Page 99 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 99
ţ> MIERCURI, 31 AUGUST 1983 pag. 3
IZIUNE • însemnări 9 F a m i l i a SE CREDEAU...
INVIZIBILI
9 Informaţii ©
lntilnesc adesea oameni neîmplinire, chiar dacă In adăpostul întunericu
vacanţă despre oare aş putea scrie munca pe care o fac nu e lui şi, chipurile, nevăzuţi
?as in Ma ® Note ® pagini multe fără elorturi deloc uşoară, mai ales cînd de nimeni, în una din
turată 9 Microinterviuri O deosebite, oameni care te sint schimbul trei. Mi se nopţile trecute, Mircea
î tragerii cuceresc de la primele pare absurd ca astăzi acti Betea, şofer la I.C.C.F.
es şi trage- gesturi sau cuvinte. Sint vitatea unei femei sănă Timişoara, şi Cornel Cur-
amortizarc cei care, atunci cînd vor toase şi fără probleme fa ban, mecanic la aceeaşi
NOU LA... VECHILE BĂI VESTI
femeilor besc despre viaţa cotidia miliale deosebite să se re întreprindere, au făcut o
ri nă, despre munca lor, o ducă doar la bucătărie. vizită la punctele de lucru
(parţial co- Pentru majoritatea citi ţă a două :<oi vile, spaţiile DIN COMUNĂ fac modest, ui tind să se Fac parte dintr-un colectiv
torilor, sîntem siguri, Vaţa de cazare s-au extins cu ( de la lotul Vălişoara. Aici
•a econo- este sinonim cu staţiunea încă 250 de locuri. SI Edilitar-gospodăreşti pomenească pe sine în de femei la care ţin sin li s-au legat de miini
balneoclimaterică. Şi nu îri- Ziua documentării noas contextul unor realizări fie cer, in care mă simt inte ) cîteva bucăţi de fier-be-
i interpreţi • In fiecare zi, în număr ele chiar şi de excepţie. grată total, de care de lon. Aşa... la vreo 1 120
populară tîmplător. Despre băile de tre a coincis cu cea in ca mare, locuitorii din Vaţa l
litico-idcolo- aici se aminteşte, în docu re tocmai se schimbau de Jos lucrează la con Intr-o după-amiază a pind şi in care m-am for de kilograme ! Fapta lor
mente istorice scrise, ca e- două serii de oameni ve acestei veri, veneam de la mat ca om şi ca muncitoa l va li „cîntărită" de or
i pe mapa- solidarea şi extinderea Brad cu autobuzul, avind re. De multe ori un
xistind din jurul anului niţi aici la tratament. Oa digului de protecţie îm ganele in drept, fiind de
tic : „Con- 1500, dar vechimea lor meni tineri şi vîrstnici, din potriva inundaţiilor pe alături o femeie tinără. Nu asemenea colectiv ajută aşteptat ca actul celor
Premicră pe este, desigur, mult mai judeţul nostru, din Bucu malurile rîului Crişul ştiu cum o cheamă şi nici mai mult decit o familie — l doi să fie Înfierat aşa
(parţial co- mare. Nu puteam, deci, să reşti, Constanţa sau... Olan Alb şi Ponor, pe o lun nu cred că are vreo im de fapt şi de drept, tot \ c'um se cuvine şi de
omitem din rubrica noas da. Nu am înregistrat „o- gime de peste 800 m. De portanţă. Important e cu familie e şi el, nu ?". „Da, membrii colectivului asu
i-am răspuns şi îi repet
tră tocmai acest punct de bişnuitele" impresii ale ce remarcat ajutorul sub totul altceva : faptul că acum, deşi s-ar putea să pra căruia au aruncat o
mare atracţie turistică, dar lor ce-şi petrecuseră con stanţial pe care aceştia incet-încet, Necunoscuta — l pată ruşinoasă.
mai cu seamă loc în care cediul în cadrul natural atît îl primesc din partea lu s-o numesc aşa I - mi-a nu citească aceste rin-
făcut o demonstraţie de duri, ai dreptate, stimată...
şi-au găsit şi îşi găsesc în de pitoresc de aici, aceas crătorilor de la atelierul responsabilitate social-uma- Necunoscută, e o familie, ^ „SFATURI PRACTICE" (? !)
I ; 6,00 Ra- continuare tămăduirea a- ta deoarece trecusem an construcţii-montaj din lo mare, in care, dumneata, „Spălate bine, veţi pu
imineţii; 6,00 fecţiunilor reumatismale su terior pe la cantina la care calitate. o Numai în a- nă care m-a impresionat
si iu agri- te şi sute de oameni din servesc masa 200 de oa profund. Kilometri întregi in bătălia paşnică pentru tea minca şi boabele de
tadiojurnal i cest an, cetăţenii din co mi-a vorbit despre rostul tot mai binele omului, eşti struguri strivite şi risipite
onoaro întreaga ţară, ba chiar şi meni pe serie, pe la punc mună au construit în sa şi rolul extraordinar pe un brav soldat, Necunoscut \ prin lâdiţe" — aşa sună
Revista pre- de dincolo de hotarele ei. tele de tratament şi cazare. tele aparţinătoare un nu pentru mine, dar acolo —
rul mclodii- Totuşi, cu ce noutăţi se Aici, în condicile de suges care societatea noastră i „sfatul“ pe care Maria
n de ştiri ; măr de 10 podeţe. • Cu l-a dat femeii, despre con la Ţesătoria de mătase Suciu, lucrătoare la ma
n ascultâto- prezintă vechile băi din tii şi reclamaţii am găsit forţe proprii şi din ma tribuţia ei la edificarea din Deva, după cite am gazinul C.L.F. nr. 3, il
tin de ştiri; Vaţa de Jos faţă de acum pag.ni întregi care conţi teriale recuperabile, lo societăţii, despre... „Poate înţeles - un om care gin-
ai cintecu- doi-trei ani ? neau... mulţumiri şi apre cuitorii satului Basara-
30 Din ţările nu mă credeţi, îmi zicea, deşte şi munceşte în chip
15 Corul do Vom aminti că în anul cieri dintre cele mai elo basa construiesc o şcoală dar dacă n-aş munci, aş comunist.
ul“ dirijat 1981 a fost dat în folo gioase la adresa dotărilor, cu două săli de clasă. • trăi cu un sentiment de
gore; 11,00 sinţă noul complex balnear competenţei profesionale Sătenii din toate cele 13 DUMITRU HURUBA
; 11,05 Tca- cu o capacitate de 600 dovedite de medicii şi în
ntru copii ; localităţi ce compun co
s ştiri; 12,05 proceduri pe zi, de la băi treg personalul medical, ca muna Vaţa de Jos au e-
ii XX; 12,25 termale, la fizioterapie sau lităţii meniurilor pregătite, fectuat, prin muncă pa dădea gospodinelor ce
folclorului ; doreau să cumpere stru
la 3; 15,00 magnetodiaflux. De aseme condiţiilor excelente de ca triotică, lucrări de între guri de la toneta aflată
lor ; 16,00 nea, prin darea în folosin zare. ţinere şi reparaţii ale in centrul Devei, in a-
1; 16,25 Po- drumurilor comunale şi
■u, România judeţean pe o lungime de pro pierea restaurantului
ioticc şi re „Transilvania“. far celor
fl C ona- peste 45 km. care... îndrăzneau să pro
17,0( ctin Joi, ia Deva
Iu pa... na in E9 Autogospodărirc testeze le mai amintea
; 17,30 Piese acă, şi aşa, altă treabă
ihail Jora ; • Lucrătorii consiliului nu aveţi toată ziua, decit
il române ; popular comunal se pre MUREŞUL-EXPLORĂRI - POLITEHNICA
; ★ Revista ocupă de extinderea ane să le spălaţi".
adio * Din Se va găsi (este nevoie!)
r forumuri xelor gospodăreşti aflate TIMIŞOARA Cineva care sâ-i dea un
Ştiri ★ Azi, în incintă. Astfel, de cu- sfat asupra ceea ce în
ificaţii; 20,00 rînd ei au înfiinţat o mi- Reîntoarsă ieri din turneul spaniol, unde a ob
Agricultura crofermă de creştere a ţinut şl o frumoasă victorie cu 1—0 asupra echipei seamnă respectul faţă de
ia dumnca- cumpărători ? !
P zi intr-o iepurilor de casă, numă Salamanca, ex-divizionara A, finalistă a „Cupei Româ
rea — între Modemul supermagazin din satul Vaţa de Jos, con rul urechiaţilor fiind, pen niei'", Politehnica Timişoara, condusă de reputatul
ilitate; 23,00 strucţie reprezentativă pentru ilustrarea aspectului nou pe tru început, de 20. om de fotbal Emeric Dembrovschi, va susţine joi, la CABLURILE NIMĂNUI
spera „Vlad care-1 îmbracă localităţile rurale din întreg judeţul nostru. Deva, un meci amical. Un fel de avanpremieră la
rghe Dumi- In cartierul de blocuri
D0 Non stop campionatul divizionar B, pe care-1 începe, cu întîr- de pe strada Ion Crean
zicre, duminică la Cugir, amicalul cu Mureşul-Explo-
REALIZĂRI DIN UNITĂŢI AGRICOLE... rări constituie o ultimă verificare a potenţialului echi gă din municipiul Deva se
află o staţie de transfor
pei de bază a Politehnicii — pretendentă autorizată la
■ C.A.P. Vaţa de Jos: pacitate de 1000 tone. • fost betonată şi împrej revenirea în „A“. Meciul va începe la orele 18. __ matoare de Io care sint
• De curind au fost fina Se cuvine a fi făcute două muită, sediul cooperativei trase, peste blocurile 35
lizate lucrările de con remarci: ajutorul primit fiind străjuit de ronduri şi 37, două cabluri tri
:ăl nclegale fazice. Cablufile au fost
potriva cu- strucţie a cinci fînare în efectuarea tuturor a- de flori. • S-au dat în
; HUNE- pentru depozitarea fura cestor lucrări pe care l-a folosinţă două fînare la folosite de cei ce au
dorul Hoo- jelor de la brigăzile zoo oferit unitatea patrona- Birtin şi unul la Tătă- Rezultate în campionatul judeţean de fotbal edificat cartierul de lo
); In faţa cuinţe. Dar constructorii
(Siderurgis- tehnice din satele Tîrna- toare (atelierul construc- răşti, la care se adaugă
viorii (Ar- va de Criş şi Ociu. • Mo ţii-montaj) şi hărnicia de un siloz cu o capacitate SERIA VALEA MURE SERIA VALEA JIULUI: au plecat de multă vre
profesoru- care au dat dovadă coo de 400 tone. • Ne ŞULUI : Dacia service Hu me, iar cablurile au ră
rul); PE- bilizaţi, într-un număr Minerul Boiţa — Avîntul mas şi astăzi atirnate
b co~ “ela- mare, la recoltarea, trans peratorii Tănase Andri- face plăcere să transmi nedoara — Unirea Zam inutil. Oare constructorii
(0 i) ; portul şi depozitarea fu cău, Gheorghe Braica, tem mulţumirile membri 2—2 ; Streiul Simeria Ve I-Iateg 0—3; Minerul Bărbă-
pl. .are lor C.A.P. Secţiei de che che — Constructorul Hu teni — ITidromin Petro nu au nevoie de ele pe
; lupeni: rajelor, cooperatorii din Romulus Gornic, Petru alte şantiere ? Căci ca-1
sul (Cultu- această unitate agricolă Boloţ, Gheorghe Mun restea a I.F.E.T., unitatea nedoara 1—1 ; Streiul Bo- şani 0—2; Minerul Uricani bl uri le sint bune şi mai I
: Imigranţi tean ş.a. patronatoare a cooperati şorod — Recolta Băcia
jiiceafârul); estimează, după cantită — Măgura Pui 6—1; Pre pot fi folosite ta alimen- 1
lnica mcca- ţile deja puse la adăpost, ■ C.A.I’. Birtin: • Pen vei, pentru sprijinul ce 1—4 ; Minerul Teliuc — paratorul Lupeni — Parîn- tarea cu energie electrică ţ
(Minerul); i-1 acordă. • Se remarcă Voinţa Ilia 0—0; Oxigenul a utilajelor din. construc- 1
cili de urs realizarea întregului ne tru cine nu a mai trecut prin marele angajament Hunedoara — Foresta O- gul Lonea 4—3; Sănătatea
ANINOA- cesar de hrană pentru a- prin unitatea de aici, îl Vulcan — Preparatorul Pe- HI. j
de la cas- la realizarea tuturor lu răştie 2—3; Mureşul Pri-
ssc) ; URI- nimale în viitoarea sta- informăm că faţa incin crărilor agricole coopera caz — C.F.R. Simeria 0—4; trila 1—9; C.F.R. Petro OILE Şl DUREREA DE CAP ţ
su pe fron- bulaţie. • Un mare nu tei gospodăreşti a cunos torii Aurel Loliş, Cristina şani — Autobuzul Petro
serlile I-II măr de cooperatori au Metalul Crişcior — I.M.C.
RAD : Cele cut radicale transformări Lazăr, Dumitru Băzăvan, Bîrcea 5—0. şani 3—1. Tovarăşii din conduce- \
nte cu Stan lucrat la construirea (in bine, se înţelege I). Iosif Petrucean, Victoria rea C.A.P. Bretea Romă- 1
ma roşie) ; noului siloz cu o ca Astfel, întreaga incintă a Gligor şi mulţi alţii. nă susţin că au mare ţ
Călăuza —
(Minerul) ; I bătaie de cap cu turma 1
valeril teu- ...Şl DIN GOSPODĂRIILE INDIVIDUALE * în flagrant, s-a stabilit că * de oi a cooperativei. De \
-II (Patria); nu din spirit de economie | ce ? Efectivul este cu mult 1
I
(Flacăra); • Locuitorii din cele în acţiunea de contrac Sus, care a încheiat con * REFLECTOR făcea acest lucru... * prea mic in raport cu cel 1
Valentina şase sate necooperativiza- tări şi livrări la fondul
i); HAŢEG: tracte pentru doi tăuraşi, L i t • La „Gambrinus". Intr-o | planificat ; faţă de 485 \
BRAZI : te ale comunei au redat centralizat al statului se un porc şi lapte de vacă, I noapte, Marius Bucătaru, » miei, cil s-a sta-urh: in l
z; CALAN: în circuitul agricol, pen remarcă în mod deosebit Petru Butaş — pentru * din Hunedoara, tehnician I plan pe 1983, s-au obţr- ,
i de cultu- tru acest an, alte 80 hec aportul cetăţenilor Ale • Furnizorul de ciment
Portretul trei tăuraşi, Gheorghe principal la Uzina nr. 8 a J nut doar 285 ; din planul 1
(Mureşul); tare teren. xandru Baniciu, din Maciu, din Prăvăleni, ca * a... betonat-o. Promiţînd u- C.S.H., şi-a dat cu firma | de lapte de ooie. de 105 \
t şi foarte • Lucruri demne de re Ciungani, care a contrac re an de an, contractea | nor chilipirgii din Certej că în cap. Tăind lacătul de » hl, s-au realizat numai 1
ia). ţinut am aflat şi despre tat doi tăuraşi, un porc ză trei-patru tăuraşi, cîte 1 le face rost de ciment, La- la uşa restaurantului „Gam- j vreo 30 hl. Cum au reu- ’
mulţi dintre gospodarii şi 600 1 lapte de vacă, un porc şi însemnate can î zăr Pop (din Deva) a brinus" a pătruns în inte- . şit astfel de .,perlor- \
acestor localităţi. Astfel, Dionisie Dan, din Vaţa de tităţi de lapte de vacă. | făcut rost, prin înşelăciune, rior. Cînd se pregătea să J manfe Tiberiu Florea, ^
« de vreo 8 000 de lei. Apoi, dispară de acolo cu bău- şeful de fermă, explică : 1
prin furt din locuinţe şi de k - Am avut ciobani ne- 1
bil pentru bunuri în valoare de circa turi şi ţigări de vreo |
1983 : Vre- producţie, achiziţii şi abundenţă. Şi cînd te 5 000 lei. La cercetări s-a 1 000 de lei, a fost prins. J corespunzători, iar in ui- ţ
eneral fru- desfacerea mărfurilor. Fir gîndeşti că pe acest drum 1 Mai mare ruşinea pentru * timul an am schimbat
:1 variabil. ma nu prea se află ea circulă zilnic zeci de ma constatat că omul mai un om cu calificare ono- t patru rinduri de 'îngriji
averse de la vedere, dar se deduce avea la dosar 11 condam- tori la oi. Am avut şi
de descăr- ffl Ploile au cam „mîn- şini ale I.P.E.G. şi atelie | nări pentru astfel de fap- rabilă. J
Vintul va cat“ asfaltul de pe aleile ^după... gardul deteriorat rului de construcţii-mon * te. Era bine betonat cu • La „recoltat". Fiind I ciobani, care, am văzut cu
i unele in parcului Staţiunii balneo Care este folosit ca spri taj. Se pare că respec pe vremea recoltării păioa- * ) ochii mei, n-au Ştiut nici
şi tempo- jin pentru diferitele pro tivele unităţi se cam în acţiuni.... ilegale. să mulgă oile.
m/h şl va climaterice din Vaţa de « • înşelăciune la măsură selor, Petru Murar, din |
sud-est. Jos. Demersuri în direc duse depozitate de-a val trec în... invitaţii la ac toare. Econoamă din fire, Hunedoara, şi-a zis, pro- * - De ce aţi acceptat
ilnime vor ţia asigurării materialelor ma în curtea secţiei. Spe ţiunea de reparare şi în babil, că n-ar strica să j astfel de ciobani ?
e 13 şi 18 necesare efectuării repa răm să se găsească o mi J barmana Maria Mişcaniu, participe şi el la campania „ - N-am avut ce face.
naxime în- treţinere a acestei căi de I de la cabana Cinciş, a- Oare chiar aşa stau lu
grade. raţiilor ce se impun au nă de gospodar şi aici, acces. Oare consiliul parţinînd grupului de can- strîngerii griului. Numai că |
fost făcute către forurile sau cineva care, ştergînd popular comunal este I tine-restaurant „Siderurgis- a făcut-o pe cont propriu, J crurile ? O fi oaia un ani
cmca va fi competente, dar reparaţii praful de pe geamurile furînd peste 280 kg de i mal blînd dar asta trebuie
iilă cu ce- sediului, să observe şi doar pe post de... arbi ( tul" Hunedoara, a dovedit să ducă la asemenea
Vor cădea încă nu. Poate acum... tru. •J atîta exces de zel, îneît grîu de pe terenul fermei *
formă de dezordinea de afară ! neglijenţe ? Conducerea
de ploaie gB Pe strada principa făcea „economie" şi la nr. 6 a I.A.S. Peştişu Mare. i C.A.P. Bretea Română ar
ircărl elec- lă care străbate localita 13 Pe drumul care du » măsurarea băuturilor servi Nu s-a bucurat deloc cînd I trebui să aibă mai mul
sufla mo- tea centru de comună ce spre gara C.F.R. din te consumatorilor. Surprinsă a fost prins.
ntensificări (strada Calea Crişului), se Vaţa de Jos nu trebuie tă grijă pentru ovine, alt
)-60 km/h Rubrică realizată cu sprijinul . fel n-o să scape de du
îorolog de află şi secţia de rame şi să cauţi cu luminarea Rubrică realizată de INSPECTORATULUI JUDEŢEAN DE INTERNE rerea de cap.
oncenco). geamuri a cooperativei de gropile. Ele se găsesc din MIRCEA DIACONU
«dm 3 •v"’" • mmm s arar A «w*v A j—mm 3 jmmm 3 a ni ■ A <mi« iii a a a—mm 3 Ammat 3 3