Page 11 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 11
UMBĂTĂ, 3 SEPTEMBRIE 1983 pag. 3
Comisiile de control al oamenilor ANGAJARE
HUNE 9 însemnări @ RESPONSABILĂ
O Informafii O muncii - un ajutor preţios In Harnicele locatare din
cartierul VI — Orăştie
pilor • Note O
ebissHEni femei Maria Pop) au co
le de oa- perfecţionarea serviciilor (preşedintă a comisiei de
piii. Emi- Micro interviuri lectat şi predat in luna
al-litcrar- sociale ale oraşului care s-a încheiat o can
câ titate de 180 kg hirtie,
săptămi- — Dorim, tovarăşe vice — La controalele efec continuind cu succes ac-
ial color) ÎNGRIJIND ANIMALELE - VEGHEAZĂ LA BINELE COMUNEI
preşedinte Dionisie Fren- tuate în cele 31 unităţi ţ fiunea de recuperare a
îic: Spre II ascultăm pe tovarăşul construcţie e clar că unde cîte 10-13 ha, folosesc în ţoni, să ne vorbiţi despre ale cooperativei „Streiul" i acestei materii, precum şi
jlor) va se clădeşte vîrtos. muncile agricole animalele, modul în care comisiile de — au ţinut să adauge Ioan * a sticlelor şi borcanelor.
lolitică Moise Petrescu, preşedinte control al oamenilor mun Adumitroaie şi Traian Tu-
istorici, le cooperativei de produc — Intr-adevăr — ne asi care în nici un caz n-au ţ Frumoase rezultate a ob
iul Timi- gură interlocutorul — oa cum răzbate coastele a- cii din oraşul dumnea za — responsabili ai unor ţinut aceeaşi comisie,
ţie, achiziţii şl desfacerea voastră, ajută în rezolva comisii de control al oa
mărfurilor Vorţa, vorbin- menii Vorţeî, chiar dacă-şi brupte, dacă nu sînt bine alături de gospodinele din
larfial co- du-ne despre realizările au locuinţe trainice, făloa hrănite, bine adăpostite. rea anumitor probleme, dar menilor muncii, am parti cartierele I şi V, şl în
se au socotit că nu-i de- Dacă acum 2-3 ani exis mai ales la îmbunătăţirea cipat de regulă cîte 3—5 acţiunea de înfrumuseţare
săptămî- activităţii comerciale des ajuns pentru gospodăriile tau în comună 5 perechi activităţii în unităţile de tovarăşi, străduindu-ne să a spaţiilor verzi şi men
făşurate în această comu servire de pe raza oraşului. depistăm ce nu corespunde
ipcdia lor doar atît. Nu era drept de boi, numărul lor a ţinere a curăţeniei pe
il or) nă hunedoreană. Aşa am ca doar lor să le fie bine ! ajuns acum la aproape 90 — In Călan funcţionează cerinţelor. Am sesizat de străzi, in locuinţe şi spa
„Roţile" aflat că pe cele 8 luni Fiecare-şi are în curtea sa perechi. 20 comisii de control al oa pildă consiliul popular şi ţiile de folosinţă comună.
isodul 2 trecute din acest an, depă menilor muncii, repartizate conducerea cooperativei că
numără... numeroase animale. Şi lor Aceste toate „amănunte"
rclediver- şirile obţinute de unitate le trebuie condiţii bune. prezentate conduceau spre pe domenii de activitate şi la atelierul de ’tîmplărie, CONTROLUL
însumează circa 300 000 lei, Adăposturi, grajduri spa acelaşi fapt. Ele voiau să unităţi. Ele ne sînt de un spaţiul şi condiţiile de CONTROLORULUI
larţial co- preţios ajutor, cu sprijinul muncă nu sînt îndeajuns
care s-ar datora, în mare ţioase, călduroase. Să nu fie argumente pentru deo
parte, desfacerii către popu uităm că în răstimpul a- sebita grijă ce o au oa lor reuşind să punem la de corespunzătoare, lip Orele 15-16. Momente
liziue.ii — cestui an, efectivele de a- punct multe probleme sesi seşte materia primă etc. de vîrf in transport pe
îzâcal-dis- laţia din satele aşezării a menii Vorţei pentru anima zate de cetăţeni. Am înţe Privită în ansamblu, ac traseul autobuzului opt
numeroase produse cu deo nimale ale gospodarilor co lele din gospodăriile lor. barat al 'I.J.T.L. din Deva.
•rogramu- sebită căutare. Despre ma munei au fost în continuă Adăposturile în care Tran les că vă interesează cu tivitatea comisiilor de con In staţia Bejan (cap de
al
oamenilor
muncii
trol
apre
este
cum
deosebire
terialele de construcţie era creştere. Numărul bovine dafir Bisorca şi Nan Sa din oraşul Călan, care acti linie), printre călători, in
lor a sporit cu aproape ciată şi cum se desfăşoară
vorba : bolţari, ciment, az 100, cel al porcinelor tot bin, Dumitru Rus ori Tro activitatea de prestări ser vează în domeniul prestă autobuzul 31 HD 1988 se
bociment, ţiglă şi cîte al cu atit, iar la ovine se ian Olar îşi găzduiesc ani vicii către populaţie. Deta rilor de servicii, poate ■ fi afla, in 27 august, şi con
tele. Dacă de la începutul malele nu sînt decît o do lii în legătură cu aceasta însă considerată ca poziti trolorul De la staţia ur
anului, prin magazinele înregistrează 988 capete vadă, o clară şi semnifi puteţi primi mai concret vă. Socotim însă că toate mătoare a început verifi
fi,00 Ra- săteşti locuitorii şi-au pu faţă de 732 cîte erau în cativă dovadă a preţuirii de la tovarăşul Augustin neajunsurile semnalate sau carea biletelor. Totul în
nCţii; 6,30 urmă cu 7 luni de zile. De
in agri- tut cumpăra produse în asemenea, nu trebuie să pe care oamenii satelor o Filip, preşedintele coopera dacă nu toate — majori regulă. Mulţumită de rezul
iojurnal ; valoare de peste 5 milioa uităm că oamenii acestor acordă animalelor care-i tivei meşteşugăreşti „Stre- tatea — ar putea fi re tat, reprezentanta I.J.T.L.
e onoaro ajută în statornicirea me iul" din localitate, prezent zolvate dacă din partea a coborit in stafia din
vista pre- ne lei, şi dacă mare parte meleaguri, oamenii cu gos
mclodii- din această sumă a fost podării particulare, care nirii lor de ţărani agri aici. conducerilor unităţilor con
de ştiri ; dată pe materiale de au de îngrijit ogoare de cultori. — Anul acesta, aşa cum trolate ar exista o mai
radio ; rezultă din procesele ver atentă preocupare pentru
e ştiri ;
ră radio; RĂMAŞI LA ROSTUL LOR DINŢII RĂSPLATA bale, la secţiile tăbăcărie, urmărirea, rezolvarea cît
ie‘ muzică plăpumerie, croitorie de mai operativă a propune
samblului PĂMINTULUI serie şi comandă, la tîm- rilor făcute de comisiile
i“ ; 1J "0 Există un sat — Lunc- aşezarea noastră. Doi ; un plărie, auto-moto, frizerie, de control. De fapt o evi
11,05 i' şoara se cheamă ! O aşe miner şi un ceferist. în dreptul hotelului „Deva".
zare a cărei populaţie rest toţi, chiar şi cei doi Cu vreo 20 de ani în coafură, reparaţii Tv. s-au denţă a activităţii aces Pumnul, plin de jumătăţile
Uri; 13,05 destul de bine ar putea sînt, sîntem ţărani ! urmă pămintul Vorţei îşi făcut 57 de controale, tora nu există nici la
55 Fotbal necăjise tare oamenii. Ne- în nici unul nu au fost consiliul popular, nici la de bilete rupte la control,
0,00 Orele încăpea în apartamentele în vara aceasta pămîn- l-a deschis în plină stra
i * Săp- unui mărunţel bloc. tul a rodit şi la noi aşa dărnicia lui îi gonise pe consemnate abateri de la consiliul orăşenesc al dă, împrăştiind sutele de
nternă şi mulţi spre belşugul holde disciplina de producţie, F.D.U.S. Problemele ridi hirtiuţe la numai patru
0,00 Ra- 32 de case cu tot atîtea cum de vreme îndelun lor bănăţene. Începuseră calitatea lucrărilor execu cate de ele sînt notate
şbn.işti ai familii, cu 131 de oameni, gată nu l-am văzut. A tate, atitudine necorespun doar pe agendă de lucru paşi de... recipientul de
ră cultu- adică femei şi bătrîni şi rodit ca la şes. Ne-am satele de pe firul Văii gunoi. Un zumzet de „ad
tia dum- Bătrine să se pustiască. Să zătoare faţă de clientelă a organelor respective. Din miraţie" a străbătut au
Radiojur- bărbaţi şi copii — la un strîns spicele în clăiţe. rămînă casele ale nimănui sau alte nereguli. S-au fă acest punct de vedere ar
de dans; loc număraţi — trăiesc L-om treiera mai în mai fi multe de spus, mai tobuzul şi unul dintre că
muzical. acolo, în creştet de deal, toamnă, după ce-om strîn- şi orgrăzile in paragină... cut unele sesizări în legă lători a întrebat: „Pe
puţin
La
după
tură cu spaţiul foarte res-
vremea
ales despre lipsă de ordine
unde ceasurilor zilei, ge otava în adăposturi, aceea, venise un timp cînd trîns de la „Autoservice", şi de continuitate în acti controlori, cine-i contro
multelor ore de trudă ni după ce-om pregăti bu ţinutul începuse să fie cu ou lipsa unor piese de vitate. I lează ?“. Chiar aşa I
meni nu le ţine socotea cate pentru iarnă, după treierat de geologi ; cînd schimb pentru diferite ti
la. Ele vin de-a valma, ce-om isprăvi cu cele zbîrnîiala aparatelor sensi puri de autoturisme. VASILE PÂTAN „SĂ SE FACĂ LUMINĂ
;i umbra se rînduiesc în rodirile mai grabnice treburi ale bile la bogăţiile ascunse
ire vinde holdelor şi în sporirile toamnei". Nici pe departe nu este
iDOARA: în dedesubtul gliei, cînd vorba de o parafrazare.
r (Flacă- animalelor din gospodăria ... în Luncşoara, la fel săpăturile dese, repetate îi „TURUL CICLIST AL ROMÂNIEI" Este doar rugămintea pe
1 000 de fiecăruia în parte. ca şi-n alte colţuri depăr
(Sidcrur- făcuseră pe oamenii Vorţei care gestionara chioşcu
cu tine Căci, aşa cum spunea tate de şoselele judeţene să răminâ descumpăniţi in trece prin judeţul nostru lui de difuzarea presei
bane la Cornel Suba, delegatul şi drumuri internaţionale pragul plecării. de lingă canfina-restau- (
nstructo- sătesc al oamenilor din oamenii statorniciţi de Încet, încet statornicia a I
n: Prun- rant „Siderurgistul“ din
ardelenil Luncşoara, omul care din cînd se ştiu pe plaiurile revenit Sectorul minier Hunedoara o adresează
■rtiul la 1956 ie reprezintă alor săi lor îşi socotesc rostul Vorţa a căpătat personali de multă vreme lucrători
iembrie); cuvîntul în faţa conduce tate aparte în cadrul Ex lor de la I.G.C.L. şi
1* Ce preţ rii comunei, „doar cei după agoniseala vieţii
1); VUL- trăite în muncă, îndră ploatării miniere Certej. I.R.E. De cind au mutai
alb r • fără drag de animale, fără gită. Şi dacă tot atunci, la respectivul chioşc cu
grijă pentru ogor, nu se început, in primii ani, mi ciţiva metri mai încolo
man - pot făli ca vrednici gos Şi atunci cînd Firuţă
il); ANI- Trandafir şi Marin Alba nerii locului, oameni cali faţă de locul obişnuit,
aurul şi podari. Or, la noi, aici, ficaţi, se puteau număra pe pentru a-şi executa in
itoresc) ; nu e cazul să vorbim sau Alexandu Butaş ori degetele mi inii, acum ei se voie lucrările şi oină
a (Ucte- despre aşa ceva. La noi, alţii asemenea lor îşi fac socotesc în 140 de munci
Concurs „bilanţul" existenţei lor astăzi (ta două luni de ia
îA$fIE : aici, în medie, fiecare nu se poate spune că tori toţi calificaţi, specia încheierea acestora), ni
şl arde- locuitor are 5—6 animale. lişti dintre cei buni şi meni nu s-a mai intere
nspiraţia Cei mai buni oameni, cîte acesta nu e rodnic. Pli sat de refacerea racor
HU-BAI: 10, sau mai multe I Şi nătatea lui vine mai cu foarte buni, care, pe lingă
de cul- depăşirile lunare ale pla dului la reţeaua de cu
ămîn cu faptul acesta nu-i de un seamă din faptul că ti nului de producţie, au în rent electric.
SI: Bule- an, doi 1 E din vechime. neri sau bătrîni ori cum văţat să gospodărească ma N-ar fi rău ca cei vi
CALAN: Din toţi cîţi sîntem, doar sînt, ei, oamenii Lunc-
Casa de teriile şi materialele folo zaţi să vină intr-o dimi
3 Dos doi oameni pornesc dina şoarei s-au străduit să site în exploatare. Pînă în neaţă, înainte de ora 6,
pii (Mu- inte de-a se despărţi urmeze legea firii lor ; prezent, de pildă, econo să numere (pe întuneric)
Comoara ziua de noapte, jos, în să continue meseria de miile la materiale folosite ziarele şi banii pentru
vale, chemaţi de sirena ţărani, să rămînă credin in exploatare se cifrează Io ele. Sperăm că nu va fi
minei sau de şuierul lo cioşi celui dintîi rost 321 kg explozibil, 1 330 cazul să mai fie luaţi...
comotivelor. al lor ; celui de slujitori capse electrice, 18 MW/oră la bani mărunţi !
Atîţi navetişti avem în ai pămîntului. energie electrică. Şi aces
i —.. - ................................ tea toate, in situaţia în DE-A GIMNAŞTII
se achite de obligaţiile care planul lunii august la Mîine, de Ia Craiova, tru, avî-nd sosirea în eta In zona viitorului centru
ce le revin înainte ca lucrările de înaintare a se va da startul presti pa a IV-a la Deva — civic al Ghelariului, intre
frigiderelor să le expire fost de 68 ml şi s-au rea gioasei competiţii „Tu miercuri, 7 septembrie blocurile 5 şi 6 se lu
termenul de garanţie, lizat peste 80 ml, cind pro rul ciclist al României", —, şi plecarea în etapa crează la repararea re
gig Intre cei mai vred ducţia aceleiaşi luni de ajuns la ediţia a 21-a, a V-a tot din capitala ţelei de termoîicare. Pes 1
00. 1 300 tone minereu exploa
Q Pînă la data docu nici vorţeni se numără şi după o întrerupere de judeţului — joi, 8 sep te şanţurile săpate cu |
iştlguri : mentării rubricii, în satul Jurj Crăciun, Marian tat a fost şi ea depăşită, 9 ani. Turul se va des tembrie. Harta de mai
care Vorţa existau între mul Aron, Ionel Pitic, Asi- cînd realizările la lucrări mult timp in urmă se află, l
catego- făşura pe un traseu care sus redă traseul exact ici-colo, cile o scindară )
tele frigidere cumpărate nefta Iiedrea, Aurel Tă- de investiţii au fost mai include şi numeroase lo al turului prin judeţul de lăţimea unei palme, j
de cetăţeni, trei frigidere maş, Ioan Tirsa şi Au- mari cu circa 40 000 lei, calităţi din judeţul nos Hunedoara. Aşo se face că locuitorii ţ
tip „Arctic" care de mai gus’tin Rus, cu toţii con cind la pregătiri se Înre celor două blocuri, la 1
multă vreme nu funcţio~ sideraţi, pe drept cuvînt, gistrează 530 ml, cu 2Q ml traversarea şanţurilor, se i
nează. Cum toate se află campioni în ce priveşte în plus faţă de sarcinile văd puşi in postura de... ţ
încă în perioada de ga cantitatea de carne sau stabilite. Cum aveam să
pentru Azi şi mîine, meciul cimical de gimnastică gimnaşti la birnă. j
83: Vre- ranţie, cum demersurile lapte livrată către fondul aflăm de la şeful sectoru Locatarii aşteaptă de I
lerul va cetăţenilor către repre centralizat al statului. lui, tovarăşul Constantin
irezenta Şulană, toate depăşirile ROMÂNIA - OLANDA mult din partea ce- 1
e spre zentanţa din Hunedoara a Oamenii amintiţi mai sus amintite şe datorează stă lor de la mină, exe- g
i, cînd întreprinderii de frigi au predat,, fiecare în par cutanţii lucrării, să le i
cădea dere Găieşti s-au soldat te, cîte o tonă din pro ruinţei _ cu care minerii Vor Cum am mai anunţat, astăzi şi mîine, gimnastele
însoţite dusele contractate. Cum ţei muncesc, ambiţiei cu române, pregătite la Cent rul olimpic Deva, sub con- construiască nişte podeţe. J
lectrice. doar cu refuzuri „înte care . se zbat pentru a ducerea antrenorilor Adrian Goreac, Maria Cosma şi Noi însă le-am sugera să >
moderat meiate" pe... „marea" pînă la sfîrşitul anului şi le Iacă singuri, pentru ţ
.. Tem- distanţă ce este de stră mai este destulă vreme, smulge pămintului dărnicia Octavian Belu, vor întîlni echipa Olandei, într-un
vor fi bătut pînă în satul amin cu siguranţă, din gos lui ascunsă. meci amical de verificare înaintea Campionatelor că mulţimea de coteţe şi l
io gra- mondiale de la Budapesta cocini din apropiere a- {
depre- tit, ne gîndim că poate podăriile lor vor con rată că material şi... ex- j
e, intre îi vom îndupleca pe cei tinua să fie livrate alte Rubrică realizată de Reuniunile vor avea loc la Sala sporturilor din
ipcratu- vizaţi să renunţe la ase însemnate cantităţi de CONSTANTA POPESCU Deva de la orele 17,30 — azi şi 10 — mîine. perienţâ in a bate citeva ţ
fi cu- în program este prevă zută şi evoluţia lotului na- cuie in două-lrei scinduri t
30 de menea „argumente" şi să produse agroalinientare. CORPADE există din belşug ! J
ţional de gimnastică ritmi că.' t