Page 10 - Drumul_socialismului_1983_09

oag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 028 9

(Urmare din pag. 1) in ce stadiu se
Am avut ce învăţa de la ei" te doar in curs de amena­ ELEV

jare. Sute, mii de fire de pentru i 11,00 Telex
Adevărurile mari încap exemplu pentru a se afla, din primul semestru aJ gladiole şi crizanteme, 11,05 Cenaclul c
de cele mai multe ori în la şcoală, permanent, „pe anului. „Eu de două decenii dalii şi petunii. Zeci de (Urmare din pag. 1) tuarea arăturilor pentru a 11,30 Cinci mill
cuvinte simple. Simple dar acelaşi panou al hărni­ lucrez in investiţii, iar de ghivece cu flori decorati­ evita pierderea umidităţii meni (coli
de excepţională rigoare. ciei“. Poate, şi Claudia, 19 ani conduc brigada. Noi ve. In tot locul rămas li­ solului". 11,55 Să cinte
siune mu
Am ascultat asemenea cu­ care peste cit ev a zile va am deschis mina Bărbăteni, ber printre straturi de de răspunderea fiecărui coregrafici
vinte in preajma unor mi­ păşi în clasa I, va ajunge iar aici, la Paroşeni, ale flori, in cealaltă grădină, specialist faţă de soarta Valeria Ianc, inginer şef 12,10 Ora de m
neri din Valea Jiului, oa­ repede la panoul de onoa­ noastre sint principalele legume şi zarzavaturi ! recoltei, vom spori exigen­ al Consiliului unic agro­ 13.00 La sfîrşlt
nfi (I) (p
meni de mare probitate re, acolo unde stau ală­ lucrări de investiţii. Acum ţa pentru aplicarea cu ri­ industrial Brad : „Neasigu- 17.00 Teicsport
morală şi profesională, a turi părin(ii - fruntaşi in betonăm bazinul pentru co­ — Şl totuşi, care e gurozitate a tehnologiilor rarea densităţilor stabilite 18,50 Serial ştiii
căror viaţă se scrie numai muncă şl fiii lor - fruntaşi lectarea apei necesare mi­ tilcul gardului inalt din avansate de către toate for­ şi amplasarea necorespun­ anul 2 000
cu lapte. Adică o scriu la Învăţătură — dacă-i va nei. Săparea am inceput-o faţa casei ? maţiile, de lucru. Pe lingă zătoare a cerealelor păioa­ 19,10 Săptămina
19,25 Columne i
ei cu lapte. Paul Crasu, semăna tatălui ei, maistrul de trei luni, beton ore a — — M-am gindit că mul­ pregătirea unui agrofond se au determinat ca în a- Azi, muni
şei de brigadă in sectorul electromecanic Bujor Pa- de 15 zile. In orice caz, te din plantele sădite corespunzător pe toate su­ cest an la C.A.P. Zdrapţi, şoara
IV al minei Lupeni, con­ vel, şef de brigadă tot la pînă la 30 decembrie dăm sint plăpinde la brume­ Rişca, Sălişte şi in alte u- 19,45 1001 de »c
20,00 Telejurnal
duce abatajul frontal com­ un frontal cu complex me­ gata lucrarea — dar dum­ le timpurii, la frigul ne­ prafeţele, insistăm pe asi­ nităţi producţiile să fie ne­ lor)
plex XI de trei ani. „Noi canizat de la Lupeni. Un neavoastră vă spun că ne aşteptat al toamnei. Aşa gurarea unei structuri ju­ mulţumitoare. Asemenea 20,15 La sfîrşit
aşa am mers in aceşti ani, om al faptelor ale cărui străduim să o termi­ că n-ar strica să le pro­ dicioase a soiurilor în fie­ deficienţe vor fi înlătura­ îl ă (II)
care fermă, cît şi a densi­
* Telecnci
numai cu plus — intr-un an mari adevăruri incap tot năm la jumătatea lunii tejez sensibilitatea cu o tăţilor prevăzute. Avem în te în această toamnă. Su­ (parţial
16 000 tone, in altul 9 000, în cuvinte simple. „Nu slă­ decembrie". Laszlo Alexan­ copertină, cu un acope­ prafeţele repartizate pen­ 20.55 Film seris
(color) —
iar acum, in opt luni, 17 000 bim ritmul la lucru, il ţi­ dru a mai vrut să zică riş indinat, prins de atenţie în mod deosebit tru însămînţarea cerealelor 21,40 Toamna s
Băţă-
fermele
din
Chitid,
tone. La productivitate mer­ nem constant, cu un ran­ ceva, dar l-a zărit pe in­ marginea gardului şi de păioase şi care sînt elibe­ varietăţile,
gem cu un plus de două dament de 16 tone pe post, ginerul Iulian Costescu şi a cea a serei. lar şi altele, unde în acest rate — 195 ha — sînt ara­ tisment
tone pe post. Nu-i mare cu 2,2 tone mai mult de cit ţinut să-l salute. „Mi-a tost an nivelul recoltei a fost te. în unităţi se lucrează 22,45 Telejurnal
lor)
secretul, l-am mai spus : prevederile. Prin acest ritm şef de sector - se scuză sub aşteptări. Pentru însă- acum la fertilizări. Impor­ * Sport
dacă stăpineşti utilajul, şi prin disciplină am ajuns pentru întrerupere - cind mînţările de toamnă avem tant este ca, împreună cu 22.55 Invitaţii t
dacă ştii să-i faci repa­ la un plus de aproape m-am angajat la Lupeni. Grădinile asigurată întreaga cantita­ emisiune
tractivă
raţii preventive, dacă ştii 6 000 tone de cărbune in Om toarte capabil, am te de sămînţă. Eforturile în consiliile populare şi con­ 23,30 închiderea
să munceşti cu omul 1". cele opt luni trecute din an. avut ce invăţa de la el. Şi de la şosea această perioadă sînt con­ ducerile unităţilor agricole, lui.
Pentru Paul Grasu acest Cind spun disciplină, mă re­ nu numai eu, toţi cei care centrate la eliberarea şi să executăm unele lucrări
„dacă“ înseamnă perlec- fer şi la disciplina tehnolo­ ii sint in preajmă au ce pregătirea terenurilor ce de îmbunătăţiri funciare pe
tionare. O perfecţionare a- gică. Ea dă cele mai bune invăţa de la el. Nu-i vorba vor fi cultivate cu cereale terenurile din zona Crişu- |£adu
cumulată din mers, de rezultate. Dar ca s-o res­ doar de meserie, ci şi de ...Am auzii, şi-am tot păioase, cît şi la fertili­ lui, care au implicaţii fa­
cînd a simfit că nu-s suli- pecţi, trebuie s-o stăpi­ felul cum trebuie să stal văzut, in ultima vreme zarea acestor suprafeţe". vorabile asupra recoltei
BUCUREŞTI
ciente şcoala. profesională neşti !“. de vorbă cu muncitorii. Să mulţi pătimaşi cultiva­ Ana Muntcanu, inginer viitoare". dioprogramul t
şi de maiştri, nici liceul, Cuvinte simple, adevăruri ţi-i atragi şi să munceşti cu tori de pămint. Oameni şef la C.A.P. Buituri: „în- Din cele relatate se des­ La ordinea zi
ci trebuie mai mult. Azi, ca mari ca şi cele rostite de ei ! Asta-i mare lucru, şi care înnobilind pămintul trucît grîul cultivat după prinde preocuparea respon­ cultură; 7,00
subinginer, poate conduce maistrul minier Laszlo Ale­ asta ne lipseşte multora. Că îl lac să rodească, să păioase nu a dat rezultate sabilă a cooperatorilor, me­ 7,30 La panou
al muncii; 8,00
o brigadă intr-un frontal xandru, şef de brigadă la lucrurile ar merge moi dea in IJoare. Cu ce e- satisfăcătoare, la amplasa­ canizatorilor şi cadrelor sei; 8,10 Curie
mecanizat ! Aşadar, Cris- sectorul de investiţii al bine dacă am şti să mun­ forturi, cu cită zbatere rea făcută în această toam­ tehnice pentru a pregăti lor; 9,00 Bule
Audiem
tina, fiica sa din clasa a I.M. Paroşeni, fruntaş in cim cu oamenii !". s-a împlinii reuşita ? N-o nă am avut în vedere să baze trainice recoltei de 9.05 Buletin
10.00
lll-a, are de la cine lua întrecerea pe Valea Jiului LUCIA LICIU mai spunem. Adăugăm 10.05 Revista li
numai că vreme liberă, înlăturăm tsemenea nea­ cereale păioase din anul 10,40 Orchestra
răgaz pentru oamenii ca­ junsuri. Ca urmare, grîul viitor, hotărîtor fiind acum populară a
re îngrijesc şi muncesc va fi semănat numai du­ ca programele de lucru „Rapsodia r 0 h
’e
Bulet’
pămintul, nu există. Dar pă leguminoase şi prăsi­ stabilite în fiecare unitate unive. dir-u şth
satisfacţii, mulţumiri ? toare. în această perioadă să fie transpuse exemplar 12.00 Buletin d
— Din acestea cu priso- sîntem preocupaţi să strîn- în viaţă, obiectiv care tre­ Atlas cultural;
sfaţă ! - răspunde prima, gem cît mai repede posibil buie urmărit cu consecven­ minut cu minu
serii * Azi In
rul comunei. Despre e- recolta culturilor de toam­ ţă de către organizaţiile de tămina politic;
xemplul prezentat astăzi nă, imediat trecînd la efec­ partid de la sate. internaţională
diojurnal *- Pi
mai trebuie spuse otova şlagărelor *
amănunte... semnificative, rală * La si
h afara recunoscutei nea voastră; 22
vrednicii in lioricultură, ta. nai ; 22,30 Mua
23,30—G,00 Non
mii ia ianc este apreciată
şi pentru produsele cu Iivje 1
care contribuie an de an C J l N E f l
!
la sporirea loadulu de
stat. An ui trecut a livrat
DEVA:
din gospodăria sa două (Patria) ; Orr
Fal
vaci şi doi viţei, in acest flori (Arta); H
an are încheiat contract Cascadorul Hc
pentru alţi doi viţei, un ra); Anna c
zile — seriile
porc, lapte, in plus, mul­ gistul); Răi
ţimea de Hori sădite de-a (Arta); Un sr
...0 sută de femei, lungul celor 7 km de Polul PETRO
Nord
rul);
drum ciţi măsoară comu­ cui, petrolul
Fabrica de încălţăminte na sint, majoritatea, tot (Unirea); Ja
ai
Inginerul
o sută de fruntaşe! Hunedoara. Dumitru şef Mincu, din grădina sa primite de plimbare Mult
(7
unităţii,
LUPENI:
împreună cu maistrul me­ oamenii care au dat de e iubirea (Ctil
canic Tiberiu Văduva şi lă­ lucrul pămintul ui mai CAN :• ' tuner
mecanic
Sin-
(Urmare din pag. 1) 600 perechi de încălţămin­ cătuşul lucrează la Victor raţio­ mult ca-n alţi ani; de oa­ ceafă UC
crăian
o
l._peHuli
te şi la fiecare din ele nalizare care duce la creş­ meni care şi-au întins rea I-II (M
seriile
na llieş, Elena Cosma, Mo­ trebuie să Iii „cu ochii-n terea productivităţii muncii. grădinile dincolo de gar­ C.T.E. Mintia, secţia chimi că. In laboratorul tle analize NOASA: Prof
(1
dica Rusan, Margareta patru şi cu miinile in opt", duri şi porţi, pînă aproa­ uleiuri, laboranta Elena Lazăr execută o analiză dc iteter- ardelenii Ca
UR1CANI:
Man, Veronica Rada, Ma­ Dar m-am obişnuit şi îmi pe de şosea. minare a coroziunii oţelului. zaţul); un.
riana Tabac sau Elena place la această maşină". (Steaua roşie)
Pruncul,
petr
Nuţu sint policaliiicate, pot Una dintre cele mai re­ lenll (Patria)
face, cind este cazul, orice prezentative muncitoare de Ne concentrăm eforturile pentru asigurarea (Flacăra); Gi
operaţie pe bandă". la „linia 1" este Maria Colectivul întreprin­ Omul Puma (
...Elena Ştefani şi Galena Zălhan. „Foarte harnică, // derii dc tricotaje Hu­ tură); IîATEC
tine (Dacia);
Link, două dintre muncitoa­ conştiincioasă şi pricepută, ritmicităţii şi calităţii producţiei nedoara îşi continuă tin de Bucure t
rele din schimbul „B", după execută operaţiile a două seria bunelor rezultate In arşiţa noţ
ce ne atrag atenţia că la muncitoare, dar şi ci şti gă (Urmare din pag. 1) scurtarea termenelor de anului, să rie recuperăm obţinute de la începutul cultură); SIM
părţirea — sol
linia I se execută, de re­ pe măsură - aprecia con­ fabricaţie şi onorarea la restanţele la export şi la anului, încheind şi luna reşnl) ; IT.,U
gulă, cele mal grele mo­ ducătorul schimbului. A tari rea disciplinei şi ordi­ timp a comenzilor. ceilalţi indicatori, pentru august cu depăşiri la (Lumina).
dele introduse in fabricaţie, fost declarată la încheierea nii la fiecare loc de mun­ Hotărîrea fermă a comu­ realizarea unor produse principalii indicatori. Ca
relevă că practic, controlul semestrului I cea mai bună că, creşterea responsabili­ niştilor, a Întregului nos­ de cea mai bună calitate, urmare, planul produc- li orc
de calitate interfazic nu muncitoare de la cele cinci tăţii şi dăruirii tuturor tru colectiv este de a-şi care să ne asigure noi
prea are ce face. Cum ? linii tehnologice de tras- lucrătorilor în producţie, o spori eforturile în muncă parteneri pe pieţele ex-
Foarte bine — răspund mun­ tălpuit". Am întrebat-o ce atenţie deosebită acordînd P ReziUtatcle
citoarele - calitatea se ve­ i se pare important in celor două colective din 1 200 000 septembrie 19:
rifică „în lanţ" de la o munca ei şi prin ce se Valea Jiului. Pentru a Extr. I : 57,
lucrătoare la alta. Dacă deosebeşte formaţia in care recupera restanţele şi rea­ TRICOTAJE 60, 80, 81, 63.
celei din faţa mea ii sca­ lucrează de celelalte din liza integral sarcinile a- Extr. a Il-a
pă vreun defect, ii dăm fabrică. Ne-a răspuns cestui an, am extins acti­ 48, 75, 14, 24,
pantoful înapoi, fără supă­ prompt : „important e să-ţi vitatea de export în mai (iei marfa pe opt luni Extr. a III-
rare ! umble mina iute, că altfel multe secţii ale întreprin­ a fost depăşit cu 9,9 Fond total
Maria Cornelia Vi şan banda se duce, de numa, derii. Astfel, la secţiile milioane lei, iar preve­ 1 224 165 lei,
253 918 lei rep
lucrează pe o maşină la numa. Iar linia noastră din Brad, Deva şi Haţeg derile Ia export au fost ria 1 de la fa
care se execută una din­ s-a ridicat deasupra ce­ se realizează, în exclusivi­ realizate în proporţie
tre operaţiile cheie la o lorlalte pentru că toate tate, numai produse pen­ de 119 la sută. Din ia­ 2Tr- — S23
fabrică de încălţăminte — femeile şint serioase, dis­ tru export, iar la Livezeni nuarie pînă la sfirşitul
„trasul călcîielor". Muncito­ ciplinate ■' şi, mai ales, 50 la sută din mobilier
rul care minuleşte maşina „punem umărul la greu". este destinat tot pieţelor lunii august aici au
fost executate şi livrate
Timpul pro
trebuie să fie toarte atent Intr-adevăr, vorbele Mă­ străine. De asemenea, pen­ azi, 3 scpteml
- subliniază maistrul Cir- riei Zălhan definesc cum tru asigurarea unei calităţi beneficiarilor interni şi mea va fi ca
jan -, foarte ager in miş­ nu se poate mai bine sta­ superioare şi mai eficien­ externi 1 200 000 . bu­ fi variabil şi
cări, dar şi la minte. De rea de spirit din acest co­ ta gospodărire a materiei căţi dc tricotaje. Co­ înnourări acc
confccţio-
obicei, pe ostiei de utilaje lectiv. Este o stare de prime, s-a trecut la exe­ lectivele de de ingi­ sfirşitul in inter
local,
ves<
conduse
neri
lucrează bărbaţi, pentru că veghe continuă Şi respon­ cuţia mobilei din semifa­ averse de ph
orice dereglare aici se sabilă, de dăruire în pro­ bricate de cherestea. Am nera Doina Stoica şi dc descarcă
va
repercutează asupra între­ ducţie şi ataşament faţă de înfiinţat la Deva un ate­ maistrul Petru Florea Vintul sud-est st
din
gului flux tehnologic. Dar colectiv, o stare ce derivă lier de producere a S.D.V. şi cel din secţia trico­ paraturile n
condus
taje,
de
ingi­
Maria Vişan se descurcă direct din tripla Ipostază şi mostrelor de mobilier nerul Dumitru Spătaru, cuprinse intri
cobo
de minune. „Nu-i uşor, a clasei noastre munci­ (înainte le executau alte de, mai intrau
siunile
intr-adevăr - recunoştea toare — proprietară, produ­ unităţi din ţară), care ne şi-au adus o contribuţie 8 şi 10 gradi
muncitoarea -, îmi trec cătoare şi beneficiară o creează acum posibilitatea I.P.L. Deva, secţia de mobilă Haţeg, atelierul uzinarc. substanţială la rezulta­ rile maxime
prin mină zilnic Cam 500- muncii sale. introducerii rapide în lucru Frezorul Angliei Toiloni execută lucrări de bună calitate tele amintite. prinse între
grade.
a oricărui produs, deci la Şi îşi depăşeşte sarcinile d*. plan în fiecare lună.