Page 22 - Drumul_socialismului_1983_09

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 031 G
pag. 2

Organizaţia de partid-nucleul revoluţionar CAMPANIA AGftfCOlĂ DE TOAMNA

al înfăptuirii planului şi angajamentelor La recoltarea 1G,00 Telex
16,05 Ecran d
porumbului şi cartofilor 16.35 Tragere:
în luna ianuarie, colec­ dreptare, de propulsare a nare generală de partid cu mau să fie prelucrate. Aici 16,45 Viaţa c
17.10 Divertis
tivul întreprinderii meca­ eforturilor. La secţiile de participarea întregului co­ s-a dovedit concret că sînt (Urmare din pag 1J desfăşurare şi în comuna 17.20 Vocaţia
nice Orăştie a hotărît ca în bază s-au introdus cîte lectiv. Am şi ajutat biroul prelucrabile, numai că tre­ Hărău. La Chimindia se Crucii
mentar
anul 1983 să realizeze o două operative pe zi: una să pregătească bine aduna­ buie preocupare pentru — în prezent, cum am lucrează la culesul porum­ 17.30 Repere
producţie industrială supli­ dimineaţa, alta la orele 18, rea, în special raportul. A- pregătirea cuţitelor, apli­ înţeles, se recoltează car­ bului, la Bîrsău se recol­ Documc
mentară în valoare de 10 în care se abordează de­ cesta a analizat în profun­ carea unui regim de viteză tofii la brigada din Şoi- tează cartofii. Ioan Dîmpu, 17,50 1 001 d
milioane lei. Este partea taliile mersului producţiei. zime stările de lucruri din adecvat ş.a. Experienţa ce­ muş. Cum se desfăşoară primarul comunei, ne-a 20,00 Telejuri
color)
colectivului la cele 12 mi­ Se analizează fiecare re­ secţie, criticînd cu asprime lor de la „Chimica" a fost lucrarea aici ? vorbit despre modul cum 20.20 Lumea
liarde lei ce trebuie reali­ per şi poziţie, se corelează pe cei care au dovedit ne­ dezbătută cu toţi aşchieto- — în bune condiţii. şi coi
zate ca producţie suplimen­ eventualele dereglări, re­ glijenţă şl delăsare în rii, ceea ce a fost de na­ Am strîns deja recolta de s-au implicat comitetul co­ idei
Planeta
tară la scară naţională:-. în partizarea lucrătorilor în muncă. tură să schimbe mentalita­ pe mai mult de 10 ha. Tu­ munal de partid şi consi­ „Sccnai
anul 1983. Angajamentul se funcţie de comenzi şi ce­ Adunarea a fost ca o tea multor aşchietori. Alţii berculii îi scoatem cu com­ liul popular în buna orga­ tru ani
.întemeia pe evaluarea po­ rinţe suplimentare. ploaie mănoasă, generînd o însă au rămas la părerea bina condusă de mecani­ nizare şi desfăşurare a 20.35 Melodii
20,55 Stop-ca
tenţialului tehnico-material — Aţi avut pînă acum atmosferă de muncă seri­ lor. De aceea, curînd vom • zatorul Ioan Pantca, iar strângerii recoltei. momi
şi uman al unităţii, dar şi dereglări, nepotriviri ? oasă, ceea ce a determinat organiza o adunare gene­ la adunatul şi sortarea car­ — Membrii biroului co­ 21.10 Film a
pe capacitatea proprie de La această întrebare ne colectivul să încheie bine rală de partid comună a tofilor participă un mare mitetului comunal şi de­ rele I
(color).
mobilizare. Comitetul de răspunde tovarăşul Bokos luna şi primul semestru. organizaţiilor de bază de număr de cooperatori din putaţii au fost repartizaţi studiou
partid conta încă de pe a- Iosif, secretar adjunct cu — Vom ţine şi altfel de la turnătorie şi uzinare. brigada condusă de Elena pe cele patru unităţi agri­ 22.30 Telcjui
tunci pe această rezervă, Materialul îl va pregăti co­ Potinteu, dintre care se cole din comună — C.A.P.
de multe ori nebănuit de mitetul de partid. Sîntem remarcă Aurel Turc, Ioan Hărău, C. A. P. Bîrsău,
bogată. Pentru că, în cele COLECTIVUL A HOTĂRÎT, COLECTIVUL convinşi că vom ajunge Păcurar, Gheorghe Joţa, C.A.P. Banpotoc şi A.E.I.
din urmă, oamenii sînt cei ÎNFĂPTUIEŞTE unde dorini, adică la învin­ Petru Bexa şi mulţi alţii. Chimindia — pe brigăzi,
care pun în valoare toate gerea unor mentalităţi şi şi chiar pe echipe şi lu­ BUCUREŞ
rezervele. crearea condiţiilor pentru Recolta de porumb crări, cu sarcina de a spri­ jurnal; 7,30
Astfel a continuat pe pla­ probleme organizatorice al adunări — revine tovară­ realizărea obiectivului ce ni sîrînsă şi depozitată jini buna desfăşurare a onoare al r
presei
vista
nuri mai exigente depista­ aceluiaşi comitet: şul Bokos. Ce vreau să l-am propus. .. campaniei. melodiilor;
rea posibilităţilor în fieca­ — O situaţie mai delicată spun ? Cresc exigenţele fa­ • în munca de- partid se cu grijă — Culesul porumbului ştiri ; 8j&3
re secţie şi atelier, treabă s-a ivit în luna iunie, cînd, ţă de piesele turnate de noi întîlnesc situaţii diverse, şi recoltarea cartofilor pre­ cultătorilor
de ştiri; 10,
la care au fost antrenate datorită unor comenzi su­ — lucru absolut firesc, iar unele mai grele. Important Prima unitate ce a înce­ supune o puternică mobili­ muzică pop
activ birourile organizaţii­ plimentare, la secţia ma- noile cerinţe au fost primi­ este ca aceste situaţii să fie put recoltarea porumbului zare de cooperatori şi ate­ ţările social
lor de bază, sindicatul şi şini-unelte rămăsesem des­ te de către unii cu scepti­ abordate în spirit revolu­ în Consiliul unic agroindus­ laje. Cum se realizează a- itadioteleviz şti
letin
de
U.T.C.-ul, comisiile de con­ coperiţi la borghervişti. cism. De aici s-au iscat u- ţionar,-aşa cum ne-indică trial Deva este C.A.P. Cris- cest obiectiv ? serial penii
trol muncitoresc şi organi­ Prin sistemul de control pe nele neînţelegeri între tur­ secretarul general .al parti­ tur. Lucrarea a început — Brigadierii, şefii de e- lează cu fof
zatorică. Treptat, îndepli­ care îl avem am descope­ nători şi aşchietori, din ca­ dului. Comitetul de partid joia trecută, iar despre fe­ chipă, membrii conduceri­ blicitate; 12,05 î:
ştiri;
nirea angajamentului a de­ rit operativ situaţia şi am re riscam, la un moment de la întreprinderea meca­ lul cum a fost organizată lor colective din unităţi, lui XX; 12,
venit preocuparea tuturor apelat la secţia de reduc- dat, să pierdem o parte nică Orăştie oferă un e- şi se desfăşoară, ne-a vor­ deputaţii, cei ce fac parte folclorului;
micră
rădic
oamenilor. tori şi la atelierul nr. 1, din producţie sau, oricum, xemplu de abordare revo­ bit Lucian Albu, inginerul din birourile organizaţiilor Ia 1 la 3; 1.
— Ce s-a întreprins în care, pentru cîteva zile, au să fie amînată prelucrarea luţionară, deschisă a pro­ şef al unităţii : de bază s-au deplasat pe taţilor; 16
blemelor cu care se con­
continuare ? — întrebăm dat o mînă de ajutor şi tre­ ei. Motivul invocat: că pie­ — Avem de cules o su­ ştiri; 16,05
ric; 1G,20 S
pe tovarăşul Ioan Pascu, burile s-au îndreptat din sele ar fi de o duritate fruntă. prafaţă, de 67 ha. Joia tre­ la fiecare casă şi le-au ce­ 16,25 Cintec
secretarul comitetului de mers. prea mare, imposibil de Fapt este că în primul cută am intrat în lan cu rut oamenilor să participe revoluţionar
partid din întreprindere. — Tot în iunie — adau­ prelucrat. Pentru a depăşi semestru, colectivul între­ două combine şi în două zi de zi la muncă. Recent, donate de econ
letin
şti
— Comitetul de partid a gă tovarăşul Pascu — am această situaţie, am înce­ prinderii a realizat o pro­ zile am recoltat 12 hecta­ biroul organizaţiei de ba­ t- t"
instituit forme adecvate de constatat că un atelier de put cu o demonstraţie. "Am ducţie suplimentară în va­ re. Sîmbătă am început şi ză de la C.A.P. Bîrsău a 1
menţinere a angajamentu­ la reductori era ameninţat loare de 28 milioane lei, recoltarea manuală a po­ analizat stadiul pregătiri­ 1 3 , o r e l e 1
jurnal
*
lui pe agenda priorităţilor să nu-şi realizeze sarcinile trimis un membru al comi­ iar pînă la sfîrşitul anu­ rumbului şi încă din pri­ lor pentru campania de ţională radi
de lucru a tuturor factori­ de plan. Era şi sfârşitul se­ tetului de partid, împreu­ lui va mai realiza o pro­ ma zi am înregistrat — re­ toamnă şi a stabilit noi în ţară; 20,-
Agricultura
lor implicaţi: întâlniri pe­ mestrului, iar treaba asta nă cu un lucrător de la ducţie fizică în valoare de zultat al muncii de mobi­ măsuri pentru buna desfă­ tia tiv. ; <
controlul calităţii, la între­
riodice-cu secretarii orga­ n-o puteam lăsa aşa. Co­ prinderea chimică, ducînd alte 15 milioane lei. lizare depuse — o puterni­ şurare a acesteia. Printre oră ; 23,00 I
nizaţiilor de bază, operati­ mitetul de partid a reco­ cu ei cîteva repere care ur­ CORNEL ARMEANU că participare de oameni. altele, s-a hotărît, de pil­ pera „Secrc
ve, în care se dezbat ne­ mandat biroului organiza­ Ludovic Furca, Anton Şoş, dă, ca scoaterea cartofilor vanni“ de
23,30—5,00 N
ajunsurile şi lipsurile şi se ţiei de bază de la reduc- Ioan Furca şi alţii s-au do­ din pămînt să se facă ex­
stabilesc măsurile de în­ iori să organizeze o adu- vedit printre cei mai har­ TIMIŞOA]
nici cooperatori. clusiv cu plugurile, iar maţlile zile
transportul recoltei din
— Din 67 ha aţi recol­ tatea in inc
lişti instrui
Producţie marfă suplimentară, tat, deci, aproape . 18 ha. cîmp să se facă numai cu zică popula
atelajele
membrilor
coope­
economii de energie electrică în cîte zile veţi încheia ratori. re anilor
lucrarea ? gram de
Idei călăuz
Concentrîndu-şi efortu­ producerea şi distribuţia — Dacă vremea ne va — Implicarea trebuie să la consfătu:
rile pentru asigurarea a- energiei electrice econo­ permite, în patru-cinci zile. îmbrace şi acţiuni concre­ problemele
limentării constante a tu­ miile se cifrează la peste Ţinem să realizăm un ritm te, efective. zatorice ş
tive; 19,0(
turor consumatorilor in­ un milion de kVVh. între zilnic bun, dar acordărrţ o — în toată perioada cam­ muzica,
dustriali şi casnici din ju­ obiectivele mai importan­ atenţie foarte mare strîn- paniei de toamnă, toţi lu­ emerit Nice
deţ cu energie electrică, te realizate de lucrătorii gerii cu maximă atenţie a crătorii consiliului popular Emisiune li
oamenii muncii de la în­ întreprinderii în perioada recoltei, în aşa fel incit să sînt, de dimineaţă pînă
treprinderea de reţele e- la care ne referim se nu­ nu pierdem nimic, să de­ seara şi în fiecare zi în
lectrice Deva şi-au reali­ mără staţia de transfor­ pozităm tot ce culegem cu cîmp, întrucît toţi au lo­
zat planul producţiei mar­ mare de 110/20/6 kV — cea mai mare grijă, cerin­ turi cu porumb şi cartofi
fă în proporţie de 114 la pusă în funcţie cu o ţă pe care, pînă acum, am de recoltat, ajutînd la bu­
sută, iar cel de revizii şi lună mai devreme. Colec­ îndeplinit-o. na desfăşurare a lucrărilor.
reparaţii în procent de tivele de electricieni de l__ ,.Jre vir
108 la sută. De remarcat la secţiile de distribuţie Buna organizare Pe parcurs, ori de cîte ori ra); Eugli
că în aceeaşi perioadă din Hunedoara, Deva şi va fi nevoie, vom inter­ tul); Cafe
Logodnica
s-au economisit 14,9 mi­ de la secţia de înaltă ten­ a muncii - veni şi cu alte măsuri pen­ vrilov (Coi
lioane kilowaţi-oră. La cheia succeselor tru ca lucrările agricole din TROŞAKî:
consumul propriu teh­ siune au contribuit din C.S. Hunedoara, secţia mecanică nr. 2. Trasatorul Arca- această toamnă să se des­ acea secun
nologic planificat pentru plin la aceste rezultate. tlic Beher, unul dintre muncitorii fruntaşi ai secţiei sc remar­ Campania agricolă de făşoare în condiţii cit mai capada (7
că prin calitatea execuţiilor sale. toamnă se află în plină bune. PENI: Jan
bare (Cult
Căderea 1
— seriile'I
LONEA: 3V
riile I-II Ai
TRILA:
„0 mină de oameni" si roadele muncii lor Este nevoie de o mobilizare susţinută pentru resc); treci
AI'
brcle
Ui
Chaplin
La secţia ds prelucrate, din secţia noastră o unifa- rate. S-a organizat chiai o redresarea producţiei de cărbune resc); (R
întreţinere şi reparaţii din fe mereu mai productivă şi întrecere intre echipe. Ast­ Vraciul —
(Steaua roi
Simeria - secţie a Combi­ eficientă. Nu aş putea fel, pînă acum am reuşit (Urmare din pag. 1) sindicat, Ioan Cornea, au plecării oamenilor din u- ZA: Acţi
natului siderurgic Hune­ spune că fiecare dintre noi să recuperăm zeci de tone precizat că prin măsurile nitate. în urma acestui circular" '(
doara — zilnic, multe garni­ esfe „un izvor de iniţiati­ de cupru, alamă, plumb, a- găzi. Cu redistribuirea per­ întreprinse s-a redus la studiu s-au desprins cite- TIE : Des
turi de vagoane aduc din ve", dar că fiecare răspun­ luminiu, bronz şi chiar o- sonalului din activităţile jumătate numărul absenţe­ va concluzii clare: mai ră — serii
(I
Bărbaţii
ţară sute şi sute de tone de cu promptitudine la a- ţeluri înalt aliate (şutaje). auxiliare contăm pe o lor nemotivate la activita­ multă exigenţă la încadra­ Despărţire
riile I-1I i i
de fier vechi necesar cup­ plicarea lor o susţin cu Aş mai putea să vă pre­ creştere lunară a produc­ tea din subteran, iar în rea personalului muncitor Domnul M
toarelor de ia cele patru o- toată convingerea. Să vă zint şi aite iniţiative: încăl­ ţiei cu 4 000 tone cărbune. activităţile auxiliare ab­ în unitate, asigurarea unor Sindromul
ţelării din Cetatea de foc. dau doar două exemple. zirea halelor, recuperarea — Mina, la această dată, senţele nemotivate sînt locuinţe într-un interval (Casa de
Nu esfe vorba de un sim­ Noi lucrăm aici cu utilaje căldurii rezultate în urma este încadrată cu personal foarte rare. Acest lucru de timp mai scurt pentru RIA : Aii
plu punct intermediar. In şi instalaţii acţionate, în topirii în cuptor a alumi­ fără o vechime prea mare denotă că a crescut exi­ noii încadraţi şi familiile boţi — sc
ÎL!
şui)
;
cadrul secţiei, fierul vechi se majoritate, hidraulic. Pentru niului, confecţionarea gar­ şi fără o calificare adec­ genţa în ceea ce priveşte lor, o preocupare mai mare mina).
sortează, se balotează şi se funcţionarea şi răcirea a- niturilor din cauciuc pîn- vată. Randamentele mari utilizarea raţională a tim­ din partea conducătorilor
expediază oţelăriilor. cesfora se consumă, în fie­ zaf... Aceste iniţiative au un sînt condiţionate şi de cali­ pului de lucru. Odată cu de la punctele de lucru
Despre colectivul de oa­ care lună, peste 14 000 mc singur autor — COLECTI­ ficarea personalului. Ce aceasta s-a insistat şi pe sau echipe pentru integra­
meni ai muncii ce lucrează de apă - o cantitate de-- 1 VUL. Aş evidenţia pe sing. măsuri aţi luat ? creşterea rolului maistru­ rea noului încadrat în co­
aici, despre preocupările loc neglijabilă la un oraş Marin Tot, pe oamenii — Am reuşit ca în prima lui. Acolo unde maiştrii, lectivul de muncă. Timpul
constante pe care le do­ ca Simeria. Aşa că am să­ maiştrilor Teodor Cornel, parte a anului să depăşim în calitatea lor de condu­ Dînd curs măsurilor re­ azi, 7 si
vedeşte pentru a-şi pune in pat un puţ, am realizat în­ Doinei Munteanu, Petru cu 3 la sută planul de cători direcţi ai locurilor ieşite în urma concluziilor, Vrcixîea v
valoare gîndirea novatoare, treaga reţea de aducţiuns, Jeleri — strungari, instala­ şcolarizare, iar pînă la fi­ de producţie nu şi-au în­ la mina Dîlja se intenţio­ dar răcori
dimineaţa,
iniţiativa, ne-a vorbit ing. iar acum avem apă sufi­ tori, mecanici de utilaje — nele anului, să-l depăşim deplinit atribuţiuriiie de nează stabilizarea persona­ moderat
Emil Petruş, şeful secţiei: cientă şi nu mai consumăm pe toţi cei ce alcătuiesc cu 25 la sută, ca urmare serviciu, nu au luat măsuri lului muncitor. Este în Temperaţi
„Sinfem o mînă de oa­ din apa oraşului. „o mînă de oameni" care a unor măsuri menite să pentru îmbunătăţirea- stă­ interesul întreprinderii. fi cuprins
meni. Ne cunoaştem bine, Alt exemplu: în vagoane­ prin tot ceea ce fac do­ contribuie la îmbunătăţi­ rii disciplinare au fost Randamentul unor munci­ grade, loc
depresiuni
pot spune că sîntem un co­ le cu fier vechi se aduc şi vedesc, o dată mai mult, rea şi perfecţionarea cali­ retrogradaţi pe o perioadă tori bine stabilizaţi este Temperaţi
lectiv unit. Liantul cel mai multe alte metale, unele cu că înţeleg sarcinile pe care ficării minerilor. de timp, lucrînd ca simpli altul şi el reflectă, în ul­ fi cuprins
grade,
de
puternic al acestei suduri valoare ridicată, care însă partidul le pune în faţa oa­ Un alt domeniu în care muncitori în echipele ce timă instanţă, puterea de cal se v;
sufleteşti şi de acţiune îl nu intră în reţetele pentru menilor muncii şi acţionea­ sînt vizibile cîteva progre­ le-au condus pînă atunci. mobilizare a colectivului La num
constituie, cred eu, perma­ oţelării, Tot din iniţiativa ză pentru înfăptuirea lor. se este cel al stării Pentru a se. diminua şi de muncă. Da, la această frumoasă,
mult
seni:
nentele căutări ale oame­ lucrătorilor noştri s-a ho- disciplinare. Secretarul co­ fluctuaţia de la mină, co­ mină este nevoie de o mo­ slab la ir
nilor de aici pentru a face fărit ca ele să fie recupe­ MfS-CEA DiACOMU mitetului de partid din în­ mitetul sindicatului a în­ bilizare susţinută pentru vest. (M
treprindere, Ioan Lupu, şi tocmit tm studtw -în c-arx: realizarea producţiei de viciu Oan
preşedintele comitetului de au fost analizate cauzele cărbune.