Page 2 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 2
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
întărirea disciplinei
şi creşterea I
b
producţiei de cărbune I 11.00 X
* 11,05 l
Buia gospodărire a fondului funciar (Urmare din pag. 1) I 11,55 F Is
urmă la lucrările de inves * AVEŢI CUVÎNTUL 12,35 E
E
tiţii, o mai bună organi
o Intre orele 19 şi 22, în Cînd plouă afară, plouă şi
obligaţie şi îndatorire- de mare zare a procesului de ex I * zilele cu program de apă în casă. Am fost la E.G.C.L. d
v
tracţie era necesară pentru î 0 caldă, presiunea pe coloa şi tovarăşii de acolo mi-au 1G,00 E J
f)
răspundere pentru toţi agricultorii a se evita pe cît posibil na apei reci este atît de promis că vor veni să-mi 10,30 S
P
creşterea
la
restanţelor
scăzută incit, neputîndu-se vadă
N-a
apartamentul.
î
cărbune. «I efectua amestecul corespun venit însă nimeni. Ne-am 17,40 II
care î
în cadrul plenarei C.C. nologiile de lucru stabili tone de siloz. Iată dar Măsuri ferme pentru re zător, apa fierbinte — pen adresat şi consiliului popu 20.00 X
lc
al P.C.R. din iunie a.c. şi te privind asigurarea den cum, prin lucrări amelio- dresarea situaţiei în *> tru încălzirea căreia se lar printr-o cerere. Dar nici 20,20 A
la sesiunea Marii Adunări sităţilor optime, a lucră rative nu prea costisitoare, se află mina nu s-au prea consumă atît de multă e- în felul acesta n-am reuşit
Naţionale a fost dez rilor de întreţinere, recol se pot obţine nişte produc luat. Dimpotrivă, de la o 1 nergie — devine inutilizabilă. 20,35 IV
%
st
să-mi rezolv problema. Se
bătut, adoptat şi apro tare, depozitare şi păstrare ţii de-a dreptul impresio lună la alta a sporit nu Cine trebuie să rezolve a- apropie toamna şi în con ti
mărul
nemoti
absenţelor
bat Programul naţional a produselor agricole. Am nante. Să obţii în loc de vate. Posturile în subteran I ceastă problemă ? (Locata diţiile acestea nu pot să 20,45 S
li
pentru asigurarea unor acordat şi acordăm aten 40 tone de iarbă de pe 20 nu se prestează. Se zice că <*» rii blocului 80 C, strada 21,00 IV!
producţii agricole sigu ţie atragerii în circuitul ha păşune, o cantitate de din cauza lipsei de efectiv. I Mărăşti, Deva). locuiesc cu doi copii mici. n
re şi stabile. La tradu arabil a noi suprafeţe de peste 400 tone de masă Dar, în acelaşi timp, nu N Mă întreb : cui trebuie să 21,15 C
ir
cerea în viaţă a acestui teren, executării unor lu verde este, orice s-ar spune, se iau măsuri de încadrare I • Locuiesc într-un apar mă adresez ? (loan Orzan, 21,40 F
vast şi cuprinzător pro crări cu caracter amelio- un salt extraordinar. Am în sectoarele de bază a * tament cu două camere, la str. Eroilor, nr. 5, bloc 26 u
gram de dezvoltare tot mai rativ care să ne permită cîştigat o experienţă bună personalului indirect pro etajul patru al blocului 26. - Hunedoara). 0
puternică a agriculturii să obţinem producţii mai în această privinţă şi vom ductiv care prisoseşte. Nu I * CI
p
noastre socialiste sîntem mari şi mai stabile. în acţiona permanent pentru se acţionează cu destulă SESIZĂRI - SOLUŢII 22,30 X’
hotărîţi ca, alături de toţi această privinţă vreau să hotărîre nici pentru califi \ lc
cei ce muncesc pe ogoare arăt că în ultimii ani au a face pămîntul mai rodi carea şi stabilizarea perso
le patriei, să ne aducem fost realizate diferite lu tor. Ţin să subliniez şi nalului muncitor. I • La sesizarea trimisă derea noastră va închiria S
întreaga contribuţie. crări de îmbunătăţiri fun faptul că, folosind roata * redacţiei de Ion Urziceanu acesteia un spaţiu adecvat, I
în acest program sînt ciare care au avut un grădinarului, am trecut la 0 din Petroşani, în numele după finisarea spaţiilor J
ce
stabilite obiective, direcţii efect favorabil în ce pri irigarea păşunii, fapt pro 1 locatarilor blocului 1 din comerciale din blocul 7 b, t
la
conduce
mărirea
BUCI
şi căi de acţiune menite veşte creşterea producţiei. CONCURS DE str. Independenţei, G.I.G.C.L. planificat a fi dat în fo- I dioproj
să conducă la folosirea ra Aşa de exemplu, la bri ducţiei de iarbă şi impli PROTECŢIA MUNCII % răspunde că locul amena losinţă la sfîrşitul lunii sep- J La or
ţională, cu chibzuială a gada din satul Petreni cit, la creşterea producţiei I jat în scopul descărcării tembrie a.c.". Am citat din I cultură
terenurilor agricole, la ri aveam un teren în supra de lapte. Avem un teren La Deva s-a desfăşu 1» mai multor containere în răspunsul I.C.S. mărfuri J 7,30 L;
al
mui
dicarea potenţialului pro faţă de 30 ha denivelat şi în suprafaţă de 15 ha, un rat, recent, faza jude I remorca unui tractor va fi industriale Hunedoara la | sei; 8,
ductiv al pămîntului, la acoperit cu sălcii şi tufă fel de insuiă, înconjurată ţeană a concursului de Q menţinut în permanentă scrisoarea expediată de * lor; 9,1
cadrul I
obţinerea de recolte cît rişuri. în toamna anului de apele Strei ului, de pe protecţia muncii pentru stare de curăţenie şi dezin- Raducu Elefterie pe adresa j 9.05 II
mai bogate. Acţionînd trecut am defrişat şi am care obţinem fin puţin şi lucrători; din * fecţie, pentru a nu mai ziarului. « rilor; )
10.05 S
pentru buna gospodărire a desfundat acest teren. Apoi de slabă calitate, pe care îl Trustului S.M.A. Au constitui o sursă de po \ muzică
pămîntului şi ridicarea l-am arat, fertilizat şi vom ara şi reînsămînţa participat primii trei I luare a atmosferei, iar o In urma verificărilor* letin d
potenţialului său productiv, semănat în această primă cu plante de nutreţ. Mai clasaţi în etapele de * operaţia de descărcare şi efectuate s-a constatat, to- | copiii l
noi avem în vedere, în vară cu plante de nutreţ, avem şi cinci hectare de masă, organizate în fie I transport a reziduurilor se varăşe, Alexandru Dudaş' tin de
i” ->ani
cadrul cooperativei noastre iar după recoltarea aces teren mlăştinos unde ne-am care staţiune de meca * va efectua cu operativi din Orăştie, că cele sesizate | In ti
din Băcia, ca toate cul tora vom semăna ierburi propus să amenajăm o nizare din judeţul nos tate. de dumneavoastră sînt rea- ' la
turile să fie amplasate pe perene. Acest teren, care baltă pe care s-o popu tru. După disputarea I * le. Aşa cum ne fac cunos- I vers
ştir
terenurile care asigură nu producea nimic ne va lăm cu peşte. Tot ceea ce tuturor probelor, cei mai ® „Incepînd cu 1 iulie cut organele de stat, Gheor- J ....plini
fiecărei plante condiţii cît da în acest an cel puţin am întreprins şi întreprin bine pregătiţi s-au do I 1983, garanţiile aparatelor ră ron
mai bune de dezvoltare. 600 tone de furaje sucu dem are drept ţel — aşa vedit a fi mecanizato % de radio au trecut de la ghe Brănişca este bine > clor
Aplicăm, ţinînd seama de lente pentru ferma de cum prevăd documentele rii Nicolae Petruse, do I cooperativa „Drum nou", cunoscut ca şi prietenii lui J Radiog:
17.00 B
cartarea agrochimică, în animale. Tot în scopul de partid şi de stat — la S.M.A. Ilia, ocupan % la reprezentanţa „Tehno- de pahar, Alexandru Far- > Antena
grăşăminte naturale şi chi ridicării potenţialului de folosirea cu maximum de tul locului întîi, Alexan ! ton" care, însă, pînă la ora caş şi Patefon Rostaş. Pen- I Te apă
mice, amendamente unde producţie al pămîntului am randament a pămîntului, * actuală nu are sediu, de- tru comportarea lor scan- J mea -
18.00 O
este cazul, pentru a ridica desţelenit 20 ha de-pă sporirea rodniciei acestuia, dru Brejan (S.M.A. Ha panîndu-le în unităţile co daloasă ei au fost invitaţi | interna
gradul de fertilitate a şune degradată care nu obţinerea de producţii mari ţeg) şi Ştefan Creţu î merciale. Pentru a veni în la miliţia oraşului, fiind J mea,
solului. Executăm, de ase producea nici 2 000 kg iar şi stabile la toate cul (S.M.A. Orăştie), care * sprijinul reprezentanţei sancţionaţi contravenţional, | glob *
menea, lucrări de afînare bă la hectar şi în toamna turile agricole. s-au situat, în ordine, ! „Tehnoton" şi implicit a conform art. 2, litera A si F » ţară *
Radiojc
şi nivelare a terenurilor. trecută am pus secară masă pe următoarele două cumpărătorilor, întreprin- din Decretul 152/1970. naclu.
Folosim numai seminţe verde din care am făcut iOAN BARB, locuri. î tinere;
selecţionate şi aplicăm teh în primăvară peste 400 preşedintele C.A.P. Băcia «r a n&a* a jnaoxj a ***** a «aar a masam a i rrmr a jmmm a amm* a amor a jmam a amnar a a oră; 23
le; 2:
muzical
\ CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ CONTRIBUŢIA
CRESCĂTORILOR
DE ANIMALE
Recoltările de toamnă şi LA FONDUL DE STAT (Patria)
DEVZI
flori (A
Cascade
Crescătorii de animale
însămînţarea păioaselor - din satele comunei Do- ra);
zile —
bra îşi sporesc tot mai stul);
gata de start mult contribuţia la -ta); e
fondul de stat. An de -ă
an ei contractează şi .mbar
(Urmare din pag. 1) — Experienţa arată că — - LUPEN.
în vremea campaniilor ce livrează tot mai multe e iubiri
— Da, dar am mers ma solicită mare efort, cum animale şi produse ani CAN: 1
ceafăru
siv pe recondiţionarea ce este şi cea din această maliere. In perioada nica m
lor refolosibile. Practic, toamnă — se ivesc neca care a trecut din acest (Mineri
am înlocuit doar ce era zuri în funcţionarea maşi an, cetăţenii acestei co de urs
CÂNI:
rupt sau într-un stadiu de nilor. mune au predat aproa tul de
uzură foarte înaintat. Mul — Sîntem pregătiţi să le pe 1 000 lil lapte do (Reteza
mai bui
te piese au fost confecţio înlăturăm cît mai grabnic. vacă, 45 hl lapte de oi si Bra)
nate în atelierele noastre, Toate secţiile şi formaţiile şi în jur de 100 tone CURAI
I.M.C. Iîîrcca, atelierul de teracotă. Inginerul Adela Moldovan împreună cu mun
mai ales pentru utilajele sînt asigurate cu ateliere citoarele de Ia finisarea cahlelor discută despre calitatea pieselor. de carne. seriile
aduse din import. Evident, mobile de depanare. Sînt, RAŞTIi
arde
şi
am avut grijă ca prin re- de asemenea, suficiente spiraţia
condiţionare şi refolosire piese de schimb pentru în GIU-Bi
să nu fie afectată calitatea locuirea celor ce se defec de cult
(Dacia)
lucrărilor, nepermiţînd nici tează — în special cele de Meşterii lemnului din Vaţa de Jos Oameni ai muntelui rul c
un rabat din acest punct tăiere, ce sînt mai mult Bani g
de vedere. solicitate. (Urmare din pag. 1) ditatea sub 20 la sută. O replică venită din meseria. Aş aminti aici pe ră) ; s
soţiei
i
— După tot ceea ce ne-aţi — în orice campanie a- Valorificarea superioară a partea inginerului Bogdan Arghit Gudea, Szabados ILIA :
spus urmează, firesc, în gricolă oamenii au rolul lor de muncă, pregătirea resturilor rămase din pre David, şeful coloanei de Acos şi Aron Bobora — de perieuli
trebarea: care este stadiul hotărîtor. Cum sînt pregă proceselor tehnologice, re lucrare este fructificată mecanizare si transport de pe autotrenurile de 25 to LARI:
(Mineri
pregătirilor pentru campa tiţi cei ai S.M.A. Simeria ducerea consumurilor spe la compartimentul de lăzi, la Teiiuc a U.M.T.C.F. Hu ne, adevărate uzine pe
nia agricolă de toamnă ? pentru a începe recoltarea cifice de materiale se allă care sînt livrate unor par nedoara—Deva, ne-a În roţi, lorga Vin ca şi Dumi
— La această oră pot zi cartofilor, porumbului, sfe in prim-planul activităţii. teneri din ţară, dar şi la demnat să aşternem pe tru Costea, de pe „10 to
ce că sînt încheiate. Mai clei şi însămînţarea păioa- Este de consemnat precizia export. Din bucăţile mici se hîrtie aceste rînduri. Ne ne". Iar alături, la iei de
sînt de executat foarte mici sclor ? cu care se drămuieşte fie iac frize pentru parchet, solicitase să scriem şi des pricepuţi şi harnici, meca
Rezid
retuşuri, problemă de o zi- — Am efectuat, la sediul care bucăţică de scindu- iar deşeuriie se toacă şi se pre oamenii de la coloa nicii Aron Gotea şi loan august
ră, grija cu care se pre
nă, iar cind i-am motivat
două. staţiunii, o temeinică şi a- lucrează, indiferent că ur trimit la combinatele de că s-a mai scris despre Lup.
— Cu ce porneşte S.M.A. mănunţită instruire a tu prelucrare a lemnului. Ar mai fi multe de spus Extr.
Simeria în campania de turor celor ce vor lua'*par mează a fi livrată la ex Prin intermediul lui Teo aceşti „oameni ai drumu despre ceea ce ştiu şi iac Extr..
rilor lungi", ne-a replicat
beneficiarilor
din
port,
toamnă ? te 4a campania agricolă de U.R.S.S., R. D. Germană, dor Cătană am reuşit să-i fără ezitare : „Niciodată nu oamenii de aici. Ei au 43, 24.
— Cu patru combine toamnă, cu demonstraţii Ungaria, Italia, Spania, An cunoaştem pe cîţiva dintre e prea mult să scrieţi des construit, cu forţe pro Fond
pentru recoltat porumb, şa practice asupra modului glia sau combinatelor de fruntaşii Secţiei de cheres pre ei ! Sînt încă mulţi cei prii şi din materiale re 1 047 680
tea din Vaţa de Jos. Sînt
236 801
se maşini de recoltat car cum funcţionează utilajele, prelucrare a lemnului din comuniştii Gheorghe Lup, care, mai ales la oraş, nu cuperabile, un hangar pen
tofi, cu două combine au cu sarcinile ce se ridică ţară. Toma Florea, Alexandru au avut ocazia să cunoas tru revizia autobasculante
topropulsate şi 19 C.S.U. în ce priveşte realizarea u- Dragomir Fălăuş, secre Moraru şi alţii, care se că, pe viu, ceea ce se nu lor, iar acum ridică un al
pentru siloz, care, la ora nor lucrări de calitate şi tarul organizaţiei de partid, allă mereu in fruntea co meşte „lucrul la pădure",
tul pentru remorcile de 10
actuală, sînt în perfectă în timpul optim. Cu acest releva că la Vaţa de Jos lectivului, îl mobilizează la ce inseamnă „să tragi de si 25 de tone. De asemenea,
Timpi
stare de funcţionare. Mij prilej s-a insistat pe îm se lace muncă migăloasă îndeplinirea ritmică a pla volan" pe drumuri grele, azi, l s<
loacele de transportare a prospătarea cunoştinţelor în ce priveşte sortarea nului de producţie. Prin pe coaste de munte, să s-a ajuns ca maşinile şi mea va
recoltei — remorcile — sînt profesionale, cunoaşterea lemnului. De asta depinde pasiunea şi priceperea lor, urci şi să cobori viroage utilajele din dotare să ia variabil
si ele bune de lucru, asi tehnologiei fiecărei lucrări, în continuare calitatea fac ca fiecare bucată de pe unde mulţi ar spune „pe drumul unităţilor speciali ploi sla
caracter
gurate cu tot ce este ne respectarea strictă a regu produselor. Cheresteaua se lemn, transformată în pro aici n-a călcat... roată de zate in reparaţii auto numai de deser
cesar. Ţin să spun că şi lilor agrotehnice. Aşa că şl conservează in depozit pe duse utile, de calitate, să maşină". Şi totuşi, iată, la pentru RK, adică pentru tul va i
semănătorile — în număr din acest punct de vedere podvale de beton, stivuită alirme tot mai puternic în coloana noastră sînt şoleri „capitale". In rest, aici se rat. Ter
de 14 — pentru orz şi grîu sîntem pregătiţi să asigu şi acoperită cu mare grijă, ierarhia valorilor hărnicia care se încumetă, sînt repară, prin recondiţiona vor fl i
grad'
15
sînt în stare de funcţio răm campaniei agricole de pentru a ajunge cu umi colectivului zârăndean. oameni care-şi cunosc bine rea şi reiolosire'a pieselor. între 28
nare. toamnă o desfăşurare bună.