea cu care această mină. N-am lipsit Cursă lnf<
trimiţînd-o pe culturi fi­
rienţa cooperativei agrico­ condiţiile de secetă exce­ indcă nu s-a montat jghea­ am discutat, s-au angajat în această perioadă nici o rea cheltuielilor materia­ GEOAGIU
(Casa dc i
le din Simeria trebuie ex­ sivă se impune, cu toată să muncească mai intens, zi nemotivat şi aceeaşi le, pentru creşterea renta­ ABBA (D
tinsă, întrucît în multe zo­ grija ce trebuie manifesta­ bul de colectare. Situaţii să folosească din plin conduită am încercat să bilităţii şi eficienţei eco­ Vrăjitorul
ne porumbul semănat în tă faţă de utilizarea com­ de acest gen trebuie grab­ timpul în abataj pentru a le-o imprim şi celor nou nomice şi în sectorul nos­ Bani grei
cultură dublă «suferă din bustibililor, să se asigure nic înlăturate. da ţării mai mult cărbune. încadraţi. tru. ră); SIM1
soţiei pict
pricina lipsei de umidita­ ILIA : I
te din sol. Se impune ca periculos
în toate unităţile agricole (Urmare din pag. 1) comprimate, suspensie de cuite imprimate ale apara­ Coteţ, Mir cea Dămăcuş, Şi totuşi, o nemulţumire
să fie luate măsurile ne­ sulfat de bariu sau supozi­ telor medicale electronice. Dumitru Siriţeanu, Nicolae tot au oamenii din acest i s a
cesare pentru a se iriga cerii importului, deci c toarele de indometacin, Valoarea economiilor ob­ Popa, Ioan Leahu, Marfa harnic colectiv. Au dorin­
culturile — legumele, po­ eiortului valutar ai statu­ care înlocuiesc cu succes ţinute prin recuperarea, re- Aigler, Mircea Popa, Traian ţa, au priceperea, au ca­
rumbul, sfecla, suprafeţele lui. produse similare aduse din condiţionarea şi reintrodu­ Netotea şi Ioan Vlad. Lor pacitatea umană să reali­ Timpul
semănate cu furaje, păşu­ Şi aveam să afiăm că, import. Astfel - sublinia cerea in circuitul tehnico- li se alătură intru vredni- zeze mai mult in acest azi, 31 ai
nile şi fîneţele. Prin folo­ punindu-şi la contribuţie domeniu al asimilărilor şi mea va £
sirea de motopompe şi e- gindirea, pregătirea profe­ reducerii importului, al 'în­ moaşă cu
Local vor
lectropompe trebuie luată sională, talentul şi dărui-* treţinerii modernelor apa­ ploaie ins
apă din rîuri, pîrîuri şi rea in^muncă, tehnicienii Şi ei contribuie la sănătatea oamenilor rate şi maşini medicale cărl elect
bălţi şi să i se dea drumul şi muntitorii de ci ci au in perfectă stare de func­ sufla mod
tensificări
în tarlalele afectate de se­ construit, prin forţe pro­ ţionare. Un singur lucru ii rare de 4*
cetă. Pe pîrîuri să se facă prii, cîteva utilaje - maşini mal împiedică. Spaţiul, predomina
stăvilare care să adune apa de comprimat, maşina de inginerul Vosile Puşcaş — medical a unor piese de cie tineri cum sint Mar oarecum necorespunzător, Temperate
fi cuprins
ce apoi trebuie trimisă amestecat cu recipient ro­ s-a redus efortul valutar schimb şi subansamble de riaara Sinteion, Nicolae Rin-
in care îşi are sediul in grade, iar
prin canale, şanţuri şi tativ, maşina de turnat su­ cu aproximativ un milion de maşini şi aparate a fost zar, Petru Pintea, Marioara tre 23 şl
brazde în terenurile culti­ pozitoare ş.a. — cu ajutorul lei pe an. Tot prin auto- in 1982 de aproape 100 000 Ştef, şl Uvlu Rus, care In momentul de faţă unita­ La munt
vate. Un asemenea lucru cărora specialiştii din ca­ dotare s-a realizai fa ca­ lei, iar in acest an se ri­ cadrul organizaţiei U.T.C. tea. Dar ei sînt optimişti in general
s-ar putea realiza la C.A.P. drul laboratorului galenic drul unităţii un stand de dică deja la 60 000 lei. (al cărui secretar, harnic, şi hotăriţi ca pînă la mu­ rul varial
Beriu, de pildă, întrucît al Oficiului farmaceutic verificat turbine dentare şi Aflăm că printre cei care dinamic şi plin de iniţiaţi tarea, in viitor, intr-un nou precipitaţi;
ploaie şi
pîrîul Orăştioara trece Deva realizează o serie piese de mină, care con­ se disting permanent prin vă este tlnărui comvnis sediu, special amenajat însoţite d<
chiar prin mijlocul grădi­ de produse farmaceutice, tribuie la creşterea calită­ hărnicie, dăruire in muncă, Nicolae Popa), Iniţiază pentru această activitate, trice. Vin-
nii de legume. Ioan Mano- cum sîn t glucoza vita mini- ţii reparaţiilor, Iar in lucru spirit inventiv şi conştiincio­ traduc in viaţă numeroa să-şi facă in continuare cu derat cu t
lescu, inginerul şef al coo­ Tată, siropul vftarrrinizat, se află un alt stand pentru zitate profesională se nu­ se acţiuni in sprijinul pro şi mai mare răspundere temporare
din est.
perativei, ne spunea că unguentul revulsiv, codepal verificarea plăcilor de cir- mără comunişti ca Nicolae ducţiei. datoria. serviciu :
stă în atenţia conducerii