Page 101 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 101
ROMÂNI A»CEAUŞESCUftP ACE?
PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNIŢI-VĂ!
Lumina are nevoie de apărare,
oamenii - de paee şi linişte, pentru
4.
___ TOT» enmvrmp vmppH )uIIITUI HUNEOOHRAt înfăptuirea idealurilor generoase
OdALISMlIlI de bine şi prosperitate
atelierului
„Noi, ca cetăţeni ai Ro
me
hala
în
canic al Termocentralei E- mâniei socialiste, ca oameni rachete cu rază medie de
acţiune şi se va trece la
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA A lectrice Mintia a avut loc ai muncii în această între retragerea şi distrugerea ce
ieri, adunarea oamenilor prindere şi ca părinţi — a lor existente .
11
muncii consacrată păcii şi spus în cuvîntul său mun La rîndul său, muncitoa
dezarmării. Au venit la a- citorul specialist Constantin rea electrician Kocsis Iose-
dunare muncitori, ingineri, Raşeu — sîntem întru totul fina a spus, între altele :
Anul XXXV, nr. 8 051 VINERI, 30 SEPTEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani tehnicieni, maiştri, bărbaţi de acord cu poziţia expri „întindem braţele noastre
şi femei, tineri şi vîrstnici, mată de şeful statului nos de mame şi soţii pentru a
români şi maghiari, ger tru în legătură cu tratati 1- uni cu ale tuturor ma
mani şi de alte naţionali vele de la Geneva dintre melor şi soţiilor din lumea
La temelia realizărilor: munca tăţi. Au venit să-şi expri Uniunea Sovietică şi State întreagă, doritoare să-şi
intr-un
me
glas
le Unite ale Americii şi
unanim
crească copiii în linişte şi
sentimentele de îngrijorare sperăm că realismul şi lu să-i formeze pentru un vii
ordonată, susţinută, pentru agravarea climatului ciditatea, spiritul de înaltă tor de pace, astfel incit în
'de încordare în Europa şi responsabilitate pentru via toate căminele să domneas
a întregului colectiv în lume, determinată de ţa şi pacea popoarelor con că liniştea şi fericirea. Nu
tinentului nostru şi ale în
proiectata amplasare de noi
vrem să ne creştem copiii
rachete pe continentul nos tregii lumi vor învinge şi pentru cîmpurile de luptă,
• — Zilnic urmărim două Acest fapt se răsfrînge po rate toate condiţiile desfă tru, să-şi spună răspicat că se va ajunge la înţele ci pentru bătălia paşnică
probleme de mare însem zitiv asupra realizărilor şurării unei activităţi dina voinţa de pace, colaborare gerea de a se opri ampla
nătate : realizarea produc noastre la toţi indicatorii, mice, atît în subteran cît şi şi securitate în lume. sarea în Europa a noilor (Continuare în pag. o 2-a)
ţiei fizice la nivelul celor situîndu-ne, în prezent, la suprafaţă, că zonele pe
trei sectoare şi încadrarea printre unităţile miniere care le exploatăm sînt
în conţinuturile de metal din judeţ fruntaşe la ex corespunzătoare, colectivul
planificate la minereu ex tracţia si prelucrarea mi minei Certej este hotărît
tras. De fapt, sînt doi in nereurilor. să depună eforturi sporite
dicatori hotărîtori pentru — Concret, ce rezultate pentru a da ţârii cantităţi
soarta producţiei minei s-au obţinut în perioada tot mai mari de minereuri,
noastre — reliefa Ioan trecută de la începutul a- răspunzînd prin fapte de
Albu. inginer şef tehnic- nului .şi ce perspective se muncă chemărilor adresate
minerilor de către secreta
rul general al partidu
PATRIEI-CIT MAI MULT CĂRBUNE, lui. t o v a r ă ş u l Nicolae
Ceauşescu.
CÎT Ml MULT MINEREU ! Planificarea şi organiza
rea producţiei la toate lo
curile de muncă sînt ur
producţie la Exploatarea- întrevăd în continuare mărite cu atenţie de colec
Minieră Certej. După ce pentru producţia minei ? tivul exploatării. Tovară
am traversat o perioadă — Realizările sînt bune şul Adrian Gligor, secreta
mai grea (prima parte a La toţi indicatorii.-La pro rul comitetului de partid
anului), în care realizările ducţia marfă, prevederile din exploatare, arăta că
în producţie au oscilat de de plan au fost depăşite cu există O' atmosferă favora
la lună la lună. in ultima 3,9 milioane lei, la pro bilă de lucru, de angajare
vreme situaţia s-a schim ducţia netă (pe opt luni) pentru mai mult, că sec-
bat mult în bine. Mai cu 3,2 milioane lei, la mi
exact, începind din iunie, nereu complex extras cu LIVIU BRAICA
brigăzile din subteran, ca 1 800 tone, iar la metale,
urmare a măsurilor tehnice astfel : la plumb ou 22 to Aspect ţie la adunarea pen Iru paee şi dezarmare care a avut loc ieri la C.T.E. Mintia.
şi organizatorice luate de ne, la zinc cu 31 tone, la (Continuare in pag. a 2-a)
conducerea minei şi comite cupru cu 5 tone, la sulf cu
tul de partid, se mobili 40 tone, cu plusuri la
zează mai mult, extrag mi celelalte metale. Cum va
nereu peste sarcinile sta evolua producţia? Avînd
bilite, de calitate ridicată. în vedere că avem asigu- CAMPANIA agricola^jde
DIN CRONICA
Porumbul strîns cu grijă şi pus la adăpost cît mai
ÎNTRECERII SOCIALISTE
repede, sămînţa de griu sub brazdă în cel mai scurt timp!
105 000 TONE sarcinilor de plan pe pri
DE CĂRBUNE mele nouă luni ale anu Joi seara, unităţile din oameni, printre cei mal au recoltat şi eliberat su nerale din Orăştie au o
PESTE PREVEDERI lui. Preocupîndu-se con Consiliul Unic Agroindus harnici cooperatori numă- prafeţele repartizate. contribuţie de seamă la
stant de buna organizare trial Orăştie au încheiat rîndu-se Elisabeta Haţegan, La C.A.P. Mărtineşti şi strîngerea cît mai grabnică
Oamenii muncii de la a activităţii, de creşterea recoltarea cartofilor şi în- Stela Lupşor, Ioan Haţe Orăştioara de Sus culesul şi punerea la adăpost a
Exploatarea Minieră Ca randamentelor în abataje sămînţarea orzului. Recol gan, Măria Peter, Elena porumbului ■ şi eliberarea roadelor ogoarelor. Utecis-
riera Cîmpu lui Neag, ca şi folosirea Ia întreaga tarea porumbului înaintea Niciu şi Aurel Luca. Aşa terenului n-au atins încă tii şi elevi: celor două
re se menţin de la înce capacitate a utilajelor din ză într-un ritm tot mai ritmul cerut. La C.A.P. licee şi-au asumat sarcina
putul anului în fruntea dotare, harnicul colectiv înalt, fiind culeasă recolta se face că recoltarea celor Dineu Mare, din 220 ha de a culege porumbul de
întrecerii dintre unităţile de mineri şi preparatori de pe mai mult de 60 la 80 ha cu porumb se apro s-au. recoltat 45 ha, iar pe o suprafaţă de 36 ha
miniere ale Văii Jiului, au deveni a reuşit să-.şi de sută din suprafaţă. pie de sfîrşit, iar elibera- tăierea cocenilor merge aparţinînd A.E.I. Beriu şl
înregistrat şi în luna sep păşească prevederile asu LA CULES — RITMUL în fiecare zi. 10 clase iau
tembrie rezultate foarte mate, pe nouă luni, la DE LUCRU ESTE BUN, parte — muncind cu însu
bune în producţie, concre producţia marfă cu peste DAR NU PESTE TOT ÎN C. U.A. S. C. ORĂŞTIE fleţirea specifică vîrstei ti
tizate prin depăşirea pla 17 milioane Iei, să extra nere — la- recoltarea şi eli
nului de extracţie cu gă suplimentar planului Unităţile cele mai avan rea terenului înaintează tot berarea terenului. Elevii
peste 14 000 tone de căr 24 000 tone de minereu sate cu recoltarea porum mai repede. Ioan Cosor, încet. Consiliile populare sînt prezenţi şi la strînge
bune. în acest fel colecti cuprifer şi 9 000 tone mi bului sînt (în afară de preşedintele C.A.P. Beriu, ale celor două comune rea recoltei de pe terenu
vul din carieră a reuşit nereu complex. C.A.P. Orăştie — unde lu ne spunea : trebuie să se implice mai rile fermelor din Orăştie
să-şi îndeplinească înain crarea s-a încheiat), coo mult în buna organizare şi şi Aurel Vlaicu ale I.A.S.
te de termen prevederile IN PROBE perativele din Turdaş, Si- — Avem la cules peste desfăşurare a campaniei de Simeria, la recoltarea sfe
toamnă
în
în
special
şi
de plan pe nouă luni, ro- TEHNOLOGICE bişel, Orăştioara de Jos şi 150 de oameni zilnic şi mobilizarea la muncă a clei de zahăr la C.A.P. Pri-
tunjindu-şi zestrea de Beriu. Francisc Acs, secre înaintăm cu o viteză de cooperatorilor. caz, precum şi in activită
cărbune cocsificabil extras La întreprinderea Mi tarul biroului organizaţiei 10—15 ha pe zi. Sînt coo ţile de sortare a recoltei,
suplimentar la 105 000 nieră Lupeni a intrat în de bază de la C.A.P. Tur peratori — Iosif Necşa, APORTUL TINERETULUI la acţiunile ce au loc la
tone. Dintre cei care s-au probe tehnologice prima daş, aprecia că numărul Traian Costescu, Saloriiie Fabrica de Nutreţuri Com
detaşat prin hărnicie, dă instalaţie a celui mai ma celor ce vin zilnic la mun Cîndea, Ana Tomuţa, Tra Elevii celor două licee, binate, Baza de recepţie
ruire în muncă şi conştiin re puţ cu schip din Valea că se ridică la peste 130 de ian Tilăuş şi alţii — care precum şi cei ai şcolilor ge- ş.a. Zilnic la bătălia strîn-
ciozitate, inginerul Dumi Jiului. Cu cîteva zile în gerii roadelor acestei toam
tru Albcscu, directorul urmă, do pe orizontul 400. ne iau parte 74 de clase,
exploatării, îi amintea pe din subteran au fost de adică în jur de 2 500 de
forezorii Mihai Chistol şi versate cu scliipurile şi utecişti, pionieri şi şcolari.
Ion Hirşovescu, minerii transportate pe benzi pî- Uteciştii ce fac parte din
Andrei Manciu şi Ioan nă la silozul Preparaţiei organizaţiile de tineret ale
Bob, artificierii Constan Lupeni primele cantităţi comunei Beriu îşi respectă
tin Macario şi Ştefan Fel-, de ^ cărbune. Meritul cuvîntul cu multă seriozi
venţi, excavatoriştii Şte principal în punerea tate — ziua culeg ştiuleţii,
fan Băbeanu, Boko Adal- în funcţiune Ia termen a iar noaptea, la lumina lunii,
bert, Victor Pătraşcu şi obiectivului amintit revi taie cocenii.
cei trei fraţi buldozerişti. ne colectivului Şantierului
Nicolae, Ştefan şi Alexan Nr. 4 Lupeni al I.C.M.M. UNII LUCREAZĂ DIN
dru Szatmari. Petroşani, din rîndul că PLIN, IAR ALŢII NU
ruia s-au detaşat echipe AU ÎNCEPUT
CU PLANUL le de lăcătuşi conduse de SEMĂNATUL GRIULUI
PE NOUĂ LUNI maistrul specialist Aurel
ÎNDEPLINIT Crîsnic, constructorii din După încheierea însămîn-
subordinea maiştrilor Ni ţării orzului, toate mij-
Oamenii muncii de la colae Dragoş şi Geza Kiss
Exploatarea Minieră Deva şi montorii din lotul con Elevli Liceului Sanitar din Hunedoara participă activ la recoltarea porumbului de pe TRAIAN BONDOR
raportează îndeplinirea dus de Ioan Bălan. terenurile fermei din Hăşdat a I.A.S. Simerla.
(Continuare in pag. a 2-a}
