Page 1 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 1
_____. ,. , <«V-: ‘ v*
v
C'AMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
Recoltările de toamnă şi însămînţarea
păioaselor — gata de start. Cum s-au
pregătit mecanizatorii ?
S O C I A L I S M U L Strîngerea recoltei de ,.de repararea mijloacelor xecutat sub îndrumarea u-
— Da. Lucrările s-au e-
toamnă de pe eîmp şi în
porumbului,
la
recoltarea
sămînţarea culturilor pă- mecanice ce vor fi folosite nor oameni bine pregătiţi
profesional, cum ar fi Luca
O RGÂIU AL COIVIITET ULUI rJU D EŢE Al\l HUN ED O ARA At ioase se află în momentul cartofilor şi sfeclei şi la Oancea, Vasile Pienaru,
startului în unităţile agri însămînţarea orzului ' şi Ilie Giura, Teodor Ţocoi,
cole din Consiliul unic a- griului.
groindustrial Simeria. De — Cum a fost organizată Viorel Samoilescu ş.a. Ală
aceea, am socotit oportună această activitate ? turi de ei au muncit efec
o discuţie cu Mircea Mu- — S-au efectuat verifi tiv mecanizatori cu expe
Anul XXXV, nr, 8 026 JOI, 1 SEPTEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani
reşan, inginerul şef al sta cări minuţioase asupra fie rienţă în muncă, cum ar fi
ţiunii de mecanizare a a- cărui utilaj şi s-a stabilit Pavel Cutimici şi Pavel
griculturii ce deserveşte concret ce anume trebuie Jar (Sîn tandrei), Nicolae
Slnt necesare măsuri hotarîte cooperativele de producţie făcut în fiecare caz în par Balţatu şi Pavel Vinerean
te. Cele ce au necesitat in
din această parte a judeţu
lui. Tema dialogului: sta tervenţii mai mari au fost (Simeria), Ioan Bălosu şl
diul pregătirii mijloacelor aduse la atelierul central ‘ Ioan Filimon (Rapoltu Ma
pentru întărirea disciplinei şi mecanice şi mecanizatori al S.M.A., celelalte au fost re), Victor şi Nicolae Bol
reparate în secţii. Obiecti
lor în vederea bunei des
făşurări a lucrărilor din vul stabilit în acest dome ea (Bobîlna) şi mulţi alţii.
—
Aţi
avut
creşterea producţiei de cărbune! perioada următoare. niu a fost: toate reviziile schimb suficiente ? piese de
să se facă cu maximum de
— Pregătirea temeinică a
recoltărilor şi însămînţări- exigenţă, iar reparaţiile să
lor de toamnă ne preocu se ridice la cel mai înalt TRAIAN BONDOR
De mai multă vreme, la pregătiri lucrau doar nivel, sub aspectul calităţii.
la întreprinderea minieră I.M. Aninoasa 507 mineri (faţă de 758 pă de multă vreme. încă — S-a atins acest obiec
Aninoasa nu se mai rea cîţi erau planificaţi), la după încheierea secerişului tiv ? (Continuare in pag. a 2-a)
lizează planul- la producţia sectoarele de întreţinere am început să ne ocupăm
fizică. Analizînd cauzele şi deservire erau în plus
care au generat această intră oameni bine pregă 370 persoane. Şi ne între
tiţi profesional, cu vechi
stare de fapt se pot re băm de ce este atît de
ţine două motive obiecti me şi cu mare răspunde mică productivitatea mun
ve ale neîndeplinirii sar re faţă de îndeplin.’-ea cii pe mină ?
cinilor de producţie : ră sarcinilor de plan. mai în documentarea noastră
mânerile în urmă la lucră există brigăzi şi sectoare la mina Aninoasa am stat
rile de investiţii şi necon- cu efective incomplete, cu de vorbă şi cu cîţiva
maiştri de la sectoarele
direct productive: Ioan
Iliev, de la sectorul IV,
Iustin Bursaşiu, de la sec
torul III şi ioachim Aboş,
de la sectorul II. în pa
firmarea unor rezerve de o compoziţie eterogenă. ranteză fie spus, fiecare
cărbune, în urma cerce Sînt formaţii cu oameni dintre respectivele locuri
tărilor efectuate în flan instabili, fără pregătirea de muncă aveau minusuri
cul sudic al minei. profesională necesară şi la producţie cuprinse între
Dar acestor cauze obiec fără vechime în muncă, 4 700 tone cărbune şi 2 200
tive li se adaugă şi unele oameni care se adaptează tone. Pe lingă problemele
subiective, care diminuea mai greu condiţiilor de legate de starea discipli
ză producţia din fronturi lucru din subteran. nară, interlocutorii relevau
le de lucru: absenţe ne Intr-adevăr, dintr-o ana şi alte aspecte : aprovizio
motivate, productivitate liză recentă rezultă că cel narea tehnico-materială se
scăzută etc. Rezultatul a- mai mare număr de ab efectuează destul de greoi,
cestor neajunsuri — un senţe îl înregistrează acei iar întreţinerea utilajelor
minus important la pro care au o vechime de din subteran nu se ridică
ducţia fizică de cărbune, 1—2 ani. La cei încadraţi la nivelul cerinţelor.
acumulat în perioada tre pînă în 1981, absenţele Aşadar, cu toate că nu
cută din acest an. sînt de trei ori mai mici. mărul mediu scriptic al
De ce sînt absenţe ne Este o explicaţie a fap personalului din sectoarele
motivate ? De ce este di tului că în nici una din de deservire şi întreţinere
minuată productivitatea lunile trecute nu s-au este depăşit, în aceste do ÎN ZIARUL DE AZI:
muncii ? De ce nu se rea realizat posturile planifica menii de activitate mai Meşterii lemnului
lizează planul ? Iată multe te în subteran, deşi mina există o serie de carenţe.
întrebări, la care împreu are efective suficiente. Nu Nu putem fi de acord cu ® Nici o palmă de pă-
nă cu tovarăşul Vasile mai că aceste efective, prezenţa acestora pe fluxu mînt nelucrat! din Vata de Jos
Rusu, secretarul comitetu după cum rezultă, se re rile de producţie. Dacă pro
lui de partid pe întreprin găsesc mai mult pe la ac ducţia a avut de suferit ® Dialog cu cititorii
dere, încercăm să le dăm tivităţile de întreţinere şi din cauza rămînerilor în • Vălişoara — actuali Locuitorii Jării Zarandului nouă. Organizîndu-şi te
un răspuns. deservire, unde încarcă ne tăţi au crescut cioplind lem meinic activitatea, colecti
— La mina noastră, ală justificat... schemele. DORIN CORPADE nul. Din lemn şi-au făcut vul de aici a reuşit să
turi de formaţiile de lu Dacă, spre exemplu, în • Semnal casă şi masă, leagăn pen pună in evidenţă renumele
cru în componenţa cărora luna iulie, în abataje şi (Continuare în pag. a 2-a) tru prunci, uneltele muncii iăurarilor de frumos din
lor zilnice, ori tulnicele zonă, ale căror produse se
cu care-şi cîntau dorurile, caracterizează printr-o tot
In Vata de los prelucra mai ridicată calitate. In
rea lemnului sub formă fiecare an s-a construit:
industrializată a început hala de gatere, secţia de
cu mulţi ani in urmă. Dar lăzi, centrala termică, ate
abia în anii socialismului, lierul mecanic. A lost mo
Secţia de cherestea din dernizat depozitul de buş
Vaţa de Jos a început să teni şi cherestea, secţia de
semifabricate etc.
se dezvolte cu adevărat, să
prospere şi să se consoli Materia primă o consti
deze, odată cu celelalte în tuie aici buştenii de gater
treprinderi din judeţul nos sosiţi din pădurile judeţu
tru şi din ţară, cu toate lui. Sortarea se face pe
localităţile patriei, cărora clase de calitate, iar ope
Congresul al IX-lea al parti raţiile de descărcare-ma-
dului le-a deschis largi şi nipulare se fac mecanizat.
dinamice perspective înnoi Buna organizare a locuri-
toare. Tot de atunci, în
I.M. Hunedoara, secţia Teliuc. Brigada lui Nicolae Potoki pe primele şase luni a dat peste plan 157G tone mi
nereu. In foto: schimbul con dus de Carol Şimo. fruntea secţiei se allă teh ION COTOI
nicianul Teodor Cătană, co- corespondent
munist cu experienţă in
profesie, creator de tehnică (Continuare în pag. a 2-a)
CU PLANUL PE OPT LUNI ÎNDEPLINIT
PROPUNERI ÎNFĂPTUITE
ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ ORĂŞTIE a FABRICA „REFRACTARA" BARU
9 Cetăţenii din circum a fost înfăptuită. Avînd
Printre colectivele muncitoreşti care şi-au înche Colectivul Fabricii „Refractara" Baru continuă scripţia electorală nr. 14 sprijinul primăriei, locui
iat înainte de termen planul pe opt luni se numără să înregistreze rezultate notabile în producţie. Mo- Orăştie, deputat Avram Ig torii, care au contribuit cu
şi cel de la întreprinderea mecanică Orăştie. Mo bilizîndu -se exemplar în muncă, acest colectiv şi-a nat, au solicitat introduce muncă patriotică, au reu
bilizaţi puternic de organizaţiile de partid, construc îndeplinit planul pe opt luni cu şapte zile mai de rea apei potabile şi pe stră şit să introducă apa pota
torii de maşini din Orăştie s-au angajat cu hotă- vreme, fapt ce a condus Ia depăşirea cu 8 la sută bilă pe străzile Vînătorilor,
rîre în realizarea ritmică a sarcinilor în producţie, a prevederilor producţiei marfă, iar la producţia zile lor. Această propunere Fundăturii şi Muzicanţilor.
reuşind să depăşească în cele opt luni trecute din fizică sortimentală s-au realizat în plus 516 tone BLOC DAT îl I FOLOSINŢĂ
acest an prevederile la producţia marfă cu 15 la plăci termoizolante, 144 tone prafuri exoţerme, 9 în centrul civic al comu
sută, cele ale producţiei fizice cu 20 la sută, iar tone cărămizi refractare şi 7 tone de masă refrac nei Dobra, viitor oraş a- tele repartizate. Tot aici se
află în construcţie un alt
producţia netă să o realizeze în proporţie de 118 tară. în aceeaşi perioadă, investiţiile au fost reali groindustrial, a fost dat bloc, la care lucrările se
la sută. Au fost realizate peste plan, în perioada zate în proporţie de 133 la sută, la total şi de 121
la sută la construcţii-montaj. Muncitorii din echipe în folosinţă un nou bloc află la acoperiş. Acest bloc
amintită, 30 de strunguri, 150 de tone piese turnate are apartamente cu două şi
le conduse de Viorica Deatc, Aniţa Popa, Petru cu nouă apartamente şi
din fontă, scule şi dispozitive în valoare de 2,5 trei camere, iar la parter
Leliuga şi Ion Petre s-au remarcat prin hărnicie şi spaţii comerciale la parter.
milioane lei. dăruire în realizarea sarcinilor. Noii locatari au şi început spaţii pentru unităţi co
merciale şi prestatoare de
să se mute în apartamen- servicii.
